Page 52 - Drumul_socialismului_1989_12
P. 52
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 976 ® VINERI 15 DECEMB*!- 1989
L U C R Ă R I L E S E S I U N I I M A R I I A D U N A M N A Ţ I O
f (Urmare din pag. I) cu putere de lege emise vicepre.şedinte al Consiliu-, dq legi deputaţii: Maria de Control Economic, Fi După discutarea pe arti
de Consiliul de Stat Iui Suprem al Dezvoltării Bradea, Adrian Stoica, nanciar şi Social. De ase cole, Marea Adunare Na
membrii Consiliului de Stat. La propunerea Biroului Economice şi Sociale, Florea Voinea, Maria menea, după dezbaterea ţională a votat, în una
în sală se aflau, în ca Marii Adunări Naţionale a p r e z e n t a t Corapor- Flucsă, Octavian BaScea- publică a acestei regle nimitate, legile pentru a-
litate de invitaţi, membri, a fost adoptată, în una tul Consiliului Suprem aî nu, Ştefan Korodi, Năsta- mentări, la expirarea ter probarea decretelor cu-
ai C.C. al LLC.R. şi ai gu nimitate, completarea or Dezvoltării Economice şi se Diomid, Ştefan Andrei, menului de şase luni, Con prinzînd norme cu putere
vernului, conducători de dinii de zi cu : Sociale asupra celor trei Florentin Sandu, Nicolae siliul de Stat să prezinte de lege emise de Consi
instituţii centrale, orga 5. Proiectul Legii pri proiecte de legi şi Expu Buşui, Pavel Aron, Marcel Marii Adunări Naţionale liul de Stat.
nizaţii de masă şi ob vind răspunderea unităţi nerea asupra proiectului Dobra, Maria Rădiican, propuneri privind defini în încheierea lucrărilor
şteşti, oameni ai muncii lor socialiste pentru apă Legii privind răspunde Ion Popescu. tivarea proiectului în ve sesiunii a zecea a celei
din întreprinderile Capi rarea şi dezvoltarea pa rea unităţilor socialiste După discutarea pe arti derea adoptării acestuia ca de-a IX-a legislaturi a luat
talei, din domeniul vieţii trimoniului încredinţat de pentru apărarea şi dez cole a fiecărui proiect de lege. cuvîntul preşedintele “Ma
ştiinţifice şi culturale. societate, precum şi în voltarea patrimoniului în lege, Marea Adunare Na Cu unanimitate de vo rii Adunări Naţionale, to
Au fost prezenţi şefi de fiinţarea, organizarea şi credinţat de societate, pre ţională a adoptat cu una turi, Marea Adunare Na varăşul Nicolae Giosan.
misiuni diplomatice acre funcţionarea Consiliului cum şi înfiinţarea, orga nimitate de voturi : ţională a aprobat această Lucrările sesiunii au
ditaţi la Bucureşti, pre Superior de Coordonare nizarea şi funcţionarea — Legea Planului na propunere. luat sfîrşit într-o atmo
cum şi corespondenţi ai a Activităţii de Control Consiliului Superior de ţional unic de dezvoltare în vederea dezbaterii pu sferă plină de însufleţire.
presei străine. Economic, Financiar şi So Coordonare a Activităţii economico-socială a Re blice, Proiectul „Legii Prin aplauze şi urale pu
Lucrările sesiunii au cial. de Control Economic, Fi publicii Socialiste Româ privind răspunderea uni ternice, deputaţii şi invi-
fost deschise de preşedin Tovarăşul Ioan Totu, nanciar şi Social. nia pc anul 1990 ; tăţilor socialiste pentru .taţii au dat expresie —
tele Marii Adunări Na preşedintele Comitetului Raportul comun al co — Legea Planului de apărarea şi dezvoltarea şi de această dată — sen
ţionale, tovarăşul Nicolae de Stat al Planificării şi misiilor permanente de dezvoltare a agriculturii, patrimoniului încredinţat timentelor de profundă
Giosan, care a anunţat Aprovizionării Tehnico- specialitate ale Marii industriei alimentare, sil do societate, precum şi în dragoste şi preţuire pe
proiectele de legi înscrise Materiale, a prezentat Ex Adunări Naţionale, care viculturii şi gospodăririi fiinţarea, organizarea şi care întregul nostru po
pe ordinea de zi apro punerea asupra proiectelor au examinat şi avizat pro apelor al Republicii So funcţionarea Consiliului por le poartă tovarăşului
bată la începutul sesiunii : Legii Planului naţional iectele de legi supuse dez cialiste România pc anul Superior de Coordonare a Nicolae Ceauşescu, pre
1. Proiectul Legii Pla unic de dezvoltare eco baterilor, a fost prezentat 1990 ; Activităţii de Control E- cum şi holărîrii lor ferme
nului naţional unic de nom ico-socială a Republi de deputata Elena Pugna, — Legea Bugetului de conomic, Financiar şi So ca, strîns uniţi în jurul
dezvoltare economico-so- cii Socialisto România pc vicepreşedinte al Comisiei Stat al Republicii Socia cial" se dă publicităţii. gloriosului nostru partid,
cială a Republicii Socia anul 1990 şi Legii Pla pentru industrie şi activi liste. România pe anul 1990; La ultimul punct al or al ilustrului său conducă
liste România pc anul nului de dezvoltare a agri tatea eeonomico-finaneiară. în continuare, preşedin dinii de zi, secretarul pre tor, să acţioneze cu toate
il990. culturii, industriei ali în cadrul dezbaterilor tele Marii Adunări Naţio zidenţial şi al Consiliului forţele, în spirit revolu
2. Proiectul Legii Pla mentare, silviculturii şi generale asupra acestor nale a prezentat propune de Stat, tovarăşul Dumi ţionar, pentru îndeplinirea
nului de dezvoltare a a- gospodăririi apelor al Re proiecte de legi au luat rea de a se da îmouter- tru Apostoiu, a prezentat planului pe acest an şi pe
griculturii, industriei ali publicii Socialiste Româ cuvântul deputaţii Ion nicire Consiliului de Stat Expunerea asupra proiec întregul cincinal, pentru
mentare, silviculturii şi nia po anul 1990. Bogdan Băluţă, Irimie Ca- să stabilească, prin de telor de legi pentru apro realizarea obiectivelor de
gospodăririi apelor al Re Expunerea asupra pro targiu, Decebal Urdea, cret, aplicarea reglemen barea decretelor cuprin- dezvoltare economico-so
publicii Socialiste Româ iectului Legii Bugetului Elena Nae, Gheorghe Di- tării referitoare la răs zînd norme cu putere de cială adoptate de marele
nia pe anul 1990. de Stat al Republicii So moiu, Ferdinand Nagy, punderea unităţilor socia lege emise de Consiliul forum al comuniştilor
3. Proiectul Legii Buge cialiste România pe anul Gheorghe Ilie, Mihai Nicu- liste pentru apărarea şi de Stat. Raportul Comi români, să facă totul pen
tului de stat al Republicii 1990 a fost prezentată de leseu, Ion Florea, Vasile dezvoltarea patrimoniului siei constituţionale şi ju tru triumful socialismului
Socialiste România pc tovarăşul Ion Păţim, mi Brăbuleţ. încredinţat de societate, ridice a M.A.N. asupra şi comunismului în Româ
anul 1990. nistrul finanţelor. în şedinţa de după-amia- precum şi înfiinţarea, or acestor proiecte de legi nia, pentru ridicarea pa
4. Proiectele de legi Tovarăşul Manea Mă- ză au mai luat cuvînlul ganizarea şi funcţionarea a fost prezentat de depu triei pe culmi tot mai înal
pentru aprobarea decre nescu, vicepreşedinte al la dezbaterile generale a- Consiliului Superior de tatul Ioan Sălăjan, pre te de civilizaţie, bunăsta
telor cuprinzând norme Consiliului de Stat, prim- supra aceloraşi proiecte Coordonare a Activităţii şedintele Comisiei. re şi progres.
prezentat materialele celui tru realizarea de progre mibiei, Luis Pinaar, de a Silva a recunoscut că a- vorbire cu socretarul dc
de-al XlV-lea Congres al se în domeniul dezarmă privatiza cîteva şcoli ale ceastă valoare depăşeşte stat la Ministerul britanic
partidului, între care, !a rii, în special pe conti populaţiei albe, se arată cu mult previziunile guver al Apărării, Michacl Quin-
ioc de frunte, s-a aflai nentul european. în declaraţie, constituie o namentale iniţiale care se lan. Potrivit, agenţiei ADN,
raportul prezenta! de to formă flagrantă de a întîr- situau între 6,5 şi 7 la
@ HELSINKI. - La Hel varăşul Nicolae Ceauşescu, jŞg WINDHOEK. - Depu- zia procesul de integrare sută, afirVnînd totodată că ministrul malay'ezian a re
sinki a avut loc o mani secretar general al parti taţii Adunării Constituante în şcoli după obţinerea in levat că toate statele
festare în cursul căreia a dului. a Namibiei s-au opus pri lupta contra inflaţiei este membre ale A.S.E.A.N.
fost evidenţiată importan vatizării şcolilor şi segre dependenţei Namibiei din un obiectiv prioritar al sînt unanim de acord că
ţa epocală a hotărîrilor BERLIN. - In capitala martie anul viitor, de a politicii sale economice.
celui do-al XlV-lea Con R.D. Germane a avut loc gaţiei rasiale în institu suscita neîncrederea popu asigurarea securităţii sta
laţiei namibîene în efor
gres al Partidului Comu o nouă rundă dc consultări ţiile de învăţămînt. [nfr-o turile de reconciliere şi ■ KUALA LUMPUR. - telor din Asia de Sud-Est
nist Român pentru desti în problemele dezarmării declaraţie, adoptată mier pace. Malayczia se pronunţă îm nu impune crearea unui
nele României socialiste între reprezentanţi ai gu curi, se arată că, începînd pact militar.
şi au fost evocate eveni din ianuarie 1990, în Nami H LISABONA. - Potrivit potriva creării unui pact
mentele de semnificaţie is vernelor R.D.G. şi R.F.G., bia vor fi deschise toate ultimelor estimări, în Por militar dîn Asia de Sud-Est,
torică - Marca Unire de informează agenţia ADN. şcolile destinate copiilor a declarat ministrul apără
la 1 Decembrie 1918 şi In cursul consultărilor s-a indiferent de culoarea tugalia indicele inflaţiei va rii, Ahmad Rithaudcon, la
Ziua .proclamării Republi relevat faptul că trebuie pielii. Cererea adminis depăşi 12 la sută în 1989.
cii. Un stand de carte o acţionat în continuare pen tratorului general al Na Premierul Anibal Cavaco Kuala Lumpur, după o con
Comentarii în legătură cu tragerea
TELEVIZIUNE ANINOASA: Mireasa din
tren (Muncitoresc); URI»
DIN ŢĂRILE SOCIALISTE la sorţi a grupelor turneului final • 19,00 Telejurnal • CANI: adlncime (Rete
Scufundare la
mare
a Campionatului mondial de fotbal 19,25 Congresul al XlV- zat) ; BRAD : Tarzan,
omul
(Steaua
maimuţă
0 MOSCOVA. — în tensiune (500 000 V) vor lea - Congresul marilor roşie); ORAŞTIE : .Co
Uniunea Sovietică a fost însuma încă 330 km — PARIS 14 (Agerpres). — poate fi sigură că va trece victorii socialiste • 19,45 losul din Rodos — serii
realizat avionul „TU-155" precizează agenţia chi Presa franceză a publicat obstacolul ce-1 reprezintă România în lume. Docu le I-II (Patria); Un gen
care foloseşte drept com neză de ştiri. numeroase comentarii în remarcabila echipă a Ca mentar • 20,05 Hotărî- tleman in Vestul sălbatic
(Flacăra);
GERMISARA-
bustibil gazul lichefiat, legătură cu tragerea la merunului. Această grupă rile Congresului al XIV- BAI : Sitnon Templar In
relatează ziarul „Soţia- © PHENIAN. — Gu I sorţi a grupelor turneului este dc fapt singura care lea al partidului - mo tervine (Centrul de cul
listiceskaia Industria". în vernul R.P.D. Coreene a final al Campionatului . nu cuprinde nici o echi bilizator program do tură şi creaţie „Clntn-
actuala variantă, aparatul întreprins în ultimul mondial de fotbal de anul pă mediocră, din moment muncă pentru întregul rea României"); HAŢEG:
Păsările (Dacia): BRAZI!
dispune de un motor care timp măsuri concrete în viitor, din Italia. Ziarul ce Argentina este deţi nostru popor • 20,25 Cuibul de viespi; CA-
funcţionează pe bază de direcţia protejării mediu „Le Parisien” Inserează nătoarea titlului, U.R.S.S. Copiii cîntâ patria şi LAN : Corsarul (Centrul
gaze. celelalte două mo lui înconjurător. O ast un interviu cu antrenorul vicecampioană europeană, partidul • 20,45 Invă- de cultură şl creaţie „Cîtt-
României");
tarea
SI
toare fiind alimentate cu fel de măsură este,, de echipei Franţei, Michel iar România este forma ţămînt - cercetare - MBRIA : Călătorie fan
combustibil convenţional. pildă, organizarea de Platini, în care acesta ţia care a scos din pre producţie • 21,05 Uni tastică (Mureşul); n.IA:
Avionul permite o eco cursuri de pregătire a ca spune : „Grupa B este cea liminarii o mare favorită vers, materio, viaţă • Alt bărbat, altă femeie —
nomie considerabilă de drelor care vor lucra în mai pasionantă. Chiar eli — Danemarca". 21,35 Mari ansambluri seriile I-II (Lumina).
carburant şi, totodată, domeniul ecologic. Cursu minarea Argentinei este Revista „France Foot- folclorice • 21,50 Tele VREMEA
diminuează poluarea at rile s-au desfăşurat cu posibilă. Campionii mon ball", comentînd compo jurnal.
mosferei. sprijinul Programului diali „en titre" nu au fost nenţa grupelor, scrie ur Pentru nz.i : vremea
O.N.U. pentru Dezvolta deloc răsfăţaţi la tragerea mătoarele cu privire Ia CINEMA continuă să se încăl
O BEIJING. — Gu re (P.N.U.D.), al Progra la sorţi, avînd ca parte grupa B : „Antrenorul Bi- DEVA : Flori de gheată zească. Corul variabil.
ploile se
In ultima parte
vernul R.P. Chineze a mului O.N.U. pentru nere puternicele echipe lardo se teme chiar şi de (Patria); HUNEDOARA T vor semnala pe arii ex
Cine eşti. călăreţele (Mo
aprobat proiectele a 49 Mediul Ambiant din re Camerun. „Campionii mon dern — A); Solitarul de tinse. Pe alocuri polei.
de construcţii capitale în giunea Asiei şi Pacificu ale U.R.S.S. şl României. Ia F o r t u l Ilumboldt Vînt moderat din sud-
domeniul industriei car lui şi al altor organiza Este evident insă că şi diali" împotriva „Leilor (Modern — I!); Steaua vest şi vest, cu Intensifi
selecţionata
cări locale pînă la 40—GO
Camerunului
bonifere şi al energiei ţii internaţionale. Parti este capabilă să răstoarne neîmblînziţi" — iată un Sudului (Flacăra); PE km/oră. Temperaturile
electrice. Darea în folo cipanţii Ia curs au dez multe calcule". afiş inedit şi atrăgător TROŞANI: Un studio în minime vor fi cuprinse
vedete
căutarea
unei
sinţă a noilor obiective bătut teme legate de pentru meciul de deschi (Pnrîng); Sora 13 (7 No între minus 1 şl plus 4
grade. Iar cele maxime
va spori producţia na menţinerea echilibrului La rîndul său, ziarul dere de la 8 iunie. A- iembrie) ; Petrecerea (U- Intre plus 10 şi 15 grade.
ţională de cărbune cu ecologic şi de adopta dc specialitate „L’cquipc" ceastă grupă cu U.R.S.S., niren); LUPENI: Secre La munte ; vreme cal
tul armei secrete (Cul
49.24 milioane tone a- rea unor măsuri pentru scrie sub titlul „Argenti România, Argentina şi Ca tural); VULCAN: San- dă. Cerul temporar no-
nua! iar pe cea de ener na este ameninţată": merun se anunţă dificilă. dolcan, tigrul Malayezloi ros. Vor cădea precipi
gie electrică ru 10 5 mi ocrotirea mediului am „Campionii mondiali au Cele patru echipe sînt (Luceafărul); LONEA ! taţii sub formă de nin
lioane kVV putere insta biant, precizează agen intrat în grupa cea mai reputate pentru organi Un gentleman în Vestul soare, lapovlţă şl ploaie.
sălbatic
PE
(Minerul);
lată. Liniile dc înaltă ţia ACTG. zarea lor foarte riguroasă, TRII ,A : Adio, arme —> Vînt moderat, cu inten
sificări din sud şi sud-
grea. Nici una din com pentru înalta lor tehnică seriile I-1I (Muncitoresc); vest.
ponentele acestei grupe nu de joc".
COLEGUL DE REDACŢIE Minei Bodea. Sabin Cerbu, Ion Cioclci. Dumitru Gheonea, Tibcriu Istrate (redactor şef), Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Nicolae Tîrcob.
REDAC j I A ŞI ADMINISTRA ŢIA : 2 700 Deva, sti. Or. Fetru Groza, nr. 35. Telefoane : 11275, 12157, 11085. Telex; 72288. TIPARUL : Tipografia Deva, str, 23 August, nr. 275.