Page 1 - 1875-01
P. 1

Gazet’a  ese  de  2  ori:  Joi’a  si  Duminec’a,
                      Fdi'a,  candu  concedu  ajatdriale.  —  Pretiulu:                 amhIh mm
                      pe 1 anu 10 fl., pe Vi 3 fl. v. a. Tieri ©eterne 12 â,
                      v. a. pe una anu sdu 2 /* galbini mon. sunatdria,
                                          1


                     1,                                                        Br&siora 1412 lannaria                                                               1875.


                                                                  morbosi  se  latiesce  cate-odatfa  faim’a,  ca  au  moritu,   tea  infiintiarii  unei  a  d6u’a  camere,  cerb,  că  legea
                                     Hrnslovu 31 Dec. st. v. 1874.  deşi  in  fapta  ei  n’au  moritu  inca,  ci  gemu  si  se   despre  senatu  se  se  pună  catu  mai  curendu  la  or­
                                                                                                                         dinea  dilei.  Mai  departe  mesagiulu  dise,  ca  pana
                              :  niscăre neindatenata se observa astadi in   svercolescu in patulu de suferintie.        la  1880  corpurile  legiuitdrie  se  -si  reserve  deplin’a
                              ■'i romanu. Pre faci’a fia-caruia se mani-  Urcarea  dariloru  si  a  impositeloru,  in  locu  se   libertate,  de  a  decide  asupr’a  formei  de  guvernare,
               ■    leosebita stare sufletdsca. Betrani, barbati;   aduca  Ungariei  balsamu  alihatoriu,  i  va  procură   dr’  la  casu,  candu  Mac-Mahon  ar’  mori,  adunarea
                    uni, tineri; si copii, toti păru âgitati si   chiaru  veninu  omoritoriu.  Unu  stătu,  care  ataca   va  decide,  ddca  va  sustiend  acdsta  stare  de  lucruri
              V    v  de  nesce  sentieminte  si  cugete  febrili,   sorgintile  de  castigu  si  de  esistintia  ale  civiloru   pana  la  1880,  sdu  nu.  Adunarea  inse  nu  primi
                  5
            ■    -.'a pregatescu   si aldrga se arunce o          sei, acel’a ataca chiaru esistinti’a sa, se sinuccide,  aceste  propuneri.  Ea  respinse  neamenat’a  pertrac­
              :  r     3  tierina  la  mormentulu  di  leloru  trecute   Amu  ajunsu  unu  tempu,  incatu  chiaru  si  aerulu   tare. a legii   despre  infiintiarea unei a d6u’a
                                                                                                                         camere  si  acceptă  de  mai  mare  urgintia  desbaterea
                     5e  intorcu  si  cu  facia  vesela  si  senina,  sa-   ni  se  pare  infectatu  si  plinu  de  miasmele  corrup-   legii  despre  transpunerea  potestatiloru  de  stătu,
                     lineventdza  viitoriulu.  Este  unu  momentu   t|unii,*  injuriei,  a  speculatiuniloru  si  spoliatiuniloru   precum  si  desbaterea  legii  despre  armata.  Din  a-
                     tiune  acest’a,  este  ajunulu  anului  nou.  Da,   Scelerate.  Cumca  acdsta  perversa  situatiune  nu   cdsta  causa  m i n i s t e r i u l u   s i - a   d a t u   d e m i s -
                     dr’a  acelei'  serbatori,  care  vrendu  nevrendu.   p6te  ‘se  mai  aiba  lunga  duîata  ni-o  probdza  nu  nu-   s i u n e a ,   remanendu  la  conducerea  affaceriloru  pana
                     pre  omu,  a  aruncă  o  privire  asupr’a  re-   iirai  impulparile  desperate  ^le  omeniloru  volniciei  si   ce  lui  Mac-Mahon  i  va  succede  a-si  capetâ  alţi  con-
                                                                                                                         siliari  in  giurulu  seu,  ceea  ce  pana  acum  nu  s’a
                     ieloru  din  acelu  periodu  de  tempu,  care   ai  violintieloru,  ci  si  jniscamintele  ce  se  ivescu   intemplatu.
                     mai  in  suvenire  mai  are  insemnetatea  sa,   chiaru  si  in  acele  par  ti  ale*  Ungariei,  unde  pana  in   Precandu  cealalta  parte  a  Europei  se  bucură
                     a  esaminâ  si  cumpăni  aceste  reminiscintie   tempulu  din  urma  se  crede|t,  ca  domnesce  cea  mai   de  o  pace  armata,  pre  atunci  in  nefericit’a  Ispania
                     )rea  si  ponderositatea  loru  si  astfeliu  a  se   perfecta  multiumire.  Nenrai  din  nordulu  Ungariei   domniâ  celu  mai  infricosiatu  resbelu  civilu.  Multu
                     entru  intempinarea  si  suportarea  noueloru   inca  au  inceputu  a-si  aretâ  pre  facia  nemultiamirea   sânge  a  versatu  si  mari  crudimi  au  inscenatu  ban­
                      si  vicisitudini,  ce-lu  astdpta  in  calea  ce   loru  cu  domni’a  unguresca.  Ei  au  luatu  initiativ’a   dele  pretendentului  Don  Carlos,  cu  tdte  aceste  inse
                     de  a  percurge,  pana  va  avd  se  cada  vic-   pentru  formarea  unei  noue  „partite  a  civiloru  din   republic’a  ispaniola  s’a  sustienutu  pana  atunci,  candu
                   •'  i  mai  rigorăse  legi  a  natiirei.       Ungari’a",  in  sinulu  careia  potu  avă  locu  t6te  na­  a  cadiutu  victima  trădării.  De  candu  soldatulu
                                                                                                                         Serrano  a  restornatu  pre  adeveratulu  republicanu  si
                     credu  inse  se  se  afle  anima  romana,  care   ţionalităţile  împilate  de  unguri,  si  astfeliu  au  de-   marele  patriotu  Castellar,  si  a  luatu  insusi  frenele
                     asu  nevulnerata  de  vitregimea  anului  es-   chiaratu  resbelu  boerimei,  in  manile  careia  se  afla   guvernării  in  mana,  de  atunci  se  potea  prevedd  cu
                     nimicii  conjuraţi  ăi  poporului  romanu  n’au   frenele  guvernării.  Libertate,  egalitate  de  dreptu   positivitate,  ca  republic’a  ispaniola  nu  va  avd  tempu
                 -  -•  -  a  nice  in  decursulu  acestui  anu,  a  nu  in-   si  progressu  in  cultura  voiescu  nemţii  din  Ungari’a,   se  se  consolideze,  ea  va  mori  lovita  chiaru  din  par­
             ’  Je  mai  grave  lovituri  asupra  conditiuniloru   precum  si  toti  ceilalţi  civi  împilaţi  de  constitu-   tea  fiiloru  ei.  In  31  Dec.  1874  Don  Alfonso,  fiiulu
                                                                                                                         ex-reginei  Isabella,  fu  proclamatu  de  rege  alu  Is-
                      esistintia.  Despoiatu  de  drepturile  cele   tiongjjsmulu  maghiaru,  dra  nu  supremaţia  si  dom­  paniei,  ceea  ce  s’a  intemplatu  chiaru  cu  consentia-
                     li  si  de  libertăţile  cele  mai  car-     nia  pentru  unii,  sclavia  si  robota  pentru  alţii.   mentulu  lui  Serrano.  In  7  Ianuariu  a.  c.  Don
               .  'V  p  porulu  romanu  se  afla  astadi  imbrancitu   Maghiaroniloru  li-a  succesu  a  paralisâ  incatu-va   Alfonso  ajunse  in  Marsili’a,  de  unde  pleca  mai  de­
               ie;  •  itu  la  rolulu  miserei  plebe  contribuente   realisarea  acestui  scopu  sub  cuventu,  ca  elu  e  indreptatu   parte  spre  Madridu.  Cu  urcarea  junelui  rege  pre
            ;   •-  j>re  tampulu  candu  omulu  se  incepeâ  numai  dela   contr’a  patriei  si  a  unguriloru.  Cu  t6te  aceste  inse   trouu  s’a  pusu  capetu  si  desastruosului  resbelu
            bar  no.  Boerii  s’au  scolatu  pre  facia  contr’a  lui,   prin  paralisarea  momentană  s’a  asecuratu  triumfulu,   civilu.
            ă.  nce  «nu  mediulocu  nu  li  se  pare  neumanu,  neer-   ce va se urmeze mai apoi.                            I      ta  l i ’ a  este ocupata cu regularea afaceriloru
            '  -  .u  g)  îmmoralu  intru  ajungerea  scopului  loru,  ce   Aceste  suntu  colorile,  in  cari  ni  se  presinta   financiari,  cari  se  afla  intr’o  stare  deplorabila,  mai
                                                                                                                         că  in  Ungari’a.  In  îtali’a  potemu  dice,  ca  in  de­
            i  udj  ...  •  îspoiâ  pre  romanu  pana  si  de  cele  din   situatiunea  interna  la  finea  anului  1874.  Ddr’  cu   cursulu  anului  1874  nu  s’a  intemplatu  nimicu  mai
            nn»:s  :••??  isitie  ale  averei  stramosiesci.  Dedaţi  a   catu  icdn’a  ce  ni-o  representa  ele  este  mai  palida   momentosu.  In  tempulu  din  urma  parlamentulu  a
            -i  i;  din  ud6rea  romanului,  boerii  maghiari  fecera   si  mai  desperata,  cu  atatu  sperantiele  ndstre  intr’unu   votatu  marelui  patriotu  Uaribaldi  o  subventiune
             .<  tempuiu  din  urma  cele  mai  grele  atentate  asu-   viitoriu  mai  ferice,  suntu  mai  basate.  Nu  ne  tre-   anuale,  pentru  sacrificiele  ce  le-a  adusu  pre  altariuiu
            l  .  r  ".rei.  naţionali  a  poporului  romanu,  si  incor-   bue  decatu  resolutiune,  perseverantia  si  energia  in   patriei,  inse  batranulu  republicanu,  pretestandu  ca
            sUtiU desperate ale inganfarii si arogantiei loru nu  lupta,  si  dreptatea  de  atat’a  tempu  maltratata  si  in­  financiele  tierei  se  afla  intr’o  stare  critica,  n’a  vrutu
                                                                                                                         se primdsca acdsta subventiune.
              ■  "  iocmai  fara  nice  unu  successu,  ddr’se  scia   sultata  are  se  invinga.  Animarea  si  interessarea
            du  -ui.  ca  acestu  successu  momentanu  este  prevesti-   de  caus’a  naţionala,  ce  se  manifesta  din  t6te  păr­  R u s s i ’ a   se  pare  ca  a  renunciatu  cu  totulu
                                                                  ţile,  ne  face  a  conchide  inca  de  pre  acum  la  resul-   la  activitate  in  Europ’a.  Ea  si-a  pusu  de  presente
            Uuuh; caderei loru pentru totu-de-un’a.
                                                                  tatele  favorabile  ale  miscaminteloru  viitărie,  ce  se   t6te  poterile  in  Asi’a,  unde  a  inaintatu  pana  in
                 Oâ 3 marcamu situatiunea interna la finea                                                               apropiare  de  Himalai’a,  adeca  pana  langa  minele
                                                                  pregatescu in numele binelui naţiunii.
             : a: V J74 n’avemu trebuintia se recapitulamu                                                               de  auru  ale  Angliei,  cu  care  de  buna  seama  se  va
                                                                        Anulu  vechiu  a  trecutu,  lasandu  după  sine  cea
                       esperimentatiuni si intreprinderi sisifice,                                                       si  încaieră,  pentrh  ca  atunci  Russi’a  va  dice  Angliei
                                                                  mai  neplăcută  si  mai  ndgra  suvenire;  poftimu  deci   „lasa-me  se  mai  storcu  si  eu  pucina  potere  din
            \a ■- G /ivernulu ungurescu si-a luatu refugiulu,
                                                                  natiunei  romane  si  toturoru  fiiloru  ei  adeverati  anu   acdsta  India,  pre  care  tu  o  esploatezi  de  secuii  în­
            c . -’eze naiea statului de periclulu ce o ame*
                                                                  nou f e r i c i t u l                                  tregi.*  Provinciele  asiatice  ale  decrepitului  imperiu
                      totala distructiune, ci va fi de a ajunsu                                                          osmanu  inca  voru  cadd  in  man’a  Russiei,  ddr  atunci
               accon- lamu cu t6ta poterea cuventului, ca lu-           I n   F r a n c i ’ a   oper’a  de  restauratiune  este  a-   se  va  duce  cu  totulu  imperiulu  osmanu,  pentru  ca
                                                                  prdpe  gafa.  Pana  ce  intre  diplomaţii  germani  se
                       Ungari’a au ajunsu cu finea anului 1874                                                           la  dunarea  de  diosu  se  vede  deja  negr’a  fortuna,
                                                                  schimbau  notele  referitorie  la  cestiunea,  ca  6re  re*
               ’g eohfusiune si complicatiune asiâ de mare,                                                              care inca in anulu 1875 se va potd descarcă.
                                                                  public’a  sdu  monarchi’a  francesa  ar’  fi  mai  pericu-
            iiiti* u .. mai mica scuduire ar potd se prefaca in   lOsa  pentru  Glermani’a  cea  mare,  pana  atunci  mare-
                   u pulvere totu ce s’a edificatu de optu ani    sialulu  presiedinte  Mac-Mahon  a  avutu  prudinti’a
              >/,. 3, Ldministratiunea interna este asiatica, jus-   de  a  continuă  şi  aduce  la  completare  oper’a  de  re­  Brasiovn in ditt’a nasceril O.
                      ircdsa, bancrotarea sta că sabi’a lui Da-   stauratiune,  inceputa  de  betranulu  Thiers.  In  cursu                                  1874 st. v.
                                                                  de  patru  ani  s’au  sustienutu  in  Franci’a  o  forma
                      pr’a vistieriei statului, basea drepturiloru                                                            (—)  împertinenti’a  diarialoru  sasesci,  intru  a
                                                                  de  guvernare  provisoria,  ceatiunile  cele  mari,  refe-
                     ..îte redusa si restinsa la prerogative de                                                          insulta  pe  Romani,  cate  odata  nu  are  margini.
                                                                  ritdrie  la  proclamarea  definitiva  a  republicei  sdu  la
               - : .i v.i privilegie de casta, cu unu cuventu in-   restabilirea  monarchiei,  s’au  evitatu  cu  multa  intie-   Diuaristii  sasesci  nu  au  parechia  in  pseudolibera-
            :.' .-7 anismulu de stătu este asiâ de defectuosu     leptiune  numai  că  se  nu  provdce  complicatiuni  in­  lismu.  Ei  predica  egalea  îndreptăţire  a  nationali-
               ■> ’ . aturalu, incatu destrămarea totale p6te se   terne  si  astfeliu  se  impedece  consolidarea  si  întări­  tatiloru,  combătu  privilegiale  unguriloru,  ataca  pre
               îvo:-c& in totu momentulu.                         rea  poporului  francesu.  Astadi  inse,  candu  naţiunea   aceştia  pentru  asuprirea,  ce  o  făcu  popdreloru  ne­
                                                                  francesa  se  semte  de  nou  in  stare  a  potd  da  peptu
                      iele ce se respandira in tempulu din ur-                                                           maghiare,  precandu  de  alta  parte  apara  privilegiale
                                                                  cu  inimiculu  celu  mai  poternicu,  astadi  dicu,  este
            r       a in primavdr’a anului 1875 are se se                                                                sasesci  si  sustienu  cu  tdte  midiuldCele  morali  si  ne­
                                                                  de  pucina  importantia,  ca  ce  guvernu  si  ce  forma
                               in Ungari’a o catastrofa cu grave conse-   de  guvernu  se  va  stabili  mane  in  Franci’a.  In  6   morali  egemoni’a  sasdsca.asupra  celoru  de  alta  limba
                               U potu fi cu totului totu lipsite de proba-  Ianuariu  a.  c.  adunarea  naţionale  s’a  intrunitu  de   din  fundulu  regiu.  Deregatoriele  publice  se  consi­
                                 Numai despre cei indelungatu si greu nou. Mesagiulu lui Mac-Mahon, aretandu necessita-  dera că proprietatea loru eschisiya.
   1   2   3   4   5   6