Page 57 - Drumul_socialismului_1989_12
P. 57
» A PROLETAR! DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VA Modernizarea-acţiune prioritară
Instalaţii complexe concepute
si realizate de muncitori
1
Colectivul atelierului re urmare, chiar dacă depoul comotivelor şi pe „cori
paraţii locomotive din ca este cunoscut numai prin doarele" speciale existente
drul Depoului C.F.R. Si- locomotivele strălucitoare sub coloşii de metal. Mais
meria se mobilizează per şi frumos colorate care trul Aurel Todeasă mun
manent pentru îndeplini străbat drumurile de fier ceşte din 1967 în acest a-
rea şi depăşirea sarcinilor ale patriei, trebuie să se telier, iar de 17 ani îl con
COMITETULUI JUDEŢEAN HUN de plan, a angajamentelor ştie că „miezul fierbinte" duce. Ne vorbeşte cu 'pa
asumate în întrecerea so siune despre preocupările
C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N cialistă. „De fapt — ne-a colectivului pentru auto-
declarat tovarăşul Petru DEPOUL C.F.R. dotare, modernizarea teh
Dănuţ, secretarul comite nologiilor de reparaţii,
tului de partid — se poa S I M E R I A completarea S.D.V.-urilor
Anul XLI, nr. 9 978 DUMINICĂ, 17 DECEMBRIE 1989 4 pagini - 50 bani te spune că din această necesare:
subunitate se dă „tonul" — Practic, aşa cum se
întregii activităţi a depou al unităţii noastre îl con întîmplă de multe ori în
lui. Aici, se repară loco stituie oamenii din acest viaţă, la noi a acţionat
motivele electrice, diesel- atelier, care, avîndu-i per din plin vechiul proverb
Hotărîrile Congresului al XIV-lea al P.C.R.- electrice, şi diesel-hidrau- nişti, se preocupă de re „nevoia învaţă omul" ! Ne-a
manent în frunte pe comu
trebuit o instalaţie, ceva
lice. Tot aici sînt concen
pararea şi prelungirea vie
program însuflefitor de acţiune al întregului popor trate serviciile auxiliare, ţii maşinilor". MARIN NEGOIŢÂ
sectoarele pentru confec
ţionat sau recondiţionat în halele atelierului, oa
piese de schimb ş.a. Prin menii robotesc în jurul lo (Continuare în pag. a 2-a)
Raportul prezentai de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU —
amplă analiză ştiinţifică, vast program pentru construcţia Organizare temeinică, ritmuri susţinute
socialismului şi comunismului în ţara noastră la repararea utilajelor agricole
în Raportul prezentat de
Rolul organizaţiilor masă şi obşteşti secretarul general al parti
dului, tovarăşul Nicolae
Io sistemul noastre Ceauşescu, la Congresul al
XlV-lea, este subliniată şi
necesitatea sporirii rolu
lui sectorului de mecani
muncitoreşti—revoluţionare zare în realizarea obiecti
velor noii revoluţii agra
re. Pornind de la necesi
în anii care au trecut de cuprindere a. oamenilor a devotamentului nemăr tatea asigurării unei bune
la Congresul al IX-lea al muncii, sindicatelor le re ginit faţă do cauza socia funcţionări a tractoarelor,
P.C.R., epoca celor mai vin sarcini deosebite în lismului şi comunismului". combinelor şi celorlalte
grandioase înfăptuiri în toate domeniile vieţii eco- Este o datorie de onoare maşini agricole «pe toată
construcţia socialismului nomico-sociale. Este nece a tinerei .generaţii de a durata desfăşurării cam
din patria noastră, parti sar do aceea ca ele să-şi răspunde cu întreg elanul paniilor agricole, am solici
dul, din iniţiativa şi cu perfecţioneze continuu ac vîrstei, prin rezultate fru tat tovarăşului ing. Anlo-
contribuţia hotărîtoare a tivitatea, să se implice mai moase, obţinute la învăţă niu Iuga, directorul Trus
t o v a r ă ş u l u i Nicolae mult, atît în desfăşurarea tură, în întreaga activita tului judeţean pentru
Ceauşescu, a fundamentat producţiei, în ridicarea ni te de pregătire pentru S.M.A., să reliefeze modul
un sistem democratic unic velului profesional şi a muncă şi viaţă, grijii ne cum s-au organizat şi se
în felul său. în cadrul a- conştiinţei revoluţionare a mărginite a partidului pen desfăşoară reviziile şi re
cestui sistem instituţional oamenilor muncii, cit şi tru formarea sa, exprima paraţiile la utilajele din
— democratic, aşa cum su în îmbunătăţirea continuă tă şi prin recentele măsuri dotarea unităţilor subor
blinia tovarăşul Nicoiae a condiţiilor de muncă şi adoptate de Comitetul Po donate.
Ceauşescu, secretarul gene de viaţă, în rezolvarea al litic Executiv al C.C. al „Sarcina pregătirii în cele
P.C.R., din iniţiativa tova
ral al partidului, în ma tor probleme sociale. răşului Nicolae Ceauşescu, mai bune condiţii a utila
gistralul Raport prezentat Se impune — se subli jelor este amplificată de
la Congresul al XlV-lea al niază în Raport — să secretarul general al parti
P.C.R., „un rol important crească şi mai mult rolul dului, privind majorarea importanţa ce o prezintă
îl au organizaţiile tic ma Uniunii Tineretului Comu cuantumului burselor pen baza tehnico-materială de
să şi obşteşti care organi nist şi al Asociaţiilor Stu tru studenţi şi elevi şi a- care dispunem pentru apli-
zează şi asigură participa denţilor Comunişti în cordarea burselor pentru
rea tuturor oamenilor mun „educarea tineretului în studenţii fii de muncitori Convorbirc consemnată de
cii la întreaga viaţă so spirit revoluţionar com şi ţărani cooperatori, in- NICOLAE TIRCOB
cială şi politică". bativ, de dezvoltare a
Ca organizaţii de largă conştiinţei sale patriotice, (Continuare în pag. a 2-a) (Continuare în pag. a 2-a)
Tipografii alcătuiesc un cestor oameni însetaţi de de data aceasta, mai mul nou, Irumos şi durabil în
puternic detaşament al dreptate, care prin jertfa ţumiţi de ce şi cit au fă tregeşte acum conştiinţa
clasei noastre muncitoare. lor au aruncat acum şapte cut in acest an, de haina lor de muncitori revoluţio
Ei sint oameni care scriu. decenii punte de granit nouă, curată şi lejeră pe nari, le amplifică spiritul
Sau, mai exact, care toar spre vremurile luminoase care i-au conferit-o casei de angajare patriotică, de
nă in plumb fierbinte cu- de azi a dobindit, in timp, in care lucrează în armo constructori conştienţi şi
vintul gîndit şi aşezat pe prin grija şi preţuirea nie şi bună înţelegere, demni ai noii societăţi în
fila albă de către ziarist, partidului, semnificaţia u- croită in cea mai mare România. Avram Popa,
ori de către omul de li nei cuvenite sărbători — parte, prin truda lor zilni Leonid Jurca şi Cornelia
tere. „Ziua tipografilor". că, prin zbuciumul lor lău Budulă — fruntaşii unităţii
In memoria lor, a noas Ne întoarcem, aşadar, dabil de a-şi face munca pe 11 luni din acest an —
tră se păstrează mereu vie privirea şi gindu! curai, mai uşoară, condiţia mun au găsit uşor drumul spre
pagina pe care au scris-o nou şi modern, spre rezul
cu singe, in urmă cu 71 de tate superioare, îl parcurg
ani, in istoria mişcă „Ziua cu întrecere şi ii' îndeamnă
rii muncitoreşti-revoluţio tipogr“ — prin exemplul lor - şi
nare din România. Atunci, pe ceilalţi să-l urmeze.
la 13 decembrie 1918, ti Nicolae Pena, Ana Balaşfi,
pografii au organizat o im azi, în prima duminică da cii mai plăcută, izvorul sa Gheorghe Kiss şi Letiţia
presionantă demonstrafie după 13 decembrie, spre tisfacţiei materiale şi spi Dan au un important as
in Capitala tării, revendi- tipografi, spre oamenii rituale mai larg. cendent al priceperii, sfr-
cind drepturi sociale, O muncii din Tipografia De Am citit pe chipurile oa guintei şi plăcerii muncii
viată mai bună, demnitate va, care na pun in fiecare menilor lumina mulţumirii, in secţiile in care lucrea
umană. Mai marii vremii, dimineaţă in conul curiozi bucuria datoriei 'împlinite, ză, după cum mulţi alţii
care împilau poporul, (i- tăţii zilei ziarul judefean, iar în suflete le-am deslu so evidenţiază constant
nindu-l in sărăcie oarbă ca şl atitea alte „opere" şit intenţiile sincere de a prin caratele brăţării de
şi înapoiere, i-au răsplă zămislite din priceperea, pune mai dirz umărul şi aur pe caro o poartă cu
tit cu gloanfe şi închi pasiunea şi dăruirea lor mintea la treabă pentru destoinicie şi firească min-
soare. in muncă. a încheia anul Congresu drie in colectivul Tipo
Singele lor, care a în l-am văzut din nou zile lui al XlV-lea al partidu grafiei Deva. Ar putea fi
roşit caldarîmut din Piafa le trecute, un timp mai lui cu rezultate dintre cele amintiţi, intre aceştia, Do
Teatrului National, a am îndelungat, la rosturile lor mai bune, aşa cum anti rin Iepure şi Nicolae Hcrda,
plificat valul mişcărilor re din secţiile şi halele in cipa energicul director al Remus Tril şi Gheorghe
voluţionare ale clasei mun tens luminate şi abundent unităţii. Şi am mai înţeles Kaşler, Mariana Matache
citoare din tara noastră, Încălzite do arderea lor că hotărîrea tipografilor şi Maria Birluf, Virgil Bucur
anunfind zori noi, care a- interioară pentru împlini deveni de a sărbători Re şi losil Daradics, Ion Glie-
veau să vină o dată cu rea sarcinilor de plan, pen velionul 1990 cu 10 zile za Otvds şi Anton Szem-
înlăturarea regimului bur- tru onorarea la termen mai devreme nu vino doar csuk, Victor Ardelean şl
ghezo-moşieresc şi instau sau in devans a multiple din depăşirile de plan de
rarea puteri! democratice, lor şl variatelor comenzi pînâ acum la majoritatea DUMITRU GHEG.NEA
Munca în tipografie so desfăşoară in flux continuu.
Ziarul nostru judeţean lese „cald" din rotativă, iar peste comuniste in România. ale beneficiarilor din judeţ indicatorilor, ci şl din do
eîteva minute va ajunge la cititori. Simbolul eroismului a şi din fard. Şi l-am aliat. rinţa de a doved' că ceva (Continuare în pag. a 2-a)
