Page 54 - Drumul_socialismului_1989_12

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 977 © SI

Ânii împlinirilor Dragostea de ţară r 1
8 elevi;
Trăim o epocă sublimă, Pe mine dacă mă-ntrebaţi de ţară
Anii-mplinirilor, de glorii, Mă simt ca pomul tînăr şi curat, • 13,00 Tel
Cînd Ţara şi-a înscris în lume Ca spicul blînd atins întîia oară La sfîrşit de
Măreţele sale victorii. De palma celui ce l-a semănat. • Melodii p
Sub semnul libertăţii, păcii, Pe mine dacă mă-ntrebaţi de ţară, IsforP ' nouă
Clădim o viaţă mai senină ; Presimt în trupul meu un dor arzînd de Argeş * C
Spre comunism, treaptă cu treaptă, Parcă aud o limpede vioară, mate * Moi
Ne avîntăm către lumină. Din patru zări Carpaţii luminînd, grafic * Din F
Făuritoru-accstei epoci, Şi simt fiinţa-ntreagă că-mi irumpe teca de aur
lirice * înalt
Conducătorul României, De mă ridic ca vulturul semeţ,
tologiei medicale in spe­ Este-ntruparea-nţelepciunii, Purtînd pe cap cununi şi pietre scumpe J rizont român
Povestea unei vieţi cial. A demnităţii şi-omeniei. Din tot ce are ţara mai de preţ, lesport * Ai
sind o vreme chiar in ju­ I i Cu EL, spre drumul de-mplinirc Pe mine dacă mă-ntrebaţi de ţară, tămîna politic
portativ • 1
Medic el însuşi — profe-
Aşa cum a dovedit-o în­ medic de circumscripţie. deţul nostru (de unde şi-a Fierbinte batc-o inimă de mamă, Simt mina mamei melc c-o sărut, închiderea p
că din precedentele sole Aci primeşte vizita neaş­ ales, poate, şl unele Pro­ Tovarăşă de luptă revoluţionară, Sub bolta grea de aur milenară • 19,00 Teii
romane, Bonu Rădulescu teptată şi profund tulbu­ totipuri de personaje sau ! | Om de ideal şi cărturar de seamă. Cînd pragul casei sale l-am trecut. ! 19,25 Sub tri
este un iin analist care rătoare a tinărului Ho-ia, locuri) — Banu Rădulescu IRIMIE STRAUŢ DAVID RUSU roşu steag •
insă rămine lunciarmente fiul lui Voicu Jitaru, care-/ scrie un roman cu medici Icencidopcdic
un povestitor. ' Interesat, roagă să-i spună ce ştie şi despre medici, a cărui j ^ . ■ Melodii... mc
ca şi pină acum, îndeosebi despre tatăl său de care principală caracteristică siunc muzical
de implicaţiile etice ale trăise despărţit de la virsta este trama epică de o ma­ Imn patriei şi partidului • 20,35 Filn
existenţei, el aparţine tot­ de patru ani. Evident, Pro­ re bogăţie şl diversitate Oraşul în p<
odată venerabilei stirpe a fesorul se conformează, a- conilictuală, generatoare a j ţire patriotică, sensibilita­ 22,05 Telejurn
moraliştilor. Observaţii ca­ jutat şi de cit ev a caiete, unei tensiuni dramatice Bucuriei de a trăi şi în­ zical-literar „Florile pa­ te şi grijă pentru interpre­ Crizantema di
re se verifică şi cu noul conţinind un fel de jurnal constante de la prima la văţa într-o ţară frumoasă, triei" au înălţat imn de tare au dovedit şi corul lecfiuni din
său roman, în iarbă, cu ultima pagină. Romancier „ca un tărîm de basm", slavă patriei, muncii, bucu­ claselor IX—XII, duetul de interpreta
faţa la soare (Cartea Ro­ cu experienţă, el are abi­ i-au dat glas elevii Liceu­ riei de a fi copil în Ro­ folk şi grupul vocal al cla­ manţei, Tîrgo'
mânească, 1989), unde litatea de a nu-şi menţine lui pedagogic Deva într-un mânia Epocii de aur. Li sei a IX-a învăţători. • 22,30 Inchii
dezbaterea etică a dobin- medicii izolaţi in universul reuşit spectacol dedicat, s-au alăturat colegii mai Spectacolul, la susţinerea gramului.
dit o pondere deosebită. mimii lor profesional, ci de a-i acum la sfîrşitul primului mari, pionierii, membrii căruia au contribuit cele
Povestirea propriu-zisă este vedea, cu măreţia sau trimestru şcolar, Zilei Re­ corului claselor IV—V, ai mai reprezentative forţe
aici intermediată. Facem sumar, care aparţinuseră meschinăria lor, angrenaţi publicii. Gînduri înaripate jocului muzical „Meşterul artistice ale liceului, a cu­ iE ADIO
cunoştinţă cu destinul tra­ lui Voicu. Avem de-a face, ireversibil in diversele me­ de dragoste şi recunoştin­ fierar" sau ai grupurilor prins în desfăşurarea sa
gic al doctorului VoiCu Ji­ aşadar, cu o veche con­ dii sociale cu care meni' ţă pentru copilăria ferici­ de colindători din clasele şi reuşite momente core­
taru graţie unui povestitor venţie literară care insă rea lor ii pune in contact. tă, pentru grija permanent a Il-a B şi a Vil-a care, grafice oferite de formaţia
: \
f
care 'este in acelaşi timp nu mai e resimţită ca a- Se poate spune astfel că a c o r d a t ă creşterii şi acum în apropierea sfîrşi- de dans modern a clasei SEXJSCTIUNI
şi personaj-martor : Profe­ tare datorită numeroaselor In iarbă, cu faţa la soare s instruirii lor, au închinat tului de an, au adus în a VH-a şi cea de dansuri GRAMUL I: 6
~
programul dim
sorul, fostul profesor de meandre pe care le face este un roman despre via­ \ prin vers şi cînt elevii u- scenă tradiţionalele urări populare a clasei a IX-a Buletin -*e ştir
anatomie al lui Voicu li- povestirea, impletindu-se ţă in toată complexitatea nităţii şcolare devene tova­ de bine şi împliniri. Ele­ învăţători. Şi, de aseme­ dlenţf ’V> ;
taru, devenit treptat nu cu insă şi viaţa Profesoru­ ei, o carte gravă, cu o s răşului Nicolae Ceauşescu, vele Roxana Sicoe, Ralu- nea, un moment destinat tln de . j 10
literară
radio;
numai prieten, ci şi un fel lui, cu evocarea anilor de problematică amplă, care t secretarul general al parti­ ca Mărilă, Lidia Calciu şi marcării centenarului ne­ Ietln de ştiri;
de părinte spiritual al a- studiu din timpul liceului reuşeşte să preia cu vir­ t dului, tovarăşei Elena Ionela Gîrstea au recitat întrecutului nostru poves­ ţările soclalis:
cestuia. Avind el însuşi o sau al facultăţii, cu con­ tuozitatea maturităţii artis­ Ceauşescu. versuri din lirica patrioti­ titor Ion Creangă, din o- Muzică uşoară
ştiri;
lctin
viaţă traumatizată, Profe­ turarea universului rural tice profundele sugestii Cu candoarea vîrstei, şoi­ că şi cea eminesciană, do­ pera căruia a citit, în gra­ pe m. scet
sorul, ajuns acum la senec­ din Poiana cu Soare sau conţinute in versul emi­ mii patriei din clasele în- vedind o caldă apropiere iul marelui humuleştean, 13.00 De la l
tute, trăieşte sihăstrit, de­ cu incitante şi tensionate nescian sub semnul căruia i tîi, reuniţi într-un grup şi înţelegere a versului ros­ eleva Mihaela Girgiu. Fol­ Avanpremieră
dicat studiului şi medita­ meditaţii convertite in ve­ Banu Rădulescu a aşe­ vocal şi în montajul mu- tit. Aceeaşi profundă sim- clorul muzical hunedorean 15.15 Rţ-l înre
muzică
ţoară
ţiei, intr-o mică aşezare ritabile dezbateri privind, zat-o : „In orice om o lume a fost bine reprezentat prin că; 15,30 Dial
din apropierea comunei cum spuneam, aspectele îşi face încercarea". „Gala laureaţilor" a concursului de muzică uşoară interpretele Beatrice Lăcă- turale; 16,00 R
16.15 Localităţi
Poiana cu Soare, unde şi etice ale existenţei in ge­ „Stelele cctătli" a reunit interpreţi de valoare din întreaga tuşu, Luminiţa Leuca, Da­ coordonatele
Voicu Jitaru funcţionase ca neral, ca şi cele ale deon­ RADU CIOBANI/ 1an ’’ Foto IONEL BUJOR niela Dosan, Mariana Mun­ economico-soci
tean, Vinţa Iancu, Teodora Muzică pe ad
neavoastră; 17,
Todor şi Laura Bîrsan, ca­ sul al XlV-lea
NOTE DE LECTURĂ re, acompaniate de orches­ 13.00 Orele se
Moment poetic
tra liceului, şi-au unit zică de dans;
glasurile în cîntecul de Buletin do şt
Romulus Vulcănescu, XzVOEir© profundă simţire patrioti­
că „Hai să-ntindem hora
de cultură" mare", în acordurile că­
ruia s-a încheiat specta­
colul. El a oferit specta­
însăşi ideea unei călă­ Cele două ţâri vizitate torilor prezenţi în sala fes­ DEVA : Flori
torii spre Ţara soarelui — Japonia şi India — s-au tivă a Liceului pedagogic (Patria); HUN
Cine eşti, călăi
răsare este incitantă, dar bucurat şi se bucură de o Deva — părinţi, cadre di­ dern — A); S.
cînd aceasta devine o rea­ rezonanţă aparte 'în sufle­ dactice, invitaţi — clipe Ia F - t u l
litate, intrăm în perime­ tul oricăruia, iar aflarea de reală bucurie artistică, (Mod — B)
trul fascinaţiei. De aceas­ unor lucruri noi despre de satisfacţie, dovedind Sudului (Flacă
tă dată, ne ajută distinsul, ele nu ne poate lăsa in­ preocuparea pentru instrui­ TROŞANI: Un
une
căutarea
etnolog care este Romulus diferenţi. O incintă sacră, rea multilaterală a elevi­ (Parîng); Sora
Vulcănescu. Dar, înainte un dans tradiţional indian, lor, grija pentru un re­ lembr Petri
de toate, se cuvine a subli­ o... cetate a maimuţelor, pertoriu cu certe valenţe nirea. LUPE
tul ar,..ei secr
nia faptul că autorul este despre ritul politeţii şi po­ educative şi o interpreta­ tural); VULC
un povestitor plin de far­ liteţea rituală la japonezi re de ţinută. dokan, tigrul
mec, avîiid de partea sa etc., constituie doar cîte- VIORICA ROMAN (Luceafărul);
ştiinţa unei construcţii na­ va puncte de sprijin ale Un gentleman
sălbatio
(Mine
rative care implică citito­ unei lecturi extrem de in­ TRILA : Adio,
rul de la primele fraze. teresante. Şi spun aceasta, seriile I-II (Mu
ANINOASA: IM
Sigur, cartea este domina­ mai ales avînd în vedere tren (Muncitor
tă de multe detalii obser­ faptul că, punîndu-ne în Obiceiul şi jocul căluşeresc - neasemuite CÂNI: Scufti
vabile doar de ochiul untii mare adîncimi
specialist şi puse în lumi­ y contact cu cîteva elemen- zat); BRAD :
omul maimuţă
nă tocmai pentru ca orica­ te-simbol ale culturii ce­ momente de spiritualitate hunedoreană roşie): ORAŞT
lor două ţări, autorul ne
re posibil cititor să le se­ losul din Rodc
sizeze concreteţea, insă a- atrage atenţia asupra unor Apropierea sărbătorilor ducînd argumente mereu familie, cu brîul tricolor, le X-H (Patria)
tleman în Ves
ceasta nu scade cu nimic semnificaţii cu rădăcini a- de iarnă ne readuce în vii despre vechimea cu cîtă grijă îşi poartă (Flacăra); GE
scopul ei principal, acela dînc înfipte în ceea ce memorie obiceiurile şi poporului nostru, prin bîta, la unii dintre ei la BAT : Simon T
de a fi accesibilă tuturor, s-ar puţea numi istoria datinile folclorice pe ca­ vechimea şi bogăţia spi­ fel de bogat aranjată cu tervlne (Centri
tură şl creat
în sprijinul acestei idei, comună a popoarelor lu­ re le-am aşteptat şi trăit ritualităţii sale, consoli­ panglici roşii-galbene-al- rea României")
autorul însuşi vine cu ar­ mii, inclusiv a poporului cu frenezie la vîrsta co­ dată în scurgerea anilor. bastre, cum penele de Păsările (Daclo
gumente care. par a do­ român. Pentru că iată ce pilăriei, am fost părtaşi Căluşerii sînt aleşii sa­ păun le împodobesc că­ Cuibul de vie
vedi că el s-a lăsat furat spune autorul cărţii: „Pa­ la desfăşurarea şi poves­ tului hunedorean, cei mai ciula ! Toată recuzita LAN : Corsarii
de cultură şl cr
de imagini şi gînduri în­ ralelismele între aceste po­ tea lor fantastică din a- destoinici, cei mai fru­ vorbeşte despre frumuse­ tarea Românie
tr-un joc frumos de trăiri poare şi români sînt u- nii tinereţii şi le-am jude­ moşi tineri, posesorii u- ţe şi monumentalitate. MERIA ! Călă
ale sufletului. Insă e doar neori de-a dreptul stupe­ cat cu inima, privind la nor virtuţi interpretative Astăzi în judeţ debu­ tastică (Mureşi
Alt bărbat, alţi
o falsă părere : omul de fiante. Sesizările, cum am alţii, cînd maturitatea aparte, care le pun în e- tează o nouă ediţie a seriile l-n (T,i
cultură, specialistul nu spus, marcate evident de şi-a aşezat nesimţită hai­ videnţă forţa şi bărbă­ Festivalului „Găluşerul
scapă nimic din vedere, a- subiectivism, pe cit se poa­ na pe umerii noştri, gă- ţia, dar şi puterea de transilvănean" iniţiată de
vînd grijă să înveşminte- te de obiectivizat, au ur­ sindu-le la fel de strălu­ creaţie. Fiecare dansator, factorii culturali locali
ze totul într-o haină de mărit comparativ-istoric, citoare momente de spi­ deşi joacă într-o colecti­ şi ajunsă la a XXI-a edi­ Vreme
sărbătoare a spiritului. din substratul etnologic ritualitate. Toate ne-au vitate, este unic în felul ţie, în care îi vom reve­
Faptul că sîntem puşi în indo-european, elementele impresionat — şi Cerbul, său. Despre această uni­ dea pe aceşti oameni mi­ luînd în scenă alte şi al­ Pentr u'azi :
contact cu o lume despre care au străbătut pină în şi Colindul cu duba, Ţur- citate vorbesc cel mai nunaţi ai iernilor hune- te formaţii venite din fl caldă penti
perioadă a an
care se spune: cu cit ca, Sînvăsîiul, Piţărăii, bine vătafii, — sufletul dorene în toată măreţia judeţ şi din întreaga ţa­ va fl tempor
cunoaştem mai -mult, cu stratul actual paralel la Pluguşorul, pentru că e- unei formaţii, al unei ge­ lor. Gazde ale manifes­ ră la una dintre cele mai Pe alocuri se
atît ne dăm seama că .ştim indieni şi la români, i’ele- vocă momente din mun­ neraţii dintr-un sat. tărilor vor fi, de aceas­ reprezentative manifes­ nala precipitat
mai puţin, ne obligă la vînd astfel o parte din iz­ ca şi viaţa satului hune­ Priviţi-i pe căluşeri eu tă dată, localităţile Ger- tări artistice în plan na­ mă de ploal
meditaţie, la dorinţa de voarele culturale comune dorean. Dar cel mai mult cită uşurinţă se mişcă, misara şi Orăştie. Aleşii ţional, ce dobîndeşte ca­ va sufla moi
Intensificări tr<
cunoaştere a ceea ce sîn­ ale începuturilor spiritua­ ne stăruie în memorie îşi execută „pontul" din- ei vor fi căluşerii din ratele unei îndelungate 35—45 km/orâ
tem pentru a putea să-i lităţii ambelor popoare". obiceiul şi jocul căluşe­ tr-o suită impresionantă, Germisara sărbătoriţi pen­ tradiţii puternic stimula­ rul vestic. Tei
înţelegem cum trebuie pe Fie şi numai această sin­ resc, care aici a cunoscut cu cîtă mîndrie îşi poar­ tru cei 100 de ani de e- te de Festivalul naţional minime vor i
între plus 1 :
alţii. Parcă în acest scop, gură afirmaţie şi cartea o vatră străveche şi in­ tă costumul popular, cu xistenţă atestată docu­ „Cîntarea României". Iar cele mai
Romulus Vulcănescu ne incită la lectură... tensă de afirmare, alături cîtă migală şi-l împodo­ mentar. Alături de aceş­ plus S ;l u |
predă prin cartea sa o lec- de alte zone ale ţării, a- besc, ajutaţi de întreaga tia, vom mai vedea evo- MINEL BODEA
ţie-model de cultură. DUMITRU HURUBA