Page 46 - Drumul_socialismului_1989_12

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 975 <

A
Mi lâ esului al XlV-lea al P. C. R.

A « 19,00
Z'0>
19,25 Ep
ti Coauşcscu
m«rt'lor tn
Vuuifionar
reafi ai Fi
}ional „Ci
nici" ® 1
Proprietatea socialistă — baza trainică Implicare, competenţă, responsabilitate tura - pr
ritare •
(Urmare din pag. 1) poate şi trebuie să ne ca­ sarcini în cele mai diverse rile Congr
a întregii dezvoltări a patriei racterizeze pe toţi cei de domenii, cu deosebire aco­ lea al P.C
la atelierul 1. Nu putem lo unde se simte nevoia lia pcrfcc
fi buni specialişti, buni unei intervenţii. fămîntului
(Urmare din pag. 1} niază în Raportul la Con­ dreaptă orînduire cunoscu­ 20,45 Film
gresul al XlV-lea al parti­ tă pînă acum, dc necesi­ pe membrii comitetului de tehnicieni fără o inaltă Redacţia : Secretarul ge­ rial : Pune
dului —, cu mult timp în tatea asanării gîndirii şi partid şi întregul activ. în competenţă profesională. neral al partidului, tova­ ccro. Prc
urmă am combătut teza practicii economice de in­ multe secţii avem o expe­ Or, aceasta presupune răs­ răşul Nicolae Ceauşescu, diourilor :
rienţă bună. O dovedeşte
independenţei şi suverani­ deosebirilor dintre diferi­ terpretările şi aprecierile şi faptul că pe cele 11 luni pundere şi exigenţă, im­ sublinia faptul că numai micră pe
tăţii României". tele forme de proprietate dogmatice, nerealiste, ero­ ale acestui an colectivul plicare şi participare acti­ dacă vom acţiona ca ade­ întîî o 21
Este evident faptul că socialistă, am afirmat şi nate. Iată de ce, secreta­ vă în soluţionarea şi re­ văraţi revoluţionari, ca a- • 22,00 [r
astăzi, în viaţa politică am realizat în practică a- rul general al partidu­ a îndeplinit integral prin­ zolvarea unor probleme devăraţi oameni de răs­ gramului.
cipalii indicatori de p an.
T
mondială, revoluţia şi devărata egalitate între lui, t o v a r ă ş u l Nicolae c o m p l e x e care se pundere vom putea asigura
construcţia societăţii socia­ proprietatea întregului Ceauşescu, sublinia, cu toa­ Redacţia : Ce modalităţi ivesc în întreprindere. Prin realizarea importantelor
liste, dezvoltarea noii orîn- popor şi proprietatea coo­ tă puterea, în magistralul folosesc organizaţiile de specificul muncii noastre obiective ale prezentului şi
duiri au amplificat preo­ peratistă, acordîndu-lc deo­ Raport prezentat la Con­ bază pentru afirmarea tot trebuie să fim cît mai a- perspectivei. In acest sens,
cupările specialiştilor pen­ potrivă întregul sprijin gresul al XlV-lea, că: mai puternică a unui spi­ proape de ceea ce este nou trebuie spus că oamenii
tru aprofundarea cunoaşte­ pentru asigurarea înfăptui­ „Este necesar să asigurăm rit responsabil, de exigen­ şi înaintat, pi’in aceasta unităţii au mari răspun­
rii acestei realităţi. Inte­ rii obiectivelor de dezvol­ întărirea continuă a pro­ ţă şi angajare revoluţio­ dovedindu-ne spiritul re­ deri în creşterea producti­ SKCLCjit
resul crescînd pentru for­ tare a forţelor de produc­ prietăţii socialiste ca bază nară în îndeplinirea sarci­ voluţionar, răspunderea pe vităţii muncii, a calităţii GRAMUL I
mele de proprietate exis­ ţie, de ridicare a patriei a întregii dezvoltări a pa­ nilor ? care o avem faţă de bu­ şi eficienţei economice în programul .
Răspundem
tente în lumea contempo­ noastre pe noi culmi de triei noastre şi a socialis­ Domiţian Brişcă.?, secre­ nul mers al producţiei. Cei reducerea consumului de lor; IU,03 Bl
rană şi, în special, pentru progres şi civilizaţie". mului în general. Să asi­ tarul organizaţiei de bază 70 de comunişti ai orga­ materii prime, materiale şi 10.05 Succe>
formele proprietăţii socia­ Concomitent, preocupă­ gurăm perfecţionarea con­ confecţii metalice : Noi am nizaţiei noastre constituie energie. 11.00 Buli
liste este alimentat şi de rile pentru cercetarea şi tinuă a sistemului demo­ considerat, pe baza unei un adevărat catalizator al Vasile Sîntion : S-a vor­ 11.05 l’oli
11,35 Creat
intensificarea considerabi­ cunoaşterea temeinică a craţiei muncitoreşti-revo- bune cunoaşteri a realită­ forţelor de care dispunem. bit aici de climatul com­ uşoară ron
lă a ofensivei ideologice a relaţiilor socialiste sînt luţionare, să aşezăm la ba­ ţilor din secţie, că trebuie Ghcorghe Nasta, secre­ petenţei. Eu aş aduce în liulctln de
capitalului monopolist de impulsionate de cerinţele za întregii activităţi prin­ să ne ocupăm mai mult de tarul organizaţiei de partid atenţie şi climatul răspun­ ştllntu si
12,25 „Trăi
stat împotriva proprietăţii obiective ale perfecţionă­ cipiile fundamentale ale educarea oamenilor. în pri­ dispozitive: Realizăm toa­ derii, care trebuie să ac­ împliniri i
socialiste. „După cum este rii lor în toate ţările în apărării intereselor între­ mul rînd, pentru sporirea te dispozitivele şi matri­ ţioneze la toate nivelurile Din -omoi
binecunoscut — se subli­ care se edifică cca mai gului popor". calităţii producţiei. în a- ţele necesare întreprinde­ colectivului. Exista şi mai nos 5,00 i:
la .
cest sens, toţi membrii bi­ rii. Este lesne de înţeles există încă o mentalitate Radio-Tv.;
roului sînt repartizaţi pe marea responsabilitate pe de automulţumire în stilul „Anii I.uri
Odă liinliii
grupe de membri de partid, care o are organizaţia de de muncă al unor organe Radiojurnal
bază, toţi cei 64 de comu­ şi organizaţii de partid, dlenţa radi
iar fiecare comunist are nişti. Experienţa noastră al unor factori de condu­ fure In eîi
în răspundere unul sau dovedeşte că un rol însem­ cere. Tocmai de aceea, dioga/eta e
mai mulţi oameni ai mun­ nat în întronarea unui spi­ printr-o acţiune conjuga­ Cor, 'resul
P.C .H. — 1
cii. Nu este formal acest rit de răspundere în co­ semnalate
lucru. De altfel, dacă spun tă a comitetului de partid edificarea
mm lectiv îl are biroul orga­ şi consiliului oamenilor
că în ultima perioadă nu nizaţiei de partid. Toţi muncii, am deplasat accen­ clallstc nn
voltatc şl
am mai avut probleme le­ cei 7 membri ai biroului tul asupra controlului în­ României si
gate de calitatea muncii poartă răspunderea direc­ deplinirii sarcinilor, a ho- 18.00 Orele
noastre, înseamnă că în tă a unui grup de oameni tărîrilor organelor superi­ zi intr-o i
meni poet
mare măsură am reuşit să ai muncii care efectuează oare şi celor proprii. Este turnă muz
întronăm un autentic spi­ lucrări într-un domeniu necesar să-l întărim însă. 21.00 Hule
rit de responsabilitate, dar sau altul. Există un dia­ Pentru că spiritul de răs­
mai ales de intransigenţă log permanent între a- pundere trebuie să se con­
faţă de ceea ce facem zi ceştia şi membrii de cretizeze în prezent la noi
de zi, la fiecare loc de partid. El este fructuos şi cote calitative în întreaga
muncă. datorită faptului că şeful activitate consacrată înde­
Livia Popescu, secreta­ secţiei, alte cadre de con­ plinirii istoricelor hotărîri
rul organizaţiei de bază ducere şi specialişti sînt ale celui de al XlV-lea DC VA: I
de la atelierul 1 : Compe­ cuprinşi în biroul organi­ forum al comuniştilor ţâ Urla
ine
ii,
tenţa, iată termenul care zaţiei de partid şi primesc români. (Momirii -
do '
(Modern
fesa torid dc mătaSe oeva. Cu o permanentă preocupare Sudului
pentru calitate» ţesătoarca Maria Kus realizează la o TROŞAN1:
grupă de patru maşini producţie destinată exportului. In căutări
(l’arîng):
lembrle):
nirca); I.
tul armei
Cei mai exigent control partid Boşorod, ţinînd sca­ o serie de măsuri organi­ mod, s-a reuşit ca pentru asigurată o bogată bază (ural); VI
Comitetul comunal de
kan, tij
furaj eră, sînt create con­
actuala perioadă de stabu­
zatorice şi tehnice, pentru
(I. u coafării
ma de indicaţiile şi orien­ a nu întîmpina dificultăţi laţie să fie depozitat în­ diţii pentru buna îngrijire Cineva în
al calităţii - autocontrolul! general al partidului, to­ pe timpul perioadei de treg necesarul de fin — a animalelor, toţi îngriji­ norul), 1)
tările date de secretarul
torii fiind cooperatori lo­
teniroa (K
1 100 tone —, care este dat
stabulaţie, în ceea ce pri­
varăşul Nicolae Ceauşescu, veşte desfăşurarea progra­ în primire şi gestionat de calnici, cu vechime în me­ Miezul fie
(Steaua i
(Urmare din pag. 1) frumoase flori sculptate de prevederile documente­ mului de lucru în ferma către şeful fermei zooteh­ serie, pricepuţi în creşte­ BAflZA: /
în marmură. Execută cu lor celui de al XlV-lea zootehnică şi punerea în nice. rea animalelor. neru!); O
controlori C.T.C. sînt pro­ atîta răbdare şi grijă a- Congres al P.C.R., a situat valoare a potenţialului O atenţie aparte s-a a- Din analizele efectuate sul din 1
(Patria) ;
movaţi cei mai buni din­ ceastă muncă îneît, după permanent în centrul preo­ productiv al animalelor. cordat stringerii şi depozi­ asupra activităţii din zoo­ in vestul
tre muncitori. Valeria ce produsul este gata pen­ cupărilor realizarea sarci­ De altfel, putem menţiona tării celorlalte sortimente tehnie am desprins faptul ra); cu:
Burci a lucrat 25 de ani tru expediere, pare că în nilor ce ne revin în pro­ faptul că în ultimii opt ani de furaje. La începutul că mai există unele nea­ Şcoala i
ca şlefuitor, înainte de a el s-a încropit şi ceva fil teritorial din progra­ cooperativa noastră agri­ perioadei de stabulaţie sto­ junsuri în organizarea re­ auto (Cei
fi numită controlor C.T.G. din sufletul curat al mun­ mele de dezvoltare a agri­ colă nu a mai fost nevoită cul de grosiere a depăşit producţiei, în atenţia noas­ ră şl erei
Ana Chirilă, pe care o în- citoarelor. Consemnăm cî- culturii, de autoconduce- să apeleze la fonduri bă­ cantitatea de 1 700 tone tră situîndu-se creşterea României**
tîlnim controlînd calitatea teva nume de oameni re şi autoaprovizionare neşti pentru cumpărarea paie şi coceni. De aseme­ indicelui de natalitate la misarul ()
pe fluxul cioplitoriei, are care pot figura la „pa­ teritorială, punînd accen­ de furaje, asigurîndu-şi în­ nea, s-a pus accentul pe speciile de ovine .şi bovine. olivei- Tv
Visul uni
o vechime ca .şlefuitor de noul de onoare" al cali­ tul pe sporirea producţiei treg necesarul din produc­ asigurarea suculentelor, Pentru asigurarea pro­ reşul) ;
17 ani. Aici, la cioplito- tăţii : Eugenia Pavel, Sofia în fiecare sector de acti­ ţie proprie. sortiment la care cantita­ ducţiei de furaje necesare Kreutzer •
rie, maistrul principal Gri- Ilomorodean, Paul Tode- vitate, pe întărirea pro­ Cum este şi firesc, o a- tea de siloz a fost mai ma­ în anul viitor, se află în
gore Stancu se poate nun­ raş şi alţii. prietăţii cooperatiste — ca tenţie sporită este acorda­ re cu peste 1 000 tone de- cultură peste 60 de hecta­
tiri, de asemenea, cu 35 de — După locul de extrac­ principală cale de ridicare tă creşterii producţiei de cît în anul anterior, ceea re cu leguminoase perene
ani vechime la „Marmura". ţie a rocilor — conclu­ a nivelului de trai al mem­ nutreţuri atît pe suprafe­ ce ne dă certitudinea că de pe care se vor obţine
Pentru astfel de oameni, zionau inginerii Emil Boc­ brilor cooperatori. Pentru ţele ocupate cu pajişti na­ va creşte şi producţia de cel puţin 600 tone furaje.
-
fără îndoială, această rocă şei şi Vasile Tomşa — a valorifica în condiţii tot turale, cît şi pe cele cul­ lapte. Comitetul comunal de
— în care se pot modela avem 24 de „STAS "-uri mai bune potenţialul zoo­ tivate cu diferite plante în prezent, factorii de partid, consiliul popular, Pentru i
chiar... gînduri şi senti­ principale, pe care trebuie tehnic ce îl avem, o aten­ furajere. In practica noas­ răspundere urmăresc ca conducerile C.A.P. şi fer­ încălzi. C
mente — nu mai are se­ să le aplicăm pe linie de ţie deosebită am acordat tră s-a statornicit obiceiul nutreţurile să fie gospodă­ mei zootehnice se preocu­ porar noi
pi
nalae
crete. calitate. La acestea se în fiecare an asigurării ca fîneţele naturale să fie rite cu chibzuinţă, să nu pă cu întreaga răspundere f or,-a a de
In hala de şlefuire a re­ adaugă alte zeci şi zeci de bazei furajere din producţie repartizate pe o perioadă se facă nici un fel de ri­ şi sînt mobilizate să asi­ se vor tr
perelor sculptate — loc norme de calitate specifi­ proprie. Datorită grijii a- de mai mulţi ani pe mem­ sipă, raţiile de producţie gure înfăptuirea in cele poviţă şl
ce reprezintă, pentiu pro­ ce produselor realizate, de cordate sectorului zooteh­ brii cooperatori, care au fiind stabilite diferenţiat mai bune condiţii a sar­ curi pole
din scoto:
duse, un „pas" final şi cele mai multe ori uni­ nic, în prezent efectivele obligaţia să întreţină te­ pentru fiecare specie şi cinilor ce le revin din pro­ vestic,-
deosebit de important că­ cate. Dar, cele 5 cercuri de animale proprietate ob­ renurile respective, să re­ categorie de animale. Ca gramele judeţene de dez­ locale pît
tre beneficiari — ne oprim ale calităţii, şi, desigur, ştească cuprind peste 2 300 urmare a grijii acordate voltare a zootehniei, de oră. Tei
nime vor
!a cea de-a patra masă. conştiinţa fiecărui om — ovine şi 650 bovine. colteze la timp furajele şi bunei îngrijiri şi furajări autoconducere şi autoapro­ tre m in u
Trei femei — Emilia întrucît cel mai exigent Pentru buna hrănire a să predea la C.A.P. canti­ a vacilor cu lapte, produc­ vizionare teritorială. grade, I
Mihai, Maria Lazăr şi Ma­ control îl constituie... auto­ acestor efective, comitetul tatea de fin stabilită, la ţia medie zilnică ce o li­ între piu
grade.
ria Cosmaschi —, cu aju- controlul ! — face să ne comunal de partid, consi­ rîndul lor şi cooperatorii vrăm la fondul de stat IERONIM GRECU,
torul unor baghete diver­ înscriem cu cinste în nor­ liul popular si conducerea primind partea ce li se este de peste 520 1. secretarul Comitetului
se de abrazivi lustruiesc mele dc calitate. C.A.P. au luat din vrane cuvine. Acţionînd in acest Pe lingă faptul că există comunal de partid Boşorod