Page 62 - Drumul_socialismului_1989_12
P. 62
Paq. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9
Perfecţionarea acţiunii de control
Hotărîrile Congresului al XîV-lea al P.C. R.-
program însulleţitor de acţiune al întregului popor. a oamenilor muncii
• 1
Recent, în cadrul plena fost deja rezolvate. Gel trol ale organizaţiilor 19,25
rei Consiliului judeţean mai mare număr de con U.T.G., îndeosebi în canti tinereţi
Intensificarea activităţii ideologice al Frontului Democraţiei troale s-a efectuat în do nele de nefamilişti, inter • 19/
şi Unităţii Socialiste s-a- meniul circulaţiei mărfu nate şi cantine din licee ’ ailizan
analizat, între altele, preo rilor, în sectorul alimen şi şcoli generale, cluburi nirea i
şi politico-educative de formare a omului cuparea consiliilor jude taţiei publice, al desface ale tineretului şi baze spor nului
tive, deşi în aceste locuri
brie şi
rilor legumelor şi fruc
ţean, municipale, orăşe
neşti şi comunale ale telor, în cantinele restau se mai manifestă încă 20,05 '
nou, constructor conştient al socialismului F.D.U.S. pe linia perfec rant şi în magazinele de multe neajunsuri. ficrbinl
ţionării
In raportul prezentat ple
Sava (
desfacere a mărfurilor in
activităţii
de
control a oamenilor mun dustriale. Aşa cum re narei şi discuţiile purtate de org
de tovarăşii Nicolae Oar-
şi comunismului cii. Reliefînd preocupa marcau participanţii la gă, Valeriu Stoian, Ti- nizarc
ţârii o
dezbateri, Floarea Dîrvan,
rea ce există din partea
organelor şi organizaţiilor Speranţa Bîrna, Ion beriu Bauman se subli musoţil.
(Urmare din pag. 1) vitafea de creaţie tehnîco- eficienţă, spre a contribui, de partid, de masă şi Nicolae, Ioan. Retegan şi niau carenţele ce mai Telojurr
ştiinţifică de masă cunoaş aşa cum cerea conducăto obşteşti pentru continua Vasile Blendea, eficienţa există în rezolvarea pro
drâxncalâ noul, să genera te o amplă dezvoltare, co rul partidului şi statului nos lărgire a sistemului demo controalelor a sporit mult blemelor sesizate de echi
lizeze experienţa înaintată". misiile inginerilor şi tehni tru, t o v a r ă ş u l Nicolae cratic de participare a Aşa au putut fi depistate pele de control ale oame
Acţionînd în spiritul a- cienilor, inventatorilor şi Ceauşescu, în Raportul pre oamenilor muneii la efec nilor muncii, înregistrîn- IfA
cestor cerinţe factorii edu inovatorilor, a cercurilor ca zentat Congresului al XIV- tuarea controlului în toa du-se, în continuare per
caţionali, locali, sub condu lităţii fiind mai mult orien lea ca : „întreaga activitate te domeniile, plenara a Ir» atenţia sistenţa unor neajunsuri
cerea organelor şi organiza tată^ spre prob!ematica_ în politico-cducativă trebuie să remarcat contribuţia aces semnalate de mai multe SELEtţ
ţiilor de partid, au stabilit noirii tehnologiilor, ridicării devină o puternică forţă tuia la întărirea discipli Consiliului ori. S-a insistat în mod GH/VMCţl
măsuri de natură să contri parametrilor calitativi şi revoluţionară, care să lumi nei personalului din uni judeţean al deosebit asupra necesităţii program
Revista i
buie la perfecţionarea acti de eficienţă ai produselor. neze calea întregului popor tăţile de servire a popu îmbunătăţirii calităţii ac rierul n
vităţii politico-ideologice, de O susţinută muncă de cer în munca şi lupta pentru laţiei, combaterea mani Frontului tului de control care de Uulctln * 1
formare a omului nou des cetare, de integrare a învă realizarea programelor de festărilor de neglijenţă,, Democraţiei pinde în cea mai mare Răspund
făşurată de organizaţiile de ţământului cu producţia e dezvoltare economico-socia- nepăsare şi lipsă de răs şi Unităţii măsură de competenţa şi lor ; 1
pionierii'
partid, de consiliile de edu necesar să se desfăşoare, lă, de ridicare a bunăstă pundere faţă de interesele răspunderea pe care le ma citate ;
caţie politică şi cultură so în condiţii de eficienţă su rii materiale şi spirituale a publicului, larg, la genera Socialiste nifestă fiecare component al XIV-1
cialistă, comisiile propa perioare, în liceele şi insti poporului, de întărire ne lizarea experienţei pozi al echipei de control în e- orientări
legice r<
gandiştilor şi agitatorilor, un tutele de învăţământ su contenită a suveranităţii ţă tive. în municipiile Pe- xercitarea mandatului în fundamci
accent deosebit fiind pus perior din Petroşani şi Hu rii, de înaintare neabătută troşani, Hunedoara şi De o seamă de nereguli cum credinţat. Fiindcă, pe lingă perspecti
medicală
pe legarea sa organică de nedoara. spre visul dc aur, spre va, în oraşele Brad, Orăş- sînt: afişarea necorespun activitatea foarte bună a comoara
noile exigenţe ale produc în cadrul generos oferit comunism !“ tie şi Haţeg, controlul oa zătoare a preţurilor, lipsa unui însemnat număr de »c Ia l.l
ţiei, ale educaţiei multilate de Festivalul naţional „Cîn menilor muncii a dobîn- eliberării notelor de plată echipe de control — exi premieră
rale a tuturor oamenilor, tarea României", instituţiile dit, în ultima perioadă, către consumatori, sau ne- gente, intransigente faţă Ateneu. •
nai „Cîm
pe asigurarea continuităţii de cultură, şcolile, cenaclu un caracter tot mai larg, depunerea zilnică a nume de neajunsuri — sînt încă >6,00 Rai
ei şi imprimarea unui puter rile şi cercurile de creaţie, Momente ale istoriei intensificîndu-şţi sfera de rarului. La restaurantele situaţii în care se trec cu 'zică n
preţ I i
nic caracter mobilizator tu activitatea cu filmul/ cartea, Ţării Moţilor cuprindere a unui mare „Bachus", „Mercur" din vederea atitudinile unor ură laur
;
turor acţiunilor. muzeală îşi vor spori deopo număr de unităţi, remar- Deva, la unele magazine lucrători din unităţile co tulul na(
Un important rol în for trivă contribuţia la educaţia Despre monumentele is cîndu-se tot mai pregnant de legume şi fructe, res merciale, de neglijenţă faţă României
ul al
marea şi educarea multilate patriotică, revoluţionară, torice reprezentative şi contribuţia ce şi-o aduc taurantul „Corvinul", pati de buna gospodărire şi în ,ul
rală a oamenilor muncii, ti ştiinţifică a oamenilor mun descoperiri arheologice la întărirea activităţii de seria „Dacia" şi cofetă grijire a bunurilor încre socialiste,
neri şi vîrstnicî, îl are Festi cii, a tinerilor spre a de din Ţara Moţilor le-a control organizaţiile sin ria „Amandina" din Hu dinţate spre gestionare, tlce, revi
valul naţional „Cîntarea veni constructori demni şi Vorbit, recent, membrilor dicale, ale U.T.G. şi fe nedoara, .unele unităţi de de ignorare şi încălcare a orele set
jo,*nal ;
României", care în noua sa devotaţi ai societăţii socia Clubului C.A.R. al pensio meilor, precum şi cele desfacere din Petroşani şi normelor legale, atitudine pu/rlilltull
v
ediţie, a VI!I-a, reuneşte liste şi comuniste pe pămân narilor Deva, Mircea Dan lalte organizaţii compo Aninoasa, restaurantul de indiferenţă şi lipsă de 21.00 La
peste 120 000 creatori şi in tul patriei. Devine o da Lazăr, de la Muzeul ju nente ale F.D.U.S. „Crişul" din Brad, la ma respect faţă de cetăţeni. 22.00 O zi
Moment
terpreţi hunedoreni integraţi torie de onoare şi conştiin deţean. în cadrul aceleiaşi în acest an, în cadrul gazinul de tricotaje, „Gos Au fost relevate şi cazuri Nocturnă
în peste 500 cercuri de crea ţă ca toţi factorii educa manifestări, a fost pre organizaţiilor sindicale, din podina" şi Rotiseria din în care nu se urmăreşte
ţie şi peste 4 000 formaţii ţionali hunedoreni să acţio zentată expunerea „205 156 unităţi economice şi Orăştio, restaurantul „Ur pînă la capăt' rezolvarea
artistice. La rîndul ei, acti- neze, în condiţii sporite de instituţii social-culturale, sul negru" din Simeria, neajunsurilor constatate,
ani de la răscoala lui au fost alese 542 echipe s-au înţîlnit situaţii de unele dintre echipe mul- «iSi
Horia, Cloşca şi Crişan", de control ce cuprind peste încălcare a regulilor din ţumindu-se să consem
susţinută de Ioachim La- 2 300 de oameni ai muncii, comerţ cum sînt vînzarea neze în registrele de con
Reviziile şi reparare zăr, de la Muzeul jude care îşi exercită acest drept direct din magazie a u- trol constatările făcute fără
ţean, iar pensionarul Con
stantin Mocăniţă a citit în 2 495 unităţi. De la în nor produse. în unităţile de să revină la unităţile
ceputul anului şi .pînă a-
alimentaţie publică, lipsă
respective să se intereseze
—factor determinant versuri de inspiraţie isto cum, s-au efectuat 7 190 la gramaj sau nerespecla- dacă s-au luat măsuri de
rică din creaţia lui Mihai controale în care s-au făcut rea reţetelor. înlăturare a lor sau dacă
Eminescu. peste 4100 propuneri din O slabă activitate au s-au întreprins acţiuni
al fluenfei proceselor care marea majoritate au • desfăşurat echipele de con- care să asigure evitarea
repetării lipsurilor.
în cadrul plenarei s-au
de produefie prevăzut măsuri pentru
ca în viitor consiliile de
(Urmare din pag. 1) Fără să intru în amă
------ :----------------------------- nunte tehnice de speciali LA PANOUL DE ONOARE control muncitoresc, îm
preună cu comisiile de
le de ciment sînt, de ase tate, subliniez că aseme coordonare a echipelor de
menea, programate în repa nea perfecţionări am rea oamenii, faptele lor de muncă, control ale oamenilor
raţii curente de .gradul lizat la cuptoarele de muncii, să acţioneze pen
I. sau II în perioada de clincher, prin creşterea de înalt patriotism tru activizarea acestora, să
cembrie 1989 — martie debitului de ventilaţie, iniţieze pe o' scară ' mai
1990. Am dobândit o bună ceea ce a condus la mări largă controale comune la
experienţă în activitatea rea zonei de răcire a clin- care să fie atrase inspec
de revizii, întreţinere şi cherului. De asemenea, au Cu modestie şi demnitate, ţiile specializate şi lucră
reparaţii, ceea ce ne garan fost montate sonde de tori ai organelor de stat.
tează efectuarea unor lu preluare a gazelor arse la pe drumul afirmării Pentru creşterea eficienţei
crări de bună calitate, capul rece al cuptoarelor activităţii de control, a
scurtarea termenelor .de de clincher, iar prin mă competenţei fiecărui mem
execuţie, siguranţă în ex rirea diametrului tambu- care o cunosc de-o viaţă. tar de voinţă şi acţiune, bru din echipă, trebuie
ploatare. Meseriaşii noştri rilor a crescuţ viteza la Pentru că aici s-a născut, de ambiţie, a colaborat organizate de către organi
in Dobra, aici şi-a început
cunosc bine agregatele, u- benzile transportoare ale Afl- activitatea, şi-a întemeiat concret şi eficient la rea- zaţiile de masă şi obşteşti,
lilajele, instalaţiile, mun elinchcrului. A fost mo Uzarea cu cinste a sarcinii analize periodice în care
familia, aici şi-a durat o
cesc cil dăruire şi răs dernizat şi îmbunătăţit sis Maria Ludea Muntean casă. încredinţate de conduce *să se prezinte rapoarte de
pundere pentru a le men temul de transport al pra este apreciata de cât re cei rea atelierului, de organi activitate, să aibă Ioc cu
ţine în stare perfectă de fului de ciment la multi- care formează colectivul O urmărim cum, împreu zaţia de bază. regularitate instruirea şi
funcţionare. cîcloane, precum şi cel Atelierului de producţie al nă cu cele opt muncitoare De cite ori n-a făcut \ pregătirea celor care efec
— Tovarăşe inginer Radu de preîneălzire a pacuri i. C.P.A.D.M. Dobra ca o din echipă, se apleacă cu dovada măiestriei şi îndrăz tuează controale în vede
Tupeu, aşa după cum bine Şi exemplele ar putea con femeie harnică, de o con atenţie şi fineţe asupra nelii, a însuşirii perfecte t rea cunoaşterii prevederilor
probitate
şi
cunoaşteţi, secretarul gene tinua... ştiinciozitate aparte. ,,Işi fiecărui şezlong pe care-/ a acestei munci deloc u- legale, a regulilor de co
profesională
ral al partidului, tovară — Acordăm cea mai îndeplineşte toate angaja pregăteşte spre a-i rea şoare in cei 13 ani de cind merţ şi a actelor norma VRf
liza gradul de mare finisaj
şul Nicolae Ceauşescu, a mare atenţie activităţii s-a calificat in acest loc tive care reglementează
subliniat în repetate rîn- ••de revizii şi reparaţii la mentele, executind lucrări pretins de beneficiar. In de muncă I A urcat, în activitatea . din sectoarele
duri cerinţa ca, o dată cu toate utilajele, instalaţiile de cea mai bună calitate" acelaşi timp, era nevoie de timp, încet şi stăruitor, cu supuse controlului. Pentru
efectuarea lucrărilor de şi agregatele noastre — - spunea cu convingere operativitate maximă pen modestie şi seriozitate, un Acţionînd în lumina sar £1 caldă,
zenta un.
Petru Bucoviceanu, secreta
reparaţii curente şi capi sublinia, în încheiere, ing. rul organizaţiei de partid, tru terminarea lotului ce drum ascendent. Ani in S cinilor şi a orientărilor cursul zi
urma să ia drumul expor
tale, să se aducă şi unele Vasile Deac, directorul iar Dorin Blidar, şeful uni tului. Împreună cu Maria care a învăţat meseria „de \ cuprinse în cuvîntarea va ploua
îmbunătăţiri .şi moderni L L. Devţi. Sîntem con la A la Z", conţinu/nd în \ t o v a r ă ş u l u i Nicolae sufla pre
rat din
zări capacităţilor de pro ştienţi că numai cu capa-, tăţii, adăuga : „Echipa pe Giorgiuf şi Ana Caba, lu paralel o minunată tra Ceauşescu la Plenara G.C. prezL ntîm
ducţie. în această direcţie, citaţi de producţie bine care o coordonează are crătoare cu o experienţă diţie a părinţilor ei: aceea al P.C.R. din 11—12 de pînă'Ia 3C
ce preocupări există la puse la punct putem pro în mod constant un aport apreciabilă in meseria de de a munci cu răspun cembrie a.c., organele şi peraturile-
I. L. Deva ? substanţial la depăşirea tîmplar mecanic, cu tine dere, pentru a fi stimat şi organizaţiile de partid şi cuprinse
de, Iar c
duce ciment mai mult, de planului de export rele Liliana Jiţa, Maria
— Această problemă este bună calitate, în deplină Dialogul cu Interlocu Fiţ, Felicia Marina şl Emi apreciat de semeni, aceea ale democraţiei muncito tre 11 şl
permanent în atenţia noas siguranţă în exploatare. toarea noastră se-nfiripă lia Vesa, de a căror bună de a-ţi iubi familia şi lo reşti trebuie şă confere ac ceaţă pe
La mm
tră. La cuptoarele de clin Pe baza programelor sta firesc. Este modestă, nu-şi pregătire în meserie s-a a- cul de baştină, ţpra ş) tivităţii de control atît un dâ. Cer }
cher, la cel dc var, la mo atribuie merite deosebite. cupat personal, cu celelal neamul şl a le dărui cu caracter democratic unitar, vorabll r
siîrşitul i
rile de făină-ciment, la bilite urmărim efectuarea Parcă vrea să ne convingă te membre ale microcolec- generozitate ceva din ini cît şi creşterea răspunde tul va pr
toate capacităţile de pro riguroasă a lucrărilor de că este o femele obişnuită, tivului din care face parte, ma, din simţirea ta. rii acestora penti'U înde eări din
ducţie, cu ocazia efectuării revizii şi reparaţii, garan ca oricare dintre colege, Maria Lucica Muntean a plinirea hotărîrilor de cu viteze
reparaţiilor, )i se aduc îm ţie sigură în îndeplinirea ori dintre consătenele sale depus un efort suplimen ESTERA SÎNA partid şi a legilor ţării. km/h. Li
bunătăţiri în funcţionare, exemplară a indicatorilor naia cea'
modernizări tehnologice,. planului de producţie. A SABIN CERBU