Page 66 - Drumul_socialismului_1989_12
P. 66
Pcsq. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 980 «
UL ARILOR VICTORII SOCIALISTE
Tn conştiinţa ţării, in următorul congres al parti piile socialismului ştiin idei pe care le înmănun pentru a asigura existen a unor mari avuţii ale
istoria contemporană a pa dului. A fost, de ase ţific, prin efortul constant chează documentele supu ţa şi fiinţa sa de neam, poporului român, asupri « 19,00
triei, lucrările Congresului menea, aprobat Progra- de aplicare creatoare a le se dezbaterii publice a- dezvoltarea sa liberă. In rea străină determinînd 19,25 In
al XlV-lea al Partidului mul-Directivă privind dez gităţilor generale la condi testă unitatea de gîndire, acest context, tovarăşul efectiv In anumite mo Do«-ument<
Comunist Român s-au voltarea economico-socială ţiile specifice ţării noastre. de voinţă şi acţiune a în Nicolae Ceauşescu a adus mente secătuirea economi st> .’! al
gravat adine ca un mo a României în cincinalul Totodată, votul unanim al tregii naţiuni, încrederea un vibrant omagiu po că a ţărilor române. In Partidului
ment de excepţională în 1991—1995 şi orientările recentului forum comu cu care aceasta urmează porului, adevăratul făuri unele teritorii româneşti, mân •
1
semnătate ; în cadrul a- de perspectivă pînă în nist a ilustrat faptul că şi înfăptuieşte politica tor al istoriei, cel care a dominaţia străină a urmă dc a fi
cestora s-a realizat o am anii 2000—2010. partidul şi poporul văd în partidului. ţinut mereu sus steagul rit chiar anihilarea fiinţei României
plă şi aprofundată ana Raportul cuprinde un im p r e z e n ţ a tovarăşului EDIFICAREA ORlNDU- luptei, cîteodată cu grele etnice a neamului nostru, 20,10 Trăii
liză ştiinţifică a stadiului presionant tablou al în Nicolae Ceauşescu în su IRII SOCIALISTE — pierderi, făcînd totul pen dorind astfel să legitimeze împliniri n
actual de dezvoltare socia făptuirilor obţinute de po prema funcţie de condu CONTINUARE LEGICA A tru a asigura viitorul perpetuarea stăpînirii sale. şi cîntet
listă a României, s-au sta porul român în anii făuri cere în partid, ia cîrrna PROCESULUI ISTORIC DE demn al urmaşilor. O dată cu trecerea la dez revolufiom
bilit orientări cu valoare rii noii orînduiri, subli- destinelor naţionale che FORMARE SI AFIRMARE FĂURIREA ORÎNDUIRII voltarea capitalistă a Puternică
programatică pentru cinci niindu-se faptul că aceste zăşia unor noi şi măreţe A POPORULUI ROMAN. SOCIALISTE — CERINŢA României, penetraţia ma
pentru ir
nalul viitor şi pentru o realizări dovedesc cu pu împliniri socialiste, a în Prin idealurile pe care le OBIECTIVA A DEZVOL sivă a capitalului străin în xemplară
lungă perioadă istorică. terea de netăgăduit a rea făptuirii cu succes a Pro împlineşte, prin modul TĂRII SOCIETĂŢII RO economia naţională a fost luna dcce
Prin hotărîrile pe care lităţilor forţa şi vitali gramului partidului de fău înalt în care pune în va MANEŞTI, A ASIGURĂ urmată de o gravă spo întregul ai
)e-a adoptat, prin spiritul tatea socialismul li, faptul rire a societăţii socialiste loare capacitatea creatoa RII VIITORULUI LUMI liere a bogăţiilor naţio de glorioi
profund democratic în că numai socialismul a multilateral dezvoltate şi re a poporului nostru, fău NOS AL POPOARELOR. nale în folosul monopoluri Puterea ft
care s-a desfăşurat, prin putut asigura într o pe înaintării patriei spre co rirea orînduirii noi, socia Avînd în vedere pro lor străine, numai în pe tăgăduit i
orizonturile noi pe care rioadă istorică scurtă dez munism. liste, constituie o conti blemele complexe ale vie rioada interbelică acestea rafia Ep
le-a deschis muncii şi voltarea multilaterală a DEZBATEREA DOCU nuare legică a procesului ţii mondiale actuale, dis acumulînd pe seama mun
Ceauşescu
vieţii poporului, Congresul patriei, progresul său ac MENTELOR PENTRU istoric de formare şi afir cuţiile privitoare la căile cii poporului nostru şi victoriei s<
al XlV-lea a ilustrat uriaşa celerat în toate dome CONGRESUL AL XIV- mare a poporului şi naţiu de dezvoltare a societăţii transferînd în afara hota
forţă politico-organizatori- niile. S-a reafirmat astfel, LEA AL PARTIDULUI — nii române, a luptei omeneşti, care se desfă relor ţării aproape o sută România,
cîntăm, iul
că a partidului, capacita şi cu acest prilej, marea CEA MAI LARGA DEZ necurmate pentru indepen şoară în lume, Raportul de miliarde de dolari. Toa
tea sa de a îndeplini cu încredere a partidului nos BATERE DEMOCRATICA denţă şi unitate naţională, subliniază că istoria o- te acestea au făcut ca în zică uşoai
succes misiunea istorică pe tru, a secretarului său ge DIN ÎNTREAGA ISTORIE pentru progres economic menirii a cunoscut mai anii 1944—1945 România • 21,50 n
care şi-a asumat-o, de a neral în potenţialul de MODERNA A ROMÂ şi social. Subliniind aceste multe orînduiri sociale; să continue să fie o ţară
conduce procesul transfor progres al socialismului, NIEI. Dezbaterile desfă adevăruri, Raportul, cele comuna primitivă, sclava slab dezvoltată din punct
mărilor revoluţionare din convingerea că acesta re şurate în plen şi pe sec lalte documente ale Con gismul, feudalismul, capita de vedere economic, a că
societatea românească, de prezintă viitorul luminos al ţiuni, în cadrul Congresu gresului al XlV-lea relevă lismul şi socialismul. A- rei situaţie era agravată
a stabili o strategie po întregii omeniri. lui al XlV-lea, s-au impus rădăcinile adinei ale po ceste orînduiri au existat de consecinţele războiului
litică larg-cuprinzătoare, Hotărîrile şi documentele prin înaltul lor nivel po porului român în vatra pe perioade îndelungate, dar şi jafului hitlerist, de
în măsură să asigure uni adoptate de Congres oferă, litic, ideologic, ştiinţific, care trăieşte şi munceşte o dată cu dezvoltarea for grelele condiţii de armis
rea şi mobilizarea ener dintr-o perspectivă auten demonstrînd, aşa cum sub şi astăzi, forţa sa de crea ţelor de producţie ele au tiţiu impuse ţării noastre. progui»iii
giilor creatoare ale naţiunii tic revoluţionară, răspun linia tovarăşul Nicolae ţie istorică, statornicia şi fost înlocuite de orînduiri In atare împrejurări, parti Itev'S r /'
şi a ridica patria socia suri limpezi la problemele Ceauşescu la încheierea continuitatea sa neîntre ce şi-au propus şi au asi dul, poporul şi-au asumat rier » -
n
listă pe trepte tot mai înal contemporaneităţii şi des lucrărilor, creşterea pu ruptă pe pămîntul străbun, gurat progresul economico- misiunea de a asigura în Bif* 1»
Rr f>',
n
te de progres şi prosperi- chid noi orizonturi muncii ternică a nivelului poli în ciuda a nenumărate social. Ca urmare a dez tr-o perioadă istorică scur ,a v
UjIg. şi vieţii poporului român, voltării societăţii capita tă dezvoltarea forţelor de c,
CONGRESUL AL XIV- conferind recentului forum liste, pe scena istoriei a producţie şi ridicarea ni f " £ e de “
B. de v
LEA AL PARTIDULUI al comuniştilor români apărut şi s-a afirmat clasa velului de civilizaţie al Mul.jj
COMUNIST ROMÂN — semnificaţia unui eveni muncitoare, în faţa căreia întregii ţări. morţii cottd*
EVENIMENT EPOCAL IN ment cu adevărat epocal, CONSULTAŢIE ÎN SPRIJINUL s-a pus misiunea istorică România a parcurs, în coraow t \
ISTORIA MILENARA A care va înrîuri hotărîtor, de a înlătura orînduirea acest răstimp, mai multe De Ia i ta
premieră
POPORULUI ROMÂN. în intr-o largă perspectivă împărţită în clase anta etape istorice de dezvol RC i^iţa ;
centrul dezbaterilor mare istorică, întreaga operă de goniste, in asupriţi şi asu tare. După rezolvarea u- nai ; îo.to
lui forum comunist s-a făurire a societăţii socia PARTICIPANŢILOR LA ÎNVĂŢÂMiNTUL pritori, de a realiza o so nor sarcini general-demo- muzică p
Economia
aflat Raportul prezentat liste multilateral dezvol cietate nouă, fără clase cratice în primii ani post drumul d.
de t o v a r ă ş u l Nicolae tate şi înaintare a Româ exploatatoare, fără asupri belici, s-a trecut la con sive ; 17,î
folclorul
Ceauşescu, magistral do niei spre comunism. POLITICO-IDEOLOGIC DE PARTID tori, în care popoarele să struirea societăţd socia 17,« Com
cument programatic care REALEGEREA TO devină cu adevărat egale liste, asigurîndu-se în mai lea — Co
înfăţişează, într-o viziune NA R AS ULUI NICOLAE şi libere, în care să fie li puţin de două decenii victorii s<
unitară, atotcuprinzătoare, CEAUSESCU IN FUNC chidate orice inegalitate şi organizarea pe baze so Orele ser
21,00 La si
drumul străbătut de po ŢIA SUPREMA DE SE vitregii ale istoriei. Gu orice asuprire, asigurîn- cialiste a industriei, agri O zi într-
porul român în edificarea CRETAR GENERAL AL tico-ideologic, care consti mai bine de 2060 de ani în du-se rînduieli sociale noi, culturii, a tuturor sectoa ment poe
noii orînduiri, caracteristi PARTIDULUI COMUNIST tuie forţa partidului şi urmă, aici s-a constituit întemeiate pe egalitate şi relor de activitate, genera citate ;
cile stadiului actual de ROMÂN — EXPRESIE A poporului. Lucrările foru statul dac centralizat şi dreptate socială, pe liber lizarea noilor relaţii socia muzicală.
construcţie socialistă, o- VOINŢKI NESTRĂMUTA mului comunist au încu independent condus de tatea deplină a popoare le. Gu toate realizările
rientările strategice ale TE A ÎNTREGULUI nunat amplele dezbateri Burebista, fapt ce atestă lor şi a oamenilor. Con acestei prime perioade a
înaintării patriei 'spre vii PARTID ŞI POPOR. La care au avut loc în întregul tradiţiile puternice, înde gresul a subliniat impor construcţiei socialiste,
partid, în organismele de
torul comunist. Sinteti- 24 noiembrie 1989, Con lungate ale organizării de tanţa deosebită a aprecie România a continuat să
zînd în chip strălucit ex gresul ai XlV-lea al parti mocraţiei muncitoreşti-re- stat pe aceste meleaguri. rii tovarăşului Nicolae rămînă o ţară slab dez
perienţa partidului şi dului a ales în unanimi voluţionare, cu întregul po Ceauşescu cu privire la voltată. Retrospectiva isto
poporului nostru, conclu tate în funcţia de secre por pe marginea Tezelor Aşa cum se subliniază în rolul şi misiunea istorică rică învederează totodată, DEVA !
Raport, strămoşii daci au
ziile desprinse din practi tar general al Partidului din aprilie 1988, a docu intrat în fertile raporturi ce revin clasei muncitoa faptul că In această pe acasa
ca socială, Raportul' for Comunist Român pe tova mentelor înaltului forum şi contacte cu marile ci re, la capacitatea acesteia rioadă s-au produs abuzuri NEDOAR.
teso cu i
mulează răspunsul ! clare, răşul Nicolae Ceauşescu, democratic din noiembrie vilizaţii ale epocii, afir- de a asigura lichidarea şi ilegalităţi, s-au mani — A); i
-
de mare v Vioare princi materinlizîndu-se astfel ho- 1988, a Tezelor şi Pro- mîndu-se ca un popor orînduirii capitaliste şi festat concepţii străine acesta ?
Păsările
pială si practică, la nume tărîrea unanimă a între gramului-Directivă pentru demn şi mîndru al antichi făurirea societăţii socia spiritului socialismului, ten TROŞANI
roase probleme de strin gului partid, a întregului Congresul al XlV-lea. An- tăţii. Din convieţuirea lor liste — cerinţă legică a dinţe de preluare mecanică tigrul M«
gentă actualitate, funda- popor, exprimată în ca grenînd practic pe toţi cu romanii s-a plămădit dezvoltării societăţii. a unor modele şi practici ring) ;
mentînd în mod ştiinţific dru] adunărilor şi confe comuniştii, pe toţi oame poporul nostru, care a din afară, ceea ce a adus a Şehcre;
brie); Poi
direcţiile prioritare ale rinţelor de dare de seamă nii muncii din patria noas PRINCIPALELE ETAPE mari prejudicii edificării oraşului
acţiunii partidului şi po şi alegeri ale organiza tră, aceste dezbateri, des păstrat şi dezvoltat ceea ce ALE PROCESULUI RE noii orînduiri. peni: P
era mai bun în felul de a
porului nostru în perioada ţiilor de partid, In foru făşurate vreme de peste VOLUŢIONAR DE FĂU Este meritul istoric al turul); V
următoare. Congresul a dat rile sistemului democra un an şi jumătate, au fi, de a simţi şi a gîndi RIRE A SOCIALISMULUI CONGRESULUI AL IX- beso apr
rul); LOR
al strămoşilor, şi înainte
o înaltă apreciere ideilor ţiei muncitoreşti-revolu constituit cea mai largă IN ROMÂNIA. Congresul LEA de a fi pus capăt (Minerul)
şi tezelor noi, de mare ţionare instituţion ilizat in dezbatere democratică din de toate ataşamentul faţă al XlV-lea al partidului acestor stări de lucruri, de Sus în e
însemnătate, înmănunchea ţara noastră. intreaga perioadă a con de glia ţării, dragostea dc şi-a desfăşurat lucrările rcsc); Al
fundare !
te în Raport, l-a aprobat S-a dat expresie astfel strucţiei socialiste, practic dreptate şi libertate, voca în anul în care s-au împli a fi înlăturat cu curaj cime (Mi
şi cutezanţă revoluţiona
în unanimitate, însuşin- înaltei stime şi preţuiri din istoria modernă a ţă ţia păcii şi înţelegerii. Nici nit patru decenii şi ju RICANI:
du-.şi pe deplin aprecieri faţă de eroica şi îndelun rii, ceea ce îi conferă ca un fel de furtuni ale isto mătate de la declanşarea ră tot ceea ce înăbuşea (Retezat):
gîndirea vie, creatoare, de
gentlema)
le acestuia, şi a hotărît gata activitate revoluţio racterul unei autentice riei n-au dislocat poporul revoluţiei de eliberare so batle (i
ca Raportul să devină pro nară a tovarăşului Nicolae exprimări la scară naţio român de pe aceste melea cială şi naţională, anti a fi redat clasei munci GURABA
toare,
român
poporului
gramul de muncă şi de Ceauşescu, faţă dc prezen nală a gîndurilor, aspira guri, el îndeplinind aici fascistă şi antiimperialistă (Minerul),
luptă al partidului, al po ţa sa, în primele rînduri, ţiilor şi voinţei întregului un glorios şi zbuciumat din August 1944, moment sentimentul demnităţii, în xandr Ni
Domn pt
porului, să stea la baza în focul - unor mari bătălii nostru popor. Aşa cum se destin istoric. Greutăţile care a deschis calea mari crederea în forţele proprii. căra); Ii
activităţii tuturor organe revoluţionare, faţă de mo subliniază în Raportul pre cu care l-au încercat vre lor transformări revolu S-au pus în lucrare cele mai arme —
lor şi organizaţiilor de dul strălucit In care a zentat de tovarăşul Nicolae murile i-au oţelit conştiin ţionare din societatea ro cutezătoare programe de cla); Bi
neinteres
ţa, voinţa de a fi şi a
partid pentru unirea şi condus şi conduce, de Ceauşescu, în cadrul aces rămîne el însuşi, hotărî- mânească, a făuririi orîn dezvoltare economico-so Imposibil
mobilizarea energiilor si aproape un sfert de veac, tei dezbateri democratice rea de a trăi liber, de- duirii socialiste în patria cială din întreaga noastră riile I-II
puterilor creatoare ale tu partidul şi poporul, toate unice în felul său s-a ana sine-stătător, l-au deter noastră. înfăţişînd bilan istorie, ţara înaintînd cu cultură i
turor oamenilor muncii marile realizări ale acestei lizat pe baza concepţiei minat să găsească forme ţul drumului străbătut de paşi mari şi repezi pe ca tarea Ro:
r
niA:
din ţara noastră în vede perioade fiind indisolubil revoluţionare despre lume şi căi de acţiune în mă poporul român în acest lea progresului multilate şui): iu
rea înfăptuirii neabătute legate de gîndirea sa cu şi viaţă, în spirit critic sură să garanteze dezvol răstimp, Raportul relevă ral. Aşa cum se subli inimă (L
a prevederilor programe tezătoare, de vasta sa ac şi autocritic întreaga acti faptul că pentru înţele niază în Raport, „fără ho
lor de dezvoltare econo- tivitate politico-organiza- vitate desfăşurată de po tarea sa, păstrarea obice gerea dimensiunii preface tărîrile Congresului al
iurilor şi datinilor străbu
mico-socială. In consens cu torică. Prin voiul său de porul român în anii con rilor petrecute în Româ IX-lea al partidului, fără
gîndurile şi voinţa între la 24 noiembrie 1989, cel strucţiei socialiste, subli- ne. Migraţiile popoarelor, nia este necesar să se această nouă orientare re
iar mai apoi dominaţia
gului partid, ale întregului mai înalt for de partid a niindu-se că, într-o perioa analizeze situaţia în care voluţionară, care presupu
străină au frînat pentru un
popor, Congresul al XIV- confirmat linia politică dă istoriceşte scurtă, po timp procesul de formare se găsea ţara noastră în ne aplicarea fermă a prin Pentru
lca a dat o înaltă apre generală elaborată şi în porul român a străbătut urmă cu 45 de ani. cipiilor socialismului în fi caldă,
ciere Expunerii tovarăşului făptuită cu consecvenţă în un lung şi glorios drum, a a poporului şi naţiunii Timp de sute de ani, toate domeniile de acti bil, mal
prima p
Nicolae Ceauşescu la Ple perioada inaugurată de parcurs mai multe etape române, au împiedicat poporul român a cunoscut, vitate, nu am fi putut lulul, c
nara lărgită a C.C. al P.C.R. Congresul 'al IX-lea al istorice — de la orîn- multă vreme făurirea sta sub o formă sau alta, do obţine marile realizări po ploua. V
din 2-1—25 octombrie 1989, partidului, linie politică duirea burghezo-moşie- tului naţional unitar, dar minaţia imperiilor străine, care le avem astăzi, nu moderat,
adoptînd-o ca program al întemeiată pe cunoaşterea rească la societatea socia n-au putut opri procesul care a ţinut în loc dez am fi putut înfăptui cu trecătoar
din sud !
partidului privind activi profundă a realităţilor şi listă multilateral dezvol legic al împlinirii idealu voltarea acestuia, a împie succes socialismul şi tre peraturil
tatea ideologică, teoretică aspiraţiilor poporului, a tată, care se făureşte în rilor şi dezideratelor su dicat multă vreme împli ce Ia făurirea societăţii cuprinse
şi politico-ed'icativu, pe comandamentelor fiecărui prezent. Exprimarea ade preme. în acest cadru, Ra nirea legitimelor sale as socialiste multilateral dez de, iar t
baza căruia să se desfă moment istoric, caracte ziunii unanime a comu portul subliniază că po piraţii naţionale. A avut voltate !". tre II şi
lat ceaţt
şoare întreaga activitate rizată prin ataşament ne niştilor, a celorlalţi oa porul român a fost nevoit loc, vreme de multe se
în acest domeniu pînă la strămutat faţă de princi meni ai muncii la marile să lupte cu arma în mină cole, stoarcerea nemiloasă SILVIU ACHIM