Page 65 - Drumul_socialismului_1989_12
P. 65
Vizita oficiată de prietenie
PROLETAR} b\U TOATE
a tovarăşului Nicolae Ceauşescu
JUOtŢUt. HUMLBOâSAl în Republica Islamică Iran
PREŞEDINTELE NICOLAE CEAUŞESCU S-A REÎNTÎLNIT
CU PREŞEDINTELE ALI AKBAR HASHEMI RAFSANJANI
T o v a r ă ş u l Nicolae Republicii Islamice Iran, ţiilor de colaborare romA-
ORGAN AL C0M1TETULUI JUDETEAM HUNEDOARA AL P.C Geauşescu, preşedintele Re Aii Akbar Ilashemi Raf- no-iraniene, atît pe plan
publicii Socialiste Româ sanjani. bilateral, cit şi pe .arena
nia, s-a reîntîlnit, marţi în. cadrul noii runde de internaţională.
seara, la Palatul Saadabad, convorbiri, cei doi pre Intîlnirea s-a desfăşurat
reşedinţa ce i-a fost rezer şedinţi au continuat schim
vată pe timpul şederii sale bul de păreri în probleme într-o atmosferă caldă,
Ano! XLI, nr. 9 930 MIERCURI, 20 DECEMBRIE 1989 4 pagini - 50 bani In Iran, cu preşedintele privind dezvoltarea rela prietenească.
TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUSESCU A PRIMIT PE
MASOUD RUGHANI ZANJANI, VICEPREŞEDINTE AL REPUBLICII
Şl ŞEF AL ORGANIZAŢIEI PLANULUI Şl BUGETULUI
Preşedintele Republicii borării româno-iraniene pe ţări, precum şi Comisiei
Socialiste România, tova plan economic, tehnico- mixte de cooperare econo
răşul Nicolae Ceauşescu, ştiinţific şi în alte sfere mică, tehnică şi de eomer.ţ
a primit, marţi, la Palatul de activitate, pe baze reci în identificarea de noi căi
Saadabad din Teheran, pe proc avantajoase. în acest şi modalităţi de acţiune in
LA ÎNTREPRINDEREA MINIERĂ BARZA Masoud Rughani Zanjani, cadru, s-a apreciat că po vederea intensificării rela
vicepreşedinte al Republi tenţialul economic actual ţiilor de colaborare dintre
cii şi şef al Organizaţiei al României şi Iranului o- România şi Iran. In ace
feră condiţii pentru extin
Creaţia tehnico-ştiinţifică —puternic , Pianului şi Bugetului, pre derea şi mai puternică a laşi timp, a fost relevată
şedintele părţii iraniene în
însemnătatea încheierii de
conlucrării bilaterale, în
Comisia mixtă româno- deosebi a cooperării în pro noi acorduri şi înţelegeri,
implicată în activitatea productivă iraniană de cooperare e- ducţie, precum şi pentru care să confere stabilitate
conomică, tehnică şi de
şi perspectivă conlucrării
comerţ. creşterea şi diversificarea şi cooperării româno-ira
schimburilor comerciale.
„...Actualul nivel do dezvoltare a economici ro minerale utile şl diminua în cursul întrevederii au Preşedintele Nicolae niene în interesul dezvol
mâneşti cît şi orientările pe plan mondial impua o rea, pe toate căile, a chei- fost analizate posibilităţile Ceauşescu a subliniat ro tării economico-sociaie in
intensificare a activităţii dc cercetare ştiinţifică şi tuielilor, a costurilor de existente pentru dezvolta lul important ce revine gu dependente a celor două
tehnică, asigurînd astfel în toate sectoarele aplicarea producţie — au o înde rea, în continuare, a cola vernelor din cele două ţări şi popoare.
»n viaţă şi organizarea producţiei pe baza celor lungată şi bogată tradiţie
mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii". In Ţara Zarandului, ca de TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU A PRIMIT PE
altfel şi hărnicia oame
(DIN RAPORTUL LA CEL DE AI, XIV-LEA nilor de aict. MINISTRUL IRANIAN AL AFACERILOR EXTERNE
CONGRES AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN) — Dacă ar fi să ne re T o v a r ă ş u l Nicolae A fost subliniată nece subliniindu-sc necesitatea
ferim numai la activitatea Ceauşescu, preşedintele Re sitatea intensificării efor de a se face totul pentru
Acestor imperative de ducţie la întreprinderea .şi realizările in domeniul publicii Socialiste Româ turilor şi acţiunilor în di rezolvarea tuturor acestor
importanţă covîrşitoare minieră Barza, De. altfel, creaţiei telimco-şli' nţif ice nia, a primit, marţi, 19 recţia soluţionării pe cale probleme în interesul po
pentru dezvoltarea eco- strădaniile privind perfec în întreprinderea noastră decembrie, la Palatul Saa paşnică, prin tratative, a poarelor respective, al
nomico-socială a patriei ţionarea fluxurilor produc îa cei patru ani ai ac dabad, reşedinţa ce i-a stărilor de conflict şi în cauzei păcii şi colaborării
noastre, în prezent şi în tive, promovarea de noi tualului cincinal,, cu accent fost rezervată pe timpul cordare existente în dife internaţionale.
perspectivă, aşa cum pre metode şi tehnologii în In 1989, anul Congresu vizitei sale în Iran, pe rite regiuni ale lumii. In Convorbirile au eviden
văd istoricele documente procesele de extracţie şi lui al XlV-lea al partidu Aii Akbar Velayati, minis acest context, s-a acordat ţiat faptul că în marea
ale celui de al XlV-lea preparare a minereurilor lui nostru comunist, — o atenţie specială proble majoritate a problemelor
Congres al Partidului Co — toate vizînd, în ulti trul afacerilor externe al melor privitoare la regle vieţii internaţionale actua
munist Român, le sînt sub mă instanţă, creşterea in DUMITRU GHEONEA Republicii Islamice Iran. mentarea generală şi la le, România şi Iranul au
întrevederii
cadrul
în
ordonate toate preocupări dicelui de au fost discutate o serie realizarea unor acorduri poziţii comune sau apro
le şi eforturile în pro valorificare a (Continuare în pag. a 3-a)
de aspecte ale dezvoltării depline între Iran şi Irak piate, ceea ce creează con
colaborări i romă no-ira n ic- în vederea instaurării pă diţii pentru dezvoltarea şi
ne pe arena internaţiona cii în această regiune, si mai puternică a colaboră
lă, precum şi un cerc larg tuaţiei clin Orientul Mij rii şi conlucrării româno-
de probleme ale vieţii po lociu, din Afganistan şi din iraniene pe arena interna
litice mondiale. alte regiuni ale lumii. ţională.
ÎN UNITĂTI ECONOMICE Si CULTURALE DIN TEHERAN
Marţi, 19 decembrie, cea cunoaşterea nemijlocită a respect, de directorul ge
de-a doua zi a vizitei ofi rezultatelor eforturilor pe neral Davood Mirkham,
ciale de pri&tenie • pe ca care poporul iranian Ic care a exprimat bucuria
re t o v a r ă ş u l Nicolae depune în vederea dezvol constructorilor de maşini
Ceauşescu, preşedintele Re tării economico-sociaie a iranieni de a avea ca oas
publicii Socialiste Româ ţării. pete pe şeful statului ro
nia, o efectuează în Repu La vizită au participat mân.
blica Islamică Iran, la in Ion Radu. ion Stoian. alte T o v a r ă ş u 1 u i Nicolae
vitaţia preşedintelui Aii persoane oficiale române, Ceauşescu i-au fost pre
Akbar Hashemi Rafsanjani, precum şi Mohammad Hadi zentate, cu acest prilej, o
a înscris noi şi semnifica Nezhad Hosseinian, mi serie de date privind dez
tive momente ale priete nistrul iranian al industriei voltarea producţiei de au
niei româno-iraniene. grele. tobuze, microbuze şi auto
T o v a r ă ş u l Nicolae Vizita a‘început la com turisme, preocupările e-
Ceauşescu a vizitat, în plexul „Iran IChodro". xistente pentru continua
cursul dimineţii, unităţi e- La sosire, tovarăşul înnoire şi modernizare a
conomice şi culturale din Nicolae Ceauşescu a fost
Teheran, care au prilejuit întîmpinat, cu deosebit (Continuare în pag. a 4-a)
CONSULTAŢIE Valenţele educative
ÎN SPRIJINUL
PARTICIPANŢILOR
LA INVĂŢĂM1NTUL ale artei amatoare
POLIT1CO-1DEOLOGIC
ta I.M. Ilarzn, Interesul pentru stimularea creaţiei teii nico-ştlinţlficc este susţinut şl
de expoziţia tematică perman entă organizată aici, care cu prinde o seric de fotografii, DE PARTID In Expunerea la Plena tilor plastici amatori „Cin-
desene, maclictc aie unor realizări, informaţie tehnică şi direcţii de acţiune în domeniu. (PAGINA A ll-A) ra lărgită a C.G. al P.C.R. ciş ’89", au prezentat cele
Foto NICOLAE GHEORGHIU
din 24—25 octombrie a.c., mai izbutite dintre crea
secretarul general al parti ţiile lor în cadrul expozi
in microfermele zootehnice - rezultate demne de evidenţiat dului, tovarăşul Nicolae ţiei organizate la Centrul
Ceauşescu, arăta că „Este
de cultură şi creaţie „Cîn
nevoie ca întreaga activi tarea României" — „Sidc-
Pe lîngă activitatea de A.E.S.G.II. Sîntandrei. în sfeclei în livadă, cocenii „Anual — ne preciza in tate cultural-artistică. Fes rurgistul" din Hunedoara.
bază, înlr-o scrie de uni prezent aici se află 11 de porumb zaharat şi cul terlocutorul — vom ajunge tivalul naţional „Cîntarea Asumîndu-şi o grea, dar
tăţi cu profil agricol din vaci în lactaţie, de la tura dublă de porumb în să producem şi să vindem României" — care arc un frumoasă misiune socială,
judeţul nostru s-au orga care se livrează zilnic cîte amestec cu soia. Furajele de la această microfermă rol important în creaţia tinerii artişti plastici ama
nizat şi microferme zoo 100 1 lapte la fondul de respective sînt tocate şi cîte 600 hl lapte şi 6—7 maselor populare — să tori, fără intenţia de a
tehnice, care asigură valo stat. Directorul asociaţiei, amestecate, asigurîndu-se tone carne. Ţinînd sea devină o forţă tot mai pu substitui, încearcă să com
rificarea superioară a re ing. Ioan Găliman, ne-a astfel o mai bună valori ma de experienţa dobîn- ternică în participarea ma penseze, prin activitatea
surselor furajere existente, spus că efectivul de aici ficare a lor. Interlocuto selor Ia întreaga activita lor creatoare, lipsa unei
acestea fiind, în acelaşi va fi extins la 25 animale rul ne a făcut precizarea dită, în anul viitor vor» te cultural-artistică, aceas mişcări plastice profesio
T
timp, importante furnizoa matcă, ceea ce va permite eă de la raicroferma res mai înfiinţa încă o micro ta rcprezcntînd garanţia niste, în cetatea hunedo-
re de produse la fondul o valorificare eficientă a pectivă s-au mai valorifi fermă la Piatra, unde or strînsci legături a artei şi reană a oţelului. Temei
de stat potenţialului fermei. Fura cat îa fondul de stat li ganizăm o nouă livadă, culturii cu poporul". nic pregătită, foarte bine
Un bun exemplu de ur tăuraşi, fiecare în greuta pentru animalele crescute Răspunzînd acestui dezi
mat în această privinţă îl jele necesare s-au asigurat derat, participanţii la cea DAN CÂMPEAN
oferă şi mlcroferma orga din fînuriîe recoltate da te de peste 425 kg, care NICOLAE TÎRCOB de-a îl-a ediţie a taberei
nizată la Ferma pomicolă pe terasele de pomi, din s-au cumpărat de la gos judeţene de instruire. în
nr, S aparţinătoare cultivarea intercalată • a podăriile populaţiei. ,, i (Continuare în pag. a 3-a) drumare şi creaţie a artiş (Continuare în pag. a 3-a)
