Page 10 - 1875-01

mii franci, Leopoldin’a 2500 franci, in 29 Octob., de altmintrelea ar’ ayb dreptu de alegere, nu se nice unu complotu sbu conjuratiune din partea
C O G 40,000 franci. Din alte acte ese brasi, ca primescu in consemnatiunile electorali din causa, ca loru.“
au mersu sume de iupartitu in Romani’a pentru sbu n’au potutu, sbu n’au voitu se platbsca restan- In Ol'ieutix lucrurile se complica pre dî
diverse servitiuri,, si ca s’au impartitu cate 10,000 tiele de dare. Guvernulu maghiaru a mersu cu ce merge totu mai tare. Caus’a dela Padgoriti’a
pana la 120,000 florini de persbna. Se vede inse, espirementatiunile sale pana acolo, incatu si din a devenitu fbrte acuta. Onoraţii lectori -si voru
ca nice acelea sume nu eră de ajunsu; de aceea celu mai santu dreptu alu cetatibnului a facutu unu aduce aminte, cumca mai asta tbmna turcii omorira
Ofenheim catranitu pe valachi, scrie lui Herz ddato teascu, prin care voiesce se stbrca impositele si dă­ la Podgoriti’a vre-o 24 de montenegrini, intre cari
28 Oct. 1868, unde numesce pe valachi si anume rile grele de pre pielea bietului poporu seracitu si doue femei si unu archimandritu. Pentru
pe deputaţii Camerei g a g a u t i si bmeni h e b e u c i pana la impotintia. Inse prin asemeni mesure si pedepsirea celoru culpabili s’a esmisu unu tribunalu
(Schafskopfe, Stokfische), carii făcu diu’a de 14 bre, dispusetiuni nu se va potb scapâ de bancrotare sta- mixtu. Turcii culpabili fure condamnaţi la mbrte,
br’ pe miniştrii si pe toti romanii ii face m i n c i u - tulu ungurescu, ai cărui cetatieni, intre cari in pri- inse guvernulu din Constantinopole nu voi se esecute
n o s i , p e r f i d i (Wortbriichig), c e a r l a t a n i m’a linia boerii si aderintii sistemului actualu, nice pedbps’a pana ce se voru condamnă si culpabilii
(Schvvindler), i m p i 1 a t o r i (Prellerei); dbr’ se o nu vreau se scia de sacrificie in favorulu statului. montenegrini, ba ce e si mai multu, Port’a otomana
scia vlachii, ca nemţii inca-i voru cumpetâ si in- Dovada despre acbst’a ni ofere urmatbri’a impregiu- cerb câ culpabilii montenegrini se fia judecaţi si
sielâ. rare: mai multe municipie au adressatu la minis- condamnaţi de unu tribunalu turcescu pre pamentu
Din alta scrisbre a dlui Herz ese, ca d. Ma- teriu represententatiuni si petitiuni, unde se dice, turcescu. Acbsta pretensiune a Porţii nu o potit
vrogeni si-a luatu partea sa, ca G r a d o v i c i u cumca couscriptiunea alegeriloru nu se va duce la incuviintiâ nice chiaru Angli’a cea atatu de amica
(serbu), cere 2000 galbini; lui C o c i u (fostu di- îndeplinire, dbca membriloru comiteteloru electorali si binevoitbria Turciei. Inse pertinacitatea turcbsca
rectoru la posta) i s’au datu 2000 florini; bietului si ai comis8iuniloru pentru conscrierea alegatoriloru impinse pacienti’a guvernului montenegrinu pana la
Winterhalder numai cinci bonuri rurale de cate 5 nu li se voru accordâ diete si diurne. Si guver­ estremitate, asiâ incatu foi’a officiale din Cetinea
mii lei vechi, (ca-ci fusese tramisu pe la Berlinu), nulu, câ se pbta ajunge la scopu, se vedih neces- scrie cu privire la acbsta causa urmatbriele:
ca-ci acesta prea e onestu, de si saracu, adauge sitatu, a incuviintiâ aceste petitiuni. In asemeni Pacienti’a nbstra s’a curmatu. Dbca nu vomu
Herz. impregiurari, ministrulu de financie Ghyczy ar’ potb capetâ satisfactiune completa pentru scald’a de
se pbrda si dbue vietie, dbca ar’ avb, pana ce ar’ sânge din Podgoriti’a atunci ne vomu resbunâ noi
vedb ecuilibriulu in financiele Ungariei restabilitu. insi-ne. Destulu amu cautatu dreptate in Oonstan-
JBrasfova 28 Ianuariu 1875. tinopole si n’amu aflatu, acum amu gatatu cu
Situatiunea Ungariei ocupa in mare mesura
Stimatulu barbatu alu naţiunii n6stre, d-lu petitiunarea si incepemu a pretinde dreptulu, ce ni
press’a si pre politicii austriaci. Nbu’a Pressa li­
barouu Ladislau de P o p u , premitendu unele irn- se compete. Inca cate-va septemane, si drapelele
bera scrie in numerulu seu din Dominec’a trecuta
partesîri private, esprime intim’a sa multiamita to- betrane, cari de atate ori au mersu la victoria in
urmatbriele: „Căuşele si afacerile Ungariei atragu
turoru aceloru domni si dbmne, cari l’au felicitatu resbeiu, voru falfai de nou; fiii muntiloru negri
atenţiunea si interessulu generalu asupra loru din
la anulu nou si totu*odata la diu’a onomastica a voru plecâ contra inimicului seculariu si se voru
motivu, ca ele involvu in sine nu numai cestiunea
D sale. $cca cuvintele D-sale: luptă, spre a câştigă libertatea pentru aceia, cari
financiaria, ci intrbga c e s t i u n e a c o n s t i t u ţ i o ­
gemu sub jugulu musulmaniloru. Sbrele libertăţii,
Pest’a 17 Ianuariu 1875. n a l i s m u l u i i n A u s t r i ’ a . . . Generatiunea din
vibtia a vediutu facundu-se in Ungari’a dbue mari care de atate ori a protegiatu pre eroii fii ai lui
„Aceste premitindu-le vinu acuma se te rogu, Ernagora, va luci de nou, dbca parol’a nostra va
încercări, spre a aflâ adeverat’a forma de guver­
câ se aibi bunătate a dâ locu in col6nele diuariu- remanb „Libertate din verfurile muntelui Dinara
nare, si anume sufulcarea din 1848 si impacatiu-
lui redactatu de d-ta urmatbrei multiamita cu care pana diosu la mare !“
nea dela 1867. — Acum, facia de confusiunea fi­
me semtiu datoriu a me adressâ catra toti aceia Scirile din urma spunu, cumca iuimicitîele in­
nanciaria, ce domuesce in Ungari’a, pare ca tbte
prbstimati domni, amici si connationali, precum si tre turci si montenegrini suntu aprbpe de a erumpo
lucrurile definitive au luatu unu caracteru provi-
dbmne, sari au avutu bunetate de a me onoră cu cu vehementia. încercările deplomatiei, de a corn-
soriu, acum totulu este pusu de nou in întrebare .
occasiunea anului nou si a dilei mele onomastice. planâ controvers’a acbst’a pre cale de pace, nu voru
. . . Dualismulu s’a creatu pre basea unui contractu,
Din sufletu asiu fi doritu, câ se me potu a- isbull, d’brace representantii poporului montenegrinu
in care se cuprinde drepturile si detorintiele reci­
dressâ catra fia-care dintre numiţii domni si dbmne importenicira pre principe, a (leclliarâ reslielu
proce ale partiloru contractante... In momentulu,
cu una scrissbre destinata, inse de una parte nu- Turciei* — Precum se vede, montenegrinii nu
merulu insemnatu alu aceloru domni si d6mne br’ candu un’a dintre aceste dbue parti contractante desvblta acestu coragiu numai de capulu loru. Este
de alta parte occupatiunile diverse nu me brta, câ nu -si va implinl detorintiele, dualismulu este ni- inca o mana lunga, care lucra aici, si care se
micitu."
se satisfacu acestei dorintie! deci nu -mi remane semte si observa acum in Bucuresci sbu Belgradu,
alfa, decatu câ acelei prbplacute datorii se satis-
In F r a n c i ’ a crisea ministeriale nu s'a de- acum in Cetinea. Ce ni va aduce diu’a de mane,
făcu pre calea acbst’a, si astfeliu nu mai multu
laturatu inca definitivu. Tbte încercările au remasu vomu vedb.
neobicinuita! Deci vinu a me adressâ catra dorn-
fora succesu. Dreptu aceea cabinetulu actualu a Cestiunea inchiarîi conventiuniiorU Comerciali
niav6stra prbstimatiloru si prb on. domni si dbmne remasu câ „ministeriu interimalu* pana după des- iutre Austro-Ungari’a si principatele Romani’a si
din Yien’a, Pest’a, Canigea, Baseric’a alba, Oravi-
baterea legiloru constituţionali. După alta versiune Serbi’a pare a amortî cu totulu. Nemţii din Vie-
tia, Temisibra, Lugosiu, Dev’a, Alb’a-Iulia, Cricau,
crisea ministeriale se va resolve numai prin disol- n’a se plangu, ca gubernulu din Bucuresci si Bel­
Turd’a, Clusiu, Deesiu, Naseudu, Reginu, M. Osior-
verea camerei. Inse republicanii, cari pana acum gradu nu prea arbta multa complesantia facia de
heiu, Sedisibra, Brasieu, Sibiiu, S. Sebesiu, Craiov’a
staruiea necontenitu pentru disolverea adunării na­ guvernulu austriacu pentru servitiele ce le-au pri­
si Iassi, cari a-ti avutu bunetatea a ve aduce a-
ţionali, acum stau la cugete, ba inca svatuescu pre mitu dela acest’a, debrace nu voiescu se faca nice
minte de mine si a me fericită la anulu nou si
Mac-Mahon, câ se nu grabbsca cu disolverea. — o concessiune din cate s’au cerutu din partea Au­
diu’a-mi onomastica, si a ve rugâ câ se binevoiţi
Se vede, ca ei se temu de mai reu. striei. Ba se crede, cumca negotiatiuuile voru ro-
a primi espressiunea multiamitei mele celei mai fer- manb fora nice unu resultatu.
Asta-di chiaru si femeile făcu politica in
binti, sincere, cordiali, atatu pentru fericitarile la O depesia telegrafica dela Bucuresci, 19.
Franci’a. Mai multe diurnale comunica scirea,
ceea ce privesce presentulu, catu si pentru caldu- Ianuariu, comunica, cumca Domnitoriulu a primitu
cumca ex-imperatricea Eugeni’a ar fi tramisu pre
rbsele urări cu privire la venitoriu! Primiţi ve rogu demmissiunea ministrului de financie Mavrogeni,
domn’a Stone cu solia la domn’a Mac-Mahon, si
domniloru si dbmneloru! multiamit’a mea cordiale care a aflatu de bine a repasi dela guvernu, pentru
anume cu missiunea, câ se mediulocbsca cununi’a
pentru acele manifestatiuni mie multu pretiuite, cu câ cu privire la epistol’a lui Herz, ce s’a cetitu
intre principele imperialu si fiic’a lui Mac-Mahon,
aceea căldură si plăcere, cu care vi-o a d u c u ! dbr’ in processulu Ofenheim, se pbta spune adeverulu
asecurandu totu-odata pre soci’a presiedintelui
ve rogu se primiţi totu-deodata si assecurarea des­ fora nice o reserva. Loculu seu l’a ocupatu mini­
republicei francese, cumca restauratiunea Napoleo-
pre sinceritatea semtieminteloru mele de iubire si strulu affaceriloru publice Cantacuzinu, bra iu loculu
nidiloru pre tronulu Franciei nu va intempinâ mai
de stima, cari le nutrescu si le voiu nutri si mai acestuia la afacerile publice s’a denumitu Teodoru
mari dificultăţi la poterile europene, câ restaura-
încolo facia cu dumniavbstra. Rosetti.
tiuuea lui Alfonso XII. iu Ispani’a. Oum a primitu
In flne ve rogu se-mi concedeti, câ folosindu-
doam’a Mac-Mohon aceste oferte si asecurari, nu I __
me de acbst’a prbbine venita occasiune se ve feri-
se scie, inse din urmatoriulu casu se vede apriatu,
Cltesu si eu la anulu acestu nou I De Ceriulu, câ
cumca famili’a Mac-Mahon nutresce mari simpatii N a s e u d u i n u l t i m e l e d i l e a l e
se se mai subtiie nuorii cei grei, câri ni tienu sb- a n u l u i 1874.
pentru totu ce e bonapartistu. Prefectulu politiei
rele fericirei naţionali ascunsu, si se ni se arete
se duse dilele trecute la presiedintele republicei si (Diverse.) In 17 si 18 Decembre uni­
baremu una radia, care se ni arete calea, pre
-lu intrebâ, ca n’ar fi bre consultu si cu scopu, versitatea districtuale si-a tieuutu ultimele siedentie
care vomu potb purcede catra — fericire! ale anului; in cari s’au pertractatu o mulţime de
a luâ bre-cari mesure facia de manifestatiunile
L. B br. de P o p u . obiecte: ordinatiuni, legi, rogari, recurse, interpela-
bonapartistiloru in beseric’a sântului Augustinu ?
tiuni, scbterea a 30 membri prin sbrte, alegerea
Acbsta întrebare a iritatu pre marsialu asiâ de comissiunei centrale, bugetulu comuneloru 8. a. s. a.
EBrasiovil 28 lanl. 875. Conscriereajalega- tare, incatu nu s’a potutu conteni se nu spună Siedintiele au decursu in ordine buna.

toriloru pre basea nbuei legi electorali intempina prefectului in tonu iritatu, „cumca se db pace In 25 s’a construitu provisoriu societatea pen­
multe si varie dificultăţi. O mulţime de civi, cari bonapartistiloru, debrace n’are de a se teme de tru propagare de scientie si arte printre popolatiu-