Page 74 - Drumul_socialismului_1989_12
P. 74
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR,
Ripostă fermă oricăror încercări de a atenta ia valorile socialismului,
ia integritatea, independenţa şi suveranitatea României
- • 19,
(Urmare din pag. 1) Subliniind adevărul că curi seara la posturile de în acest an şi pe întregul siderurgic, capabil să fur prin întreaga lor activi ' '9,25 G
„noi romana nu am asu radio şi televiziune, faţă cincinal, în scopul trans nizeze economiei naţio tate, oamenii muncii timi loa - G
prit pe nimeni niciodată, de hotărîrea cu care sînt punerii în viaţă a grandi nale importante produse şoreni vor dovedi un înalt victorii
dar nici nu permitem ni respinse orice încercări de oaselor obiective stabilite şi să ofere tuturor locui spirit patriotic, devota 19,45 R<
- „In aceste momente de de Congresul al XlV-lea torilor din zonă condiţii ment neţărmurit faţă de Documci
gravitate deosebită — se mănui să se amestece în a se atenta la indepen • al partidului. optime de muncă şi viaţă. cauza socialismului, faţă târîrilo
treburile noastre interne",
arată în moţiunea adop denţa şi suveranitatea ţă Din aceste realităţi de ne de cuceririle revoluţionare XlV-lea
In moţiunea adoptată cu
tată de adunare — comu Sorin Gherman, purtăto rii, la valorile socialismu acest prilej, este adresat contestat au pornit cu ale întregului popor ro mobiliza
lui.
rul de cuvînt al uteciştilor
niştii, toţi oamenii mun — Ascultînd cuvântarea muncitorilor, tuturor oa mân. munca
cii de la I. M. Dîlja, în din întreprindere, a dat secretarului general al vintele şi simţămintele tu nostru
strînsă unitate în jurul glas dorinţei fierbinţi a partidului la posturile de menilor muncii din Timi turor celor care au luat In acelaşi timp, aduna Copiii
partidului, al secretarului tinerilor de la I.M. Barza radio şi televiziune, subli şoara îndemnul de a face cuvîntul la adunare: Gheor- rea a formulat angaja partidul
său general, tovarăşul de a trăi şi a munci în nia tovarăşul Arcadie Pa- totul spre a lichida grab ghe Ignat, Pantelie Micu, mentul ferm al întregului refe -
nic urmările evenimente
libertate. In numele mun
Nicolae Gcauşescu, con citorilor cu mai multă ex vel, miner, şef de brigadă, lor petrecute, să dovedeas Marcel Nicolau şi Ionel colectiv al întreprinderii rit revol
de a acţiona, . în deplină
Gruiescu.
damnă cu vehemenţă ori perienţă a vorbit Gornel membru al comitetului de că patriotism şi devota unitate, pentru respinge Univers,
ce încercare de a se aten partid al minei, am luat ment faţă de cauza socia In încheierea adunării rea oricăror încercări pro * \
21
35
ta la cuceririle revoluţio Vişa, care a accentuat că cunoştinţă cu adîncă indig lismului, faţă de cuceririle a fost adoptată o moţiune vocatoare, pentru asigu artistice
nare dobîndite de poporul ei doresc să muncească în nare de desfăşurarea ac revoluţionare ale poporu care exprimă voinţa şi rarea dezvoltării paşnice jurnal.
nostru, la integritatea, in linişte şi nu permit nimă ţiunilor provocatoare, te lui român. sentimentele patriotice ale a ţării şi ' transpunerea în
dependenţa şi suveranita nui să ne fie ponegrite roriste de la Timişoara, Astfel de plenare ale furnaliştilor din Gălan, viaţă a hotărîrilor Con
tea României socialiste, şi realizările. Aceeaşi dorin care aveau scopul făţiş de comitetelor de partid au dorinţa de a acţiona pen gresului al XlV-lea al
ţă fermă ca poporul nos
se angajează să muncească tru să-şi. decidă singur a provoca dezordine, de mai avut loc ieri în mu tru îndeplinirea tuturor partidului.
cu şi mai multă respon destinele a exprimat şi a dezmembra .teritoriul na nicipiul Deva la între sarcinilor ce le revin, pen
sabilitate, devotament şi muncitorul Marini că Ie- ţional, în scopul opririi prinderea de lianţi, I.TS.G. tru apărarea cu fermitate Ieri, Ia orele amiezii, co
abnegaţie, pentru îndepli zan, care, în numele cole cursului dezvoltării socia Mintia, I.M.P., I.G.S.M.I., a cuceririlor socialismului, muniştii, muncitorii care SELECT
nirea în cele mai bune gilor de la atelierul de aş- liste şi le condamn cu toar I. G. I. T. P. L. G. J. M„ a suveranităţii şi inde încheiau primul schimb GBAMUI
condiţii a sarcinilor de chiere, s-a angajat să tă tăria. Chemarea rostită T.J.P.I.P.S., I.P.I.G.C.F. pendenţei patriei. de muncă al zilei şi cei program!
plan, contribuind astfel şi muncească astfel îiicît să-şi de tovarăşul Nicolae care îl începeau pe al doi ICudioJun
ta presei
noi la dezvoltarea multi depăşească sarcinile de Gcauşescu către toţi ce Ieri, la ora li, colecti Asemenea celorlalte co lea s-au adunat în sala mclodillo
laterală a patriei". plan. tăţenii României de a vele de furnalişti din ca lective din unităţile eco- festivă a IJV1.M.R. SIMB <Icm osc
da o ripostă fermă co drul COMBINATULUI SI nomico-sociale ale judeţu RIA. Tovarăşul Petru Lun- Buletin <
Joi, 21 decembrie, în în cursul zilei dc ieri, lor care vor să dez DERURGIC „VICTORIA" lui nostru, oamenii muncii gu, secretarul comitetului univers 1
10,35 Cin
cadrul unor adunări popu joi, 21 decembrie a.e., un membreze patria, să distru GĂLAN s-au întrunit în- din oraşul Orăştie au ţinut de partid, a reafirmat, î; 10,15 I’U
v
lare, oamenii muncii de mare număr de oameni ai gă realizările construcţiei tr-0 adunare marcată de să dea glas, în cadru! unor numele celor peste 800 de' Calclilosi
J
ia I.M. Barza, U.U.M.R. muncii de la întreprinde socialiste, să destabilizeze fierbinte patriotism, de adunări organizate în în comunişti, al întregului co ncsc ; u
ră;
12,
Crişcior, E.M. Ţebea, din rea minieră Hunedoara, viaţa paşnică a poporului, condamnare fermă a tu treprinderi şi instituţii, a- lectiv al întreprinderii de ştiri ; i
alte colective brădene, au Antrepriza construcţii şi a avut un viu ecou în con turor încercărilor eu ca deziunii lor depline faţă plina adeziune la cuvîntă- ra Colclc
maţii ar
dat glas indignării faţă de reparaţii siderurgice, fabri ştiinţa noastră! racter fascist, terorist, ale de poziţia şi ideile expri rile rostite de iubitul nos ale Fcst
mate de tovarăşul Nicolae
evenimentele deosebit de cile de confecţii şi încăl Subliniind că îndemnu elementelor duşmănoase, Ceauşeseu, secretarul ge tru conducător, tovarăşul „Cîntarei
grave care s-au petrecut ţăminte, şecţia de confecr rile fierbinţi adresate de pentru destabilizarea • si neral al partidului, pre Nicolae Ceauşeseu, la pos 13.00 De
Avanprej
la Timişoai’a, condamnării ţii a întreprinderii „Vi secretarul generai al parti tuaţiei politice şi econo şedintele Republicii, în turile de radio şi televiziu 15,30 C
hotărîte a intervenţiei duş dra", cooperativa meşte dului — atît cu prilejul mice din ţara 'noastră, ne şi la Adunarea popu cinste
mănoase a cercurilor reac şugărească „Di’um nou" au cuvîntarea rostită la pos lară din Capitală, prin ca F'«o lta<
je-onomi,
turile de radio şi televi
ţionare, imperialiste, ire participat la adunări în re s-a dat o puternică ri drumul ■
dentiste, şoviniste şi a ser care şi-au exprimat pozi ADUNĂRI ALE OAMENILOR ziune în seara zilei de postă celor care au încer sive ; l
20 decembrie a.c., în legă
viciilor de spionaj străin, ţia faţă de gravele mani cat, la Timişoara, să adu 17.00 Fer
Congresi
cu intenţia de a destabi festări de destabilizare a MUNCII HUNEDORENI tură cu evenimentele gra că prejudicii construcţiei hotărîri
liza situaţia politică şi e- vieţii economieo-sociale de ve care au avut loc la socialiste în ţara noastră, Istorică
conomică din ţara noas la Timişoara. Timişoara. muncii paşnice a poporu societăţii
lateral ti
tră, La sfîrşitul schimbului cuvîntării din seara zilei distrugerea cuceririlor re Muncitorii, maiştrii şi lui român, independenţei Întorc i
Exprimîndu-.şi dezapro I, numeroşi siderufgişti de de 20 decembrie, cît şi al voluţionare ale poporului. inginerii de la ÎNTRE şi suveranităţii patriei comunlsi
barea faţă de cei care a- la C.S. HUNEDOARA, au celei rostite, la marele mi în deplin consens, parti PRINDEREA MECANICA — La secţia de cisterne serii ;
dv. ; 22,
lentează la integritatea te participat la o adunare în ting care a avut loc în cipanţii la adunare şi-au ORAŞTIE — unitate con — spunea maistrul' Sabin oră; 23,0
ritorială a României, la cadrul căreia, într-un glas Piaţa Republicii din Capi manifestat adeziunea de structoare de maşini re Armeanca, colectivul mun 23,10 V
independenţa unui popor cu întreaga naţiune, şi-au tală — la acţiune unită plină faţă de conţinutul prezentativă, de interes citoresc se prezintă eu Nocturni
—24,00 I
dintotdeauna paşnic, care manifestat deplina lor a- pentru apărarea marilor cuv în t ă r i i tovarăşu republican — au condam sarcinile de plan îndepli
păşeşte victorios pe dru deziune' faţă de cuvânta înfăptuiri ale socialismului lui Nicolae Ceauşeseu, se nat cu toată energia ac nite pe întregul an. Prin
mul socialismului, partici rea tovarăşului Nicolae sînt încărcate de cea mai cretarul general al parti ţiunile grupurilor de ele faptele noastre de muncă,
r
panţii la adunarea popu Ceauşeseu, rostită la pos înaltă răspundere faţă de dului, rostită ia posturile" mente teroriste, huliganice, pătrunse de înalt patrie I f i w
lară dc la I.M. BARZA au turile de radio şi televi destinul patriei .şi al po de radio şi televiziune, care au declanşat o serie tism revoluţionar,' slujim
subliniat necesitatea ca, ziune, faţă de politica in porului, şi ceilalţi vorbi imediat dujbă întoarcerea de manifestări şi inci cu înalt devotament poli--
în aceste momente, comu ternă şi externă a partidu tori, între care Nicolae din vizita fructuoasă efec dente, dcdîndu-se la dis tica partidului şi statului
DEVA:
niştii, toţi oamenii, muncii, lui şi statului nostru, pre Bariu, maistru, secretar al tuată in Republica • Islami trugerea şi jefuirea' unor de dezvoltare armonioasă Jupiter
întregul nostru popor^să-şi cum şi a măsurilor ce au comitetului P..C.R. — sec că Iran. Chemarea adre magazine comerciale, clă a patriei, de înaintare fer NEDOA1
strîngă rîndurile în jurul fost întreprinse împotriva tor Muncel, Gabriela Pa- sată de tovarăşul Nicolae diri publice, instituţii de mă a poporului nostru pe dorn —
Partidului Comunist Ro elementelor teroriste, con ve], secretar adjunct al Ceauşeseu, la acţiuni ho stat şi de partid şi chiar calea construcţiei socialis marea
Cel
mân, al conducătorului său duse şi manevrate de cer comitetului U.'L’.C. — mina tărîte pentru apărarea unităţi militare, toate a- mului şi comunismului, viata (F
înălţării României pe cul
încercat, tovarăşul Nicolae curi imperialiste şi de a- Deva, Traian Roşea, mais marilor cuceriri ale socia cestea cu scopul de a pro ŞAN1 :
Ceauşeseu, a cărui cuvân gentunTe de spionaj străi tru preparator, secretarul lismului, a integrităţii şi voca dezordine, de a de mile progresului şi civili grul J
ring);
tare, transmisă în 20 de ne care au organizat şi de comitetului de partid— U- suveranităţii patriei, a in stabiliza viaţa economică zaţiei. Şchcrcza
cembrie la posturile de ra clanşat gravele incidente zina de preparare, llic To- dependenţei noastre, a şi politică din municipiul — Tinerii muncitori de brie): C
dio şi televiziune au ascul de la Timişoara. ma, preşedintele comitetu găsit — aşa cum relevau Timişoara. la I.M.M.R. Simoria, cres — sortii
LUPENI
tat-o cu vie emoţie. In cuvântul lor, Grigorc lui sindicatului minier au vorbitorii — puternic ecou In cuvinte puţine, dar cuţi şi educaţi în anii' glo căutarea
(Cultura
Ilolărîrea fermă de a Popescu, Nicolae Drăguţ, condamnat cu vehemenţă în sufletele şi inimile fur- rostite răspicat, cei care rioşi ai, „Epocii do aur", nori dc
care poartă numele mare
dovedi prin fapte de mun Vaier Oprişa, Marius Micu, orice încercări de a aten naliştilor din Călan. au luat cuvîntul în adu lui său ctitor, iubitul nos Cărui);
că felul în care înţeleg ei Larisa Lobonţ, Dumitru ta ia cuceririle revoluţio în această etapă, cînd nare, între care Livia Po tru conducător, tovarăşul cu libel
să răspundă chemări Pleşa, Sabin Faur, dînd o întreaga noastră naţiune pescu, Traian Mihuţ, Mir- Nicolae Ceauşeseu, înfie PETRII^
tre ale
lor tovarăşului Nicolae . ripostă fermă încercărilor nare ale Socialismului, la şi-a conectat forţele' şi cca Rotea, Ovidiu Marian, rează cu toată tăria acte toresc);
Ceauşeseu, a fost susţinu cercurilor imperialiste şi integritatea şi independen gîndurilc pentru înfăptui Ilie Jude, Vasile Sîntion, le de atentare la integri pediţia
tă prin angajamentul de iredentiste de a destabili ţa patriei. Ei au exprimat rea neabătută a măreţelor au remarcat faptul că la tatea şi suveranitatea TJRICAN
a-şi realiza şi depăşi- sar za situaţia din ţară, s-au aprobarea deplină faţă de hotărîri ale Congresului „Mecanica" Orăştie sînt scumpei noastre patrii, • a- viespi (
Flori de
cinile de plan, de a întări angajat să-şi sporească e- politica partidului şi sta al XlV-lea al partidului, mulţi muncitori care, în firma muncitorul utecist roşie) :
disciplina şi vigilenţa, pen forturile în producţie, pen tului nostru, riposta dată orice act contrar politicii cărţile de muncă şi-au Petru Păcurar. Mireasa
trla); l
noastre poate aduce preju
tru apărarea avuţiei ob tru a creşte producţia de elementelor iredentiste, şo dicii grave atît nivelului • înscris decenii de activita Luînd cuvîntul, în nu ra); G
şteşti, a ordinii şi liniştii metal de calitate superioa viniste, manevrate de cer de trai al poporului, cît te rodnică, pusă în slujba mele membrilor de Sindi Zorro -
(Centrul
publice. Un răspuns mun ră, contribuind mai sub curile. imperialiste şi de construcţiei socialiste a cat, de fapt, al întregului creaţie
stanţial la întărirea şi dez agenturile de spionaj şi integrităţii patriei so patriei. Nimeni nu are
citoresc prin care, aşa cum cialiste. De aceea, arătau colectiv de muncă, tova nlel“);
voltarea bazei de materii
sublinia în intervenţia sa prime a ţării. străine, care prin actele vorbitorii, este necesar să dreptul — subliniau vor răşul Dumitru Stana a ex rea (i
bitorii — să ignore şl, cu
Maria
iiîg, Mircea Udrescu, se dc vandalism de tip fas fim uniţi în faţa răului, atît mai grav, să atenteze primat hotărîrea de ne Tranzist
exprimă decizia unanimă în acelaşi timp, partici cist au atacat instituţii de să dejucăm — prin vigi strămutat a oamenilor Valea pi
panţii la adunare şi-au Stat, au distrus şi jefuit o la marile cuceriri revolu (Centrul
a harnicului detaşament manifestat holărîrca lor lenţă revoluţionară şi de muncii din această puter creaţie
ţionare obţinute de între
de oameni ni muncii de la de a strînge rîndurile în serie de clădiri şi* maga votament faţă de cauza gul nostru popor, sub con nică unitate industrială si- nici”);
r. M. Barza dc a depăşi, jurul partidului, a condu zine, ’tulburînd viaţa nor socialismului — orice în ducerea înţeleaptă a parti meriană, de a îndeplini e- prea
(Muroşti
prin realizările dc zi cu zi, cătorului său, tovarăşul mală a populaţiei munici cercare a imperialismului xemplar sarcinile de plan dispărut
Situaţia creată prin acte piului Timişoara. străin de a se infiltra în dului, în anii de edificare pe acest an şi pe între
Nicolae Ceauşeseu, voinţa liberă şi independentă a
le de vandalism şi tero fermă de a munci cu mai Animaţi de cele mai ţara noastră şi a dezechi patriei. gul cincinal, dovedind
rism ce au avut loc în Ti mulţ spor pentru înfăptui înălţătoare sentimente pa libra starea economică şi în moţiunea adoptată de prin fapte de muncă dă
ruirea şi adeziunea fierbin
mişoara. Muncitorul loan rea sarcinilor de plan, .a triotice, revoluţionare, în socială a patriei. participanţii la adunare, te la politica internă şl
Paşca şi maistrul Gheor- obiectivelor stabilite de numele colectivului de oa în aceşti ani glorioşi, de oamenii muncii din între externă a partidului şi sta
ghe Uritu şi-au arătat in marele forum al comuniş meni ai muncii din între amplă dezvoltare şi con prinderea mecanică Orăş tului nostru, angajamentul Fentn
dignarea pentru încerca tilor români. prindere, vorbitorii au dat strucţie socialistă, fiirna- tie şi-au exprimat încre de a îndeplini neabătut o- menţine
rea de a-i împinge pe oa glas hotărârii ferme de a liştii din Gălan au văzut derea în măsurile adop bicctivele istorice ale Con Vor oă‘
cum s-a născut o nouă
meni pe alte căi decît cea în cadrul plenarei CO face lotul pentru întărirea platformă industrială a tate pentru revenirea la gresului al XlV-lea • al avea şl
versâ. '
a muncii constructive şi MITETULUI DE PARTID unităţii în jurul partidu normal a vieţii politico-eco- partidului, sud-vesi
paşnice, manifestîndu-şi DE LA MINA DEVA, des lui, al secretarului său Colanului, iar prin con nomice în Timişoara, îb looale i
Tempcn
voinţa neclintită de a în făşurată ieri, s-a dat glas general, tovarăşul Nicolae strucţia a două furnale de eforturile pentru, lichida Aceste sentimente aii;fost vor îl
făptui întocmai prevederile deplinei adeziuni faţă de Gcauşescu, angajamentului cîte 1 000 mc, fiecare, s. exprimate şi în cuvintele ţl 10 fir
rostite în adunare de mun
altor capacităţi de pro
din documentele adoptate poziţia exprimată de tova de a munci fără preget ducţie, unitatea iov a de rea grabnică a urmărilor citorii Mihai Toma, Simion xime îr
dc Congresul al XTV-lca răşul Nicolae Ceauşeseu pentru realizarea exempla venit un mare combinat evenimentelor de aici. Ei Sabin şl Gheorghe Roşea,
al partidului. în cuvântarea rostită mier ră a sarcinilor ce le revin au subliniat faptul că,