Page 61 - Drumul_socialismului_1989_12
P. 61
Vizita oficială de prietenie
PROLETARI .DIN TOATE ŢĂRILE. UNiŢi-VĂ!
a tovarăşului Nicolae Ceausescu
* i
în Republica islamică iran
JUOllUl HUNEDOARA]
PLECAREA DIN CAPITALĂ
Preşedintele Republicii răşa Elena Ceauşescu, de cu afaceri ad-interim al
Socialiste România, tova membri şi membri su Republicii Islamice Iran
răşul Nicolae Ceauşescu, pleanţi ai Comitetului Po la Bucureşti şi membri ai
IRGiW Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C a plecat luni dimineaţă la litic Executiv al C.C. al ambasadei.
Teheran, unde, la invitaţia P.G.R., de seci-etari ai Co Pionieri români şi copii
preşedintelui Republicii I- mitetului Central al parti
slamice Iran, Aii Akbar dului, de membri ai C.G. ai membrilor ambasadei
Iîashemi Rafsanjani, va e- al P.C.R., ai Consiliului iraniene au oferit tovară
fectua o vizită oficială de de Stat şi ai guvernului, şului Nicolae Ceauşescu şi
And XLI, nr. 9 979 MARJI, 19 DECEMBRIE 1989 4 pagini - 50 bani prietenie în această ţară. de conducători de institu tovarăşei. Elena Ceauşescu
Preşedintele Republicii ţii centrale, organizaţii de buchete de flori.
Socialiste România a fost masă şi obşteşti. La ora 8,30, aeronava
salutat la plecare, pe ae Erau de faţă -Abdolma- prezidenţială a deîolat, în-
roportul Otopeni, de tova jid Mozafari, însărcinatul dreptîndu-se spre Teheran.
ÎNCEPEREA CONVORBIRILOR OFICIALE
La Teheran au început vicepreşedinte al Repu voltă între cele două ţări
luni, 18 decembrie, con blicii şi şef al Or şi popoare.'
vorbirile oficiale dintre ganizaţiei Planului si Bu Tov.a r ă şui Nicolae
preşedintele Republicii So getului, Mohammatl Hadi Ceauşescu a mulţumit pen
Raportul prezentat de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU — cialiste România, tovară Nezhad Hosseinian, mi tru invitaţia dc a vizita
şul Nicolae Ceauşescu, şi nistrul industriei . grele, Iranul, pentru caida ospi
ampla analiză ştiinţifica, vast program pentru construcţia preşedintele Republicii I- Aii Akbar Velayati, mi talitate de care s-a bucu
slamice Iran, Aii Akbar nistrul afacerilor externe, rat încă de la sosire, evi
socialismului şi comunismului în ţara noastră Iîashemi Rafsanjani. alte persoane oficiale. denţiind că vede în aceas
La convorbiri participă : Preşedintele Aii Akbar ta o expresie -i senumen-
Din partea română — Iîashemi Rafsanjani a sa telor pe care şi le nutresc
Ion Radu, viceprim-minis-
Intensificarea activităţii ideologice tru al guvernului, Ion zita oficială de prietenie reciproc popoarele celor
lutat cu multă căldură vi
două ţări. în acelaşi timp.
Stoian, ministrul afacerilor pe care preşedintele p r e ş e d i n t e l e Nicolae
externe, Constantin Mitea,
şi poiitico-educative de formare a omului consilier al preşedintelui Nicolae Ceauşescu o efec Ceauşescu a exprimat în
crederea că noul dialog la
tuează în Republica Isla
Republicii Socialiste Româ mică Iran, subliniind că nivel înalt, convorbirile
nia, Ilie Cîşu, ambasado aceasta constituie o eloc care vor avea loc cu acest
nou, constructor conştient ai socialismului rul ţării noastre la Tehe ventă mărturie a bunelor prilej, înţelegerile la care
ran. se va ajunge vor contribui
Din partea iraniană — relajii de colaborare care
si comunismului Masoud Roghani Zanjani, s-ati statornicit şi se dez (Continuare în pag. a 4-a)
Formarea omului nou - terialist-dialectică a noilor următoare munca de ridica
operă de vaste proporţii, cu probleme, a perspectivelor re a nivelului ideologic, a Acţiune de mare răspundere patriotică
ample deschideri şi cu des dezvoltării societăţii şi îm conştiinţei revoluţionare a
făşurare neîntreruptă - are bogăţirea pe această bază partidului, a tuturor oame şi cetăţenească
la bază concepţia revoluţio • teoriei socialismului ştiin nilor muncii. Este necesar
nară, atotcuprinzătoare, ela ţific, a concepţiei revolu ca în întreaga activitate po-
borată în spirit profund ţionare despre lume şi viaţă. litico-educativă, în învăfă- După cum se ştie, potri de proprietari, în vederea puri de casă, animalele de
ştiinţific de secretarul gene „Activitatea noastră poli- mîntul de partid, social şi vit prevederilor Decretu fundamentării ştiinţifice a blană din crescătorii, pă
ral ai partidului, tovarăşul tico-ideologică, arăta se politic de masă să se inten lui Consiliului de Stat nr. măsurilor ce trebuie luate sările şi familiile de* albi
/
Nicolae Ceauşescu, pornind cretarul general al partidu sifice înarmarea membrilor l l582, modificat prin De în continuare pentru dez ne, indiferent de proprie
de la înţelegerea superioară lui, tovarăşul Nicolae de partid, a oamenilor mun cretul nr. 8/1989, în peri voltarea sectorului zooteh tari.
a adevărului că unul dintre Ceauşescu, în Raportul pre cii, s tinerilor, cu o concep oada 10—18 ianuarie 1990 nic, creşterea efectivelor şi Pentru obţinerea unor
factorii transformatori funda zentat Congresului al XlV- ţie revoluţionară, ştiinţifică, pe întreg teritoriul ţării date reale, proprietarii de
mentali ai societăţii îl re lea, trebuie să dea un răs despre lume şi viaţă, să se se va desfăşura recensă- animale au datoria să de
prezintă conştiinţa înaintată, puns ştiinţific, pe baza con dea o perspectivă clară mîntul animalelor domes Recensâmîntul clare cu exactitate efecti
revoluţionară. în acest sens, cepţiei revoluţionare despre luptei pentru înfăptuirea Pro tice. Referindu-se la sem vele ce le deţin, să acorde
în Raportul prezentat Con lume şi viaţă, la probleme gramului partidului. In ace- nificaţia recensămîatului, animalelor tot sprijinul recenzorilor
gresului al XlV-lea al parti le noi apărute în dezvolta îaşi timp, se impune dezvol tovarăşul ee. Zcvedfci Ştcf. şi echipelor de control a-
dului, se subiiniază cu tărie rea socialismului, la proble tarea puternică a dragostei directorul Direcţiei jude domestice vînd în vedere că, potrivit
necesitatea unei activităţi mele dezvoltării mondiale, faţă de patrie, faţă de inte ţene de statistică, vicepre prevederilor legale, înre
ideologice şi politico-educa- să înarmeze partidul, între resele ‘ socialismului, ale po şedinte al Comisiei jude gistrarea nu are nici un
five cu o eficienţă mereu gul nostru popor cu o con porului, prin intermediul ac ţene de recensămînt, ne-a producţiei, pentru realiza fel de implicaţii asupra
sporită, care să determine cepţie clară şi o înţelegere tivităţii de creaţie şi inter relatat: • rea în cele mai bune con dreptului de proprietate.
dezvoltarea noii conştiinţe a ştiinţifică a căilor de fău pretare artistică integrată — Această acţiune de diţii a obiectivelor noii Spre deosebire de anii an
muncii, afirmarea puternică rire a socialismului, de îna Festivalului najional „Cîn- mare răspundere patrioti revoluţii agrare, a celor teriori, în anul viitor se
a spiritului de iniţiativă, de intare fermă a patriei noas tarea României". că, cetăţenească este me din programele de auto- face o înregistrare a ani
creativitate, generalizarea tre, a întregii omeniri spre Sarcini importante revin nită să* asigure datele ne conducere şi au toaprovi malelor şi pe rase, ceea ce
experienţei înaintate în pro comunism !“ presei, radioteleviziunii, tu cesare cunoaşterii cu exac zionare. Important de re
ducţie, « modelului comu Pornind de la constatarea turor mijloacelor de infor titate a situaţiei efective levat este faptul că sînt Convorbire consemnată de
nist de muncă şi viaţă. Pen unei anumite rămîneri în mare In masă, care „trebuie lor de animale pe specii, suptise înregistrării efecti NICOLAE TiRCOB
tru aceasta e necesar să fie urmă a activităţii ideologice, să acţioneze cu ş! mal multă rase şi categorii dc ani vele de bovine, ovine, por
avute permanent în vedere poiitico-educative, reliefată fermitate, în spiritul con male, precum şi pe feluri cine, caprine, cabaline, ie (Continuare în pag. a 4-a)
marile schimbări cu carac şi de Plenara din noiembrie cepţiei revoluţionare, să
ter economico-social, poli 1988 a C.G. al P.C.R., ale adopte o atitudine mai com
tic, care s-au produs în ţara cărei hotărîri au fost adop bativă faţă de manifestări
noastră, clar şi pe plan mon tate de Congresul al XlV- le şi lipsurile din diferite ÎN ZIARUL DE AZ1 =
dial, uriaşele cuceriri ale lea ca program al partidu domenii de activitate, să pro
ştiinţei şi tehnicii, ale cu lui privind activitatea ideolo moveze cu mai multă în- • Perfecţionarea acţi
noaşterii umane în genera]. gică, teoretică, politico-edu- unii de control a oa
Toate acestea cer o temei cativă, este necesar să fie menilor muncii.
nică analiză ştiinţifică, ma- intensificată în perioada (Continuare în pag. a 2-a) PAG. A ll-A
Reviziile şi reparaţiile—factor determinant al fluenfei
proceselor de producţie
— La recenta plenară secretarul comitetului de grafice de lucru întocmite se desfăşoară activitatea
comună a Comitetului Cen partid de la I. Ii, Deva. In pe obiective, pe zile şl ore, de revizii şi reparaţii în
tral al Partidului Comu lumina acestor sarcini şl a căror respectare este întreprindere. Inginerul
nist Româiî, a Biroului orientări, ne-am organizat urmărită cu întreaga răs Radu Turcu, responsabil
Permanent şi birourilor mal bine munca în acest pundere. Comitetul de cu reparaţiile pe între
secţiunilor Consiliului Su sector. Astfel, am specîa- partid, consiliul oamenilor prindere, ne spune :
prem al Dezvoltării Econo — Cuptorul nr. 2 de
mice şi Sociale, tovarăşul clincher a fost în repa
Nicolae Ceauşescu, secre LA ÎNTREPRINDEREA DE LIANT! raţie de gradul II în pe
tarul general al partidului, D E V A rioada noiembrie — de
preşedintele Republicii, s-a cembrie a.c. De cîteva zile
referit pe larg, printre al am aprins focul. Va rein
tele, şl la necesitatea Uzat echipa de la atelierul mun'cii sprijină această im tra în circuitul productiv Chipuri-efigie ale unei formaţii centenare sărbăto
îmbunătăţirii întregii acti mecanic, coordonat de in portantă activitate, care curînd. Cuptorul nr. 1 este rită .pentru îndelungata sa tradiţie, în cadrul actualei
vităţi de întreţinere, revi ginerul Ioan Marîş, pe re asigură continuitate în pro programat în reparaţie de ediţii a Festivalului „Călu şerul transilvănean". Este
zii şi reparaţii curente şi paraţii curente şi capitale cesul de producţie, ciment gradul H în lunile ianu vorba de cunoscuţii şi apreciaţii dansatori din comuna
; capitale ale instalaţiilor, la agregatele şi utilajele mai mult şi do calitate arie—februarie 1990. Mori- Germisara.
utilajelor şl agregatelor, din întreprindere. Forma superioară. Relatări despre „Cdluşerul transilvănean"
ale tuturor capacităţilor ţiile conduse âe maiştrii La serviciul mecano-ener- GH. I. NEGREA
de producţie — sublinia Aîexa Szarvadi, Ştefan getie aflăm alte amănunte în pagina a l!l-a.
tovarăşul George Grozav, Ghirca, Silviu Sulescu au legate de modul în care (Continuare în pag. a 2-a)
