Page 63 - Drumul_socialismului_1989_12
P. 63
MARŢI, 19 DECEMBRIE 1989 Pag. 3"
C ă l u ş e r u l t r a n s i l v ă n e a n * *
Bucuria reîntîlnirii cu Căluşerii din comuna purtatul bîtei şi „mersul" Cel de-al treilea dece
clcjurnal • formaţiile de căluşeri, pri Romos, atît cei mari cît scenic, totul fiind sobru şi niu de fiinţare a Festi
ii despre lejuită de a XXI-a ediţie şi cei mici (patru gene cumpătat. Multă sobrietate valului interjudeţean „Că
:aţie, ideal a Festivalului „Căluşerul raţii) ne-au readus amin au oferit, la rîndul lor, că luşerul transilvănean" a t V» 11 VfUI II
ernică mo- transilvănean'*, organizată te de cunoscutele şi a- luşerii din Vinerea (jude debutat cu aniversarea Metalul Lugoj
Iru ÎL >pli- la Germisara şi Orăştie preciatele lor evoluţii de ţul Alba), Gura Rîului (ju centenarului cetelor de
larâ a pla- de către Comitetul jude odinioară, de aşezarea spe deţul Sibiu), Româneşti (ju căluşeri din comuna Ger 23-23 {8—13)
ina decem- ţean de cultură şi educa cifică în scenă, bogăţia deţul Timiş), Sighişoara misara. La festivitatea de
Ircgul an • ţie socialistă, Centrul de figurilor, bătaia la podea (judeţul Mureş), aceştia înminare a Diplomei de Uu public numeros a ur ţilor, care cu avantajul
tv. „Inima îndrumare a creaţiei popu cu ambele picioare. La din urmă purtînd cu mîn Onoare decernată de mărit un meci de uzură, celor 5 goluri din prima
Octavian lare şi a mişcării artis rîndul lor, căluşerii din drie steagul tricolor af Consiliul Culturii şi Edu în care spectacolul hand repriză, nu au mai depus,
] Programul tice de masă, cu partici comuna Decebal au impre patriei. De fapt, tricolorul caţiei Socialiste Bucu balistic a avut de suferit parcă, toate strădaniile
■e şi moder- parea altor factori educa sionat prin masivitatea for românesc împodobeşte cos reşti, a unui impresionant datorită mizei partidei. în pentru cîştigarea meciului.
loccilifăfilor tivi judeţeni, a fost trăită, maţiei dată de cele şase tumul fiecărui căluşer, număr de brevete şi in plus, nervozitatea ambelor Ga urmare, gazdele au în
10 Din fru- cu toată intensitatea de generaţii cuprinzînd peste indiferent de zona pe care signe de evidenţiat în tabere a depăşit uneori ceput să reducă din han
riei • 21,50 publicul prezent.- 80 de membri. Un adevă o reprezintă, simbol al u- munca culturală de ma limitele . regulamentului, dicap. Mai întîi s-au a-
Şi ce lucruri minunate rat „colos" artistic „stru nei dragoste neţărmurite să, desfăşurată la Cen fapt ce a dus la 12 elimi propiat la 2 goluri (min,
spun artiştii amatori în nit" de cîţiva vătafi de pentru pămîntul româ trul de cultură şi creaţie nări a cîte 2 minute, deci 43), şi un gol diferenţă
evoluţia lor scenică, cîtă marc talent : Ion Muntea* nesc. „Cîntarea României" Ger cîte 6, dictate împotriva (min. 56). In sfîrşit, cu 2
demnitate şi omenie expri nu, Traian Gridan, ion Invitaţi de onoare şi ai misara, au fost prezenţi fiecărei echipe. De ase secunde înainte cîe final,
mă prin întregul lor com Lâscoi, Dorel Niculescu, actualei ediţii a „Căluşe- mulţi localnici. menea, Andrei Maioreanu, Vasile Segărceanu, cel mai
portament, chiar şi atunci Aurel Pantiloni cu o spec ruiui transilvănean" a fost Sărbătorirea formaţiei de la gazde, a fost desca eficace jucător al petro-
cînd trebuie să facă pe taculoasă ţinută şi inter cunoscuta formaţie de că de căluşeri, care a parti lificat pentru faulturi re şănenilor, a marcat golul
petate. Tot la acest capitol
<JI DIN PRO- jos foarte mulţi kilometri pretare, Daniel Basarabă. luşeri din Dobrun (jude cipat la toate ediţiile vom mai enumera acorda egalizator, partida ternai-
6,1)0 lladio- pentru a avea posibilita Un adevărat iureş scenic „CăluşeruluI transilvă nîndu-se astfel la scorul
imineţii; 8,oo ţul Olt) cu acel ritm te nean”, ocupînd locuri rea a 13 lovituri de la 7 de 23—23.
ei ; 8,10 Cu- tea să evalueze într-o în de virtuozitate şi măiestrie ribil al interpretării, fie fruntaşe, şi este mulţi- metri dintre care 8 în fa Gele mai multe goluri
liilor ; 9,00 trecere aşa cum au fost au oferit şi de această care component fiind un
ştiri ; 9,05 căluşerii din Mada. Cit dată căluşerii din Boşorod maestru în felul său, care laureată a Festivalului voarea localnicilor şi trei le-au înscris V. Segăr
ascultători- de impresionantă este in naţional „Cîntarea Româ pentru lugojeni. Oaspeţii ceanu (8), A. Maioreanu (5)
Microfonui avindu-i în frunte pe a- i-a făcut cunoscuţi în în niei", s-a constituit intr-o s-au instalat încă din start — pentru gazde, respec
J0,45 Publl- trarea lor în scenă - şi cei minunaţi vătafi ca treaga ţară. la cîrma jocului, distan- tiv, R. Iovăneseu (8) şi
05 Congresul ruri nesfîrşite de frumu re sînf Nicolae Mălina manifestare a întregii co
»1 P.C.R. — seţe, puritate şi bărbăţie, In cadrul Festivalului mune. A fost prezentă ţîndu-se continuu : 9—4 A. Sighedi (7).
ibiective stra- şi fiul său Daniel Mălina, naţional „Cîntarea Româ generaţia lui Ion Păcu (min. 16), 11—5 (min. 22) Au arbitrat Constantin
to, ştiin{ific potenţate de neasemuitul Nelu Toantă, Dorel Jurj, rar, a cărei medie de şi 13—8 (min. 30). în par Ştefăneseu şi Vasile Ră-
o, tic largă costum popular împodobit Liviu Rîmbetea. niei", „Căluşerul transil
12,05 Revista cu tricolor, purtat cu atîta vănean" rămîne o mani tea a doua a întîlnirii, ti dulescu (Craiova).
Iio ; 12,35 Din In ce-i priveşte pe oas nerii handbalişti din Pe Echipa Utilajul Ştiinţa
dorului ; 13,00 mîndrie patriotică de lo peţi, ei sînt cei mai buni festare artistică cu virtuţi troşani şi-au schimbat Petroşani se situează în
i; 15,00 Avan- cuitorii satelor, in ce pri aparte, aşa cum ne măr
idlo-lv.; 15,30 veşte interpretarea propriu- din zonele din care pro Centenarul registrul tactic: o apăra acest final de tur de
tlvaiul nuţio- vin, avînd înalta misiune turisea prof. Nicolae Nis- re agresivă (în sensul teh campionat pe ultimul loo
a României"; zisă, trebuie să menţionăm să reprezinte o vatră fol tor, din cadrul Consiliului formaţiei nic al cuvântului), şi o
urna!; 16,35 că, prin grija factorilor în clasamentul diviziei B,
ară; In- de specialitate, aceasta s-a clorică, o mare entitate Culturii şi Educaţiei Socia de căluşeri viteză mare a paselor au
muzic opu- umană. Şi au reprezentaf-o liste Bucureşti, care trebuie cr?at destule momente de seria C. (C. MAT13EŞC17,
tl ai Festiva- dovedit , superioară faţă cu cinste, atît căluşerii din a comunei derută în rîndul oaspe corespondent).
ial „Cîntarca de alte ediţii. Au lăsat o să cunoască în continuare Germisara
■17,15 Con- frumoasă impresie căluşerii Cîlnic şi Ţerova (judeţul o trainică tradiţie şi căreia
LV-le Con- Caraş-Severin) cu sobrieta
arilo. actorii din Mârtineşti, organizaţi trebuie să i se acorde în
dntece patrlo- pe trei generaţii, cu o mare tea figurilor lor de dans, treaga atenţie pentru a
iţlonare : 18,00 varietate de desene, fi cît şi cei din Leşu (jude virstă este de 65 de ani, SPORT Şl ŢIGĂRI...
; -20,00 Radlo- nu pierde nimic din fru
>;15 Memoria guri coregrafice şi strigă ţul Bistriţa-Năsqud) cu museţea şi bogăţia de spi alcătuită din losif Rob,
rohiănesc ; turi de joc, cei din Mada, acel specific ce face tri loan Mădeanu, losif Cri-
sugestia dv... ; Orăştioara (Beriu) cu bă ritualitate pe care o aduce şan, loan Căruţ, Nicolae La Sala sporturilor din combinaţie de sport şi fum
Ur-o oră; 23,00 mitere la originea ostă in scenă. CJrnean şi Nicolae Lupu, Deva activitatea zilnică de ţigară. (Chiar şi oa
poetic ; 23,10 taia lor la podea pe con şească a jocului dat de se întinde de dimineaţa menii casei mai aprind
nuzicală. tratimp aparte, elevii din care, după evoluţia in pînă seara la ore tîrzii. Cîte o ţigară)...
Rapolt. strigăturile de comandă, de MINEL BODEA scenă, ne mărturiseau că
„jocul căluşeresc nu e Meciuri, antrenamente, tur Dar sportul în foaierul
greu, numai să-ţi placă". nee, planificate riguros, de la parter este poluat şi
fwA mm pe ore, îneît, practic, sala de jucătorii de rummy,
Iar aici, la Germisara,
există o mare dragoste propriu-zisă şi spaţiile de la mesele barului, toţi
Ce mai e nou pentru acest joc cu ră amenajate pentru şah şi fumători pasionaţi, ce faa
(Patria); Htr- tenis de masă în foaie şi ei un sport, care, îa
: Cei care plâ- dăcini adinei in timp, rele de la parter şi etaj general, nu se practică nu
iaţa (Modern practicarea sa fiind o
:ino este omul adevărată cinste pentru sînt permanent • ocupate. mai din pasiune, ci şi pe...
(Modern — li); Se practică mult sport, miză. Toată săptămîna tre
Flacăra) ; PE- feciorii locului. S-a sta mai cu seamă tenis de ma cută, aici s-a desfăşurat
: Sandokan, tornicit frumosul obicei
itţyeziei (Pat ca acei care cunosc să şi şah de către copii, Campionatul judeţean de
iliima noapte jocul să-i iniţieze de la în majoritate, dar sînt şi şah în paralel cu „între
latiei (7 Noiem- destui adulţi. cerile" de rummy. Şi, a-
ţiie albastre ale o virstă fragedă şl pe
(Unirea); I.U- copil. Nicolae Lupu, care Ce se întîmplă, însă, în propo. Avem, acum, la
eSrecc- (Cul- este de 18 ani căluşer tr-o zi de meci oficial, Deva, o echipă diviziona
ULCAN iu- cum a fost duminică di
ilie (L,i*eeafă- şi de 12 ani vătaf, măr ră B de şah, care, însă,
fRA; Munţii în turiseşte cu mindrie mineaţa, la cuplajul hand nu dispune de un spaţiu
(Minerul); PE- preocuparea sa de a balistic ? de pregătire şi de susţi
Sus cireş Se întîmplă că în pau
esc) i N1NOA- creşte noi generaţii de nere a întrecerilor oficiale
cufunuare la căluşeri, invăţindu-le nu zele meciurilor şi între —- componenţii ei antre-
iîncime (Mun meroasele ponturi pe ele majoritatea specta mndu-se pe unde apucă,
ţi Ii I C A N I: care le ştie, transmiţin- torilor ies în foaiere la o mai ales acum, cînd ano
t si o femeie
• 13KAD: Cine- du-le dragostea pentru ţigară. Dacă ar fi numai timpul nu le mai piermite
,a uşii (Steaua acest joc plin de băr una... Dar sînt zeci şi zeci, să o facă în... parc. Dar
ORÂŞTIE ; Ale- băţie şl forţă. cai'e fac un fum de bieţii se găsesc locuri şi mese
evski (Patria); copii nu mai văd mingile
intru o zi (Fla- Apreciind longevitatea pentru rummy, despre care
îrmisara-bai: formaţiei, unitatea sa in de celuloid sau piesele n-ani aflat să fie practicat
teaşteptaţi (Cen- timp, faptul că este u- de şah. Sport poluat —
cultură şi crea asta este ! Că fumătorii organizat, într-o întrecere
rea României"); Căluşerii din Gcrmlsara — o formaţie centenară. Foto NICOLAE GHEORGHIU na dintre cele mal nu oficială... Invităm pe cei
Trenul de aur meroase şi valoroase din nu-.şi dau seama ce fac, ce
Dacia); brazi: judeţ, maestrul coregraf rău pricinuiesc acelor ce răspund de aceste...
jt de poliţie; Ti ta Sever remarca deo copii, nu ne miră. Nu în mărunţişuri să oprească
Jmposibila iu- poluarea — de orice fel —
-II (Centrul de sebita acurateţe a inter ţelegem însă de ce perso
:1 creaţie „Cin- pretării materialului fol nalul bazei sportive este de la Sala sporturilor
.OBiânici"); SI- cloric transmis din gene total indiferent la această Deva. (N. S.).
Teei scrisori sc-
Tureşul); IEI A ! raţie in generaţie, jocu wr f JHMI1 t mmm / f tmmm r mmtmr / g
specială (Tu rile fiind „adevărate
nestemate ele coregrafiei cembrle, ora J3, de la casa
transilvănene şlefuite de-a mortuară Deva. (17102)
lungul firului istoric multi m cOLEC’l'IVUr, de oameni
secular de către locuitorii al muncii do la I.J.R.V.M.R.
Deva este alături de. colegul
acestor străvechi melea lor Emil, la decesul tatălui.
guri”. Său, PARVA VICTOR. (17550)
Depozitari ai acestor D E C E S E s S1NTEM alături de co
nzi: Vremea va legii I.azăr Partcnlc şi Silviu
Cerul va pre- comori ale folclorului co în momentele de grea încer
eie înnourări Tn regrafic local, membrii, * Q CU nemărginită durere care pricinuite de moartea iu
ici, cînd izolat formaţiei au dus frumu * în suflet anunţăm trcccren în bitei ior mame. Sinceră com
slab. Vîntul va I eternitate, după o grea sufe- pasiune şi condoleanţe între
■dominant mode- seţea şl vigoarea Călu * rinţă, a celui care a fost tată, gii familii ! Oamenii muncii
sectorul sudic, şerului, Romanei şi jocu * socru şi bunic, POP VICTOR, de Ia Uzina do preparare De
.i n intensificări rilor bătrîneşti pe scenele în virstă de 58 ani. Nu te va. (17531)
'>—15 Sun/h. Tem- vom uita niciodată, iar lacri- © FAMIT.l A Cureteân MihaJ
; minime vor fi judeţului, ale ţării şi J mile vor uda mereu florile anunţă cu durere încetarea
între 4 şl 0 gra- chiar dincolo de gra | mormîntului tău. tnmormînta- din viaţă a maniei lor CRAI
:ele maximo în- niţele sale. Demni mesa * rea miercuri, 20 decembrie, în NIC FLORA. Inmormintarea
1(3 grade. Izolat geri ai folclorului hune- * Floreşti-Cluj. îndureraţi — fii- miercuri, 20 decembrie, de la
văl. I ca Rodlca, ginerele Victor şi domiciliul din strada Mine
ite, vreme cal- doreau şi românesc, că * nepoţii Diana şl Adrian Pas- rii',un bloc I, I, ap. 5, la ci
narţial noros, fa- luşerii din Germisara au ) cu. (17519) mitirul din satul llondol.
iloii slabe spre creat spectatorilor de (17101)
ntervalului. vîn- I .© SOŢIA, copiii, nurorile (J, LOCATARII blocului LI,
s şi nepotul anunţă eu nemăr-
ezenta intensifi- pretutindeni momente de ţ ginită durere' încetarea din strada Minerului, Deva, aduc
sectorul vestic, satisfacţie artistică. S viaţă, după o grea suferinţa, un pios omagiu fostei vecine
j pînă la 70—90 - pricinuită de un âccidejiţ, o CRAINIC FI,ORA, trecută în
jcal se va sem- Parada portului popular ia orăştie — un moment de neuitat al actualei ediţii n ViORiCA RCMAN f celui care a fost PARVA nefiinţă şi exprimă compa
ţă. „Căluşerului transilvănean". Foto NICOLAE IOVESCU i VlCJţOR, in virstă de 66 ani. siune familiei Cureteân, :t-
InmofmintuJva marţi, 19 de- lîne îndurerată. (17552)