Page 11 - 1875-01

nea districtului; proiectata inca din anulu trecutu. adoveratii fondatori, adeca poporulu districtului. Ori neamului lui Girgucz, adeca tăte aceste din necasu:
6re candu se va iufiintiâ si reuniunea de datu la unde in lume este unu usu, câ o corporatiune, că­ ca tenerii romani aici totuşi nu se maghiarisedia,
semnu (Schiitzenverein)? Insemnu, ca la reuniunea reia ei este concrediuta administrarea de bunuri )recum i-ar’ placă lui, si astfeliu apoi aceşti teneri
menţionata s’au inscrisu din intregu districtulu abia publice, se -si dâ si socotdl’a despre lucrările sale, candu se ducu acasa dela studia suntu ăr’ romani,
92 membri, procaudu eu speram celu puciuu 300; numai la noi domnesce celu mai crasu absolutismu. )recum au venitu.
dâr’ ce se vedi din 92 membri abiâ s’au infacio- De candu s’au infientiatu aceste fonduri si si-au Cucuveic’a se necasesce fărte, ca studenţii ro­
siatu vre-o 15; si aceştia numai professori, invetia- facutu unu instrumentu fundationale (1865), — eu mani nu se intindu mai tare, câ catu le ajunge
tori normali din locu si vre-o 3 membrii din afara. celu pucinu — nu am scire, câ comitetulu se fi iiolulu, ca nu baga părinţii in detorii pana după
Dorieam, câ celu pucinu inteligenti’a din locu în­ pubiicatu la adeveratii fundatori celu pucinu odata urechi, pentru câ se păta amblâ d’a haimana in
scrisa de membri se se infaciosiedia. unu ratiociniu catu de scurtu despre administrarea nesce locuri moderne, pre unde, se pare, ca Gir­
E fărte tristu, ca aratamu si pre terrenulu sa. Apoi dăca întrebi pre vre-unu membru, ca pre gucz este domiciliata, ceea ce s’ar’ potă presupune
cultivare! si adaparei poporului cu arte si scientia ce base se-au facutu ceea si ceea? capeţi urmato- scheletuos’a sa figura, bagata intr’o pele transpa­
atata apathia si indiferentismu. Dieu de nu ne riulu respunsu: „ N ' a v e m u a r e s p u n d e n i m e - renta; inse cucuveic’a se necasesce mai cu seama
vomu vindecă, de aceste b61e, nece nu meritarau se n u i d i n d i s t r i c t u d e s p r e a f f a c e r i l e n â s - oentru ce studenţii romani nu nisuescu a fi tiszte-
ajungemu la o s6rte mai ferice, mai buna. Ar’ fi t r e * . . . . câ si candu nu districtualii ar’ fi ade­ săges uri ember, cautandu societatea prea ciopliti-
tempulu, se ne mai desamortimu si desceptamu din veratii fundatori . . . . oru teneri unguri, si astfeliu se ajunga si ei a fi
letargi’a si apathi’a, in care amu cadiutu. Ar’ fi Apoi ori unde in lume administrarea se in- lecsiiletes romani cobitori pentru plata pre luna in
tempulu, câ celu pucinu acumu se ne apucamu cu templa după normative, după statute, numai acf se imb’a cucuveicăsca.
mai multa energia si vig6re de lucru si cu deose­ intempla — câ se nu dieu după arbitriu — după In fine Giurgucz despera, vediendu ca tenerii
bire de desceptarea, invetiarea si luminarea popo­ drag’a dispusetiune a on. d. membri. romani cunoscundu cucuveicescile sale svaturi, nu
rului, ca-ce negligundu acâsta detoriutia, ne sigi- Instrumentulu fundationale dice destulu de e asculta, ci continua viati’a loru naţionala, si laşa
lamu mărtea naţionale. Atata inteligentia, cata se precisu in p. IV pag. 7: „Pentru administrarea cucuveic’a se cobăsca la luna, pana ce desperat’a se
afla in acestu districtu, cu greu se va află in vre economica a funduriloru se voru compune statute va tredî si cu cioculu roşu.
unu altu tienutu, cbiaru si la străini. Inse inte- i n d a t a d u p ă p r e d a r e a f o n d u r i l o r u s i a Ce se faci dăca tenerii romani ignorandu co­
ressulu, activitatea ei cu privire la progressulu sci- i s v ă r e l o r u s a l e , de cari voru avă amploiaţii nturile cucuveicei, lucra conformu chiamarii si de-
entieloru, la propagarea acestora printre poporu, la administrativi de a se tienâ strinsu, si comitetulu torintii loru, dovedindu stima ori si cărui barbatu
luminarea poporului in t6te directiuuile, — dieu nu conflniariu de a le respectă.* A trecutu unu siru alu naţiunii, care din averea sa, cascigata pre cale
face nece o onăre. Poporulu singuru ni-a salvatu lungu de ani dela predarea fonduriloru si statutele onorifica, ajuta interessele naţiunii sale, si nu pune
naţionalitatea si limb’a, noi trebue se-i salvamu ve- nu-su nicaire; asemene lipsescu si statutele pentru ’acultatile sale in sierbitiulu strainiloru spre a con-
nitoriulu; acest’a inse numai asiâ o potemu face, stipendia. Comitetulu si-a alesu una comissiune iribuf la stricatiunea Romanimei.
dăca -lu vomu desceptâ, l’orau lumină si indemnâ pentru elaborarea statuteloru; dupa-ce actele au Astfeliu de patriotice insusîri suntu proprie
cu tăta ocasiunea la imbi'aciosiarea scientieloru si diacutu vre-o 2 ani la acea comissiune fara resul- numai paseriloru de năpte.
a culturei, si ei vomu arată cărările, pre cari -si tatu s’a alesu a d6u’a comissiune; se vede dorere,
p6te eluptâ una stare mai prospera... Acâst’a s’ar’ ca si acâst’a a datu de urmele celei de antaiu, Naţiunea romana si tenerimea ei intr’adeveru
potâ prelanga imbraciosiarea scălei, prin discursuri ca-ce pana astadi nemicu nu este. Dieu ar’ fi ar’ fi demna de compatimitu, ar’ fi nefericita, dăca
său prelegeri poporali, conferintie poporale din toti tempulu, câ acestu comitetu, ce numai vegetâza, se ar’ porni după cobiturele unui M. G., care nu se
ramii de scientie folositărie s. a. se reorganiseze altcum. rusinădia a portă prin gur’a sa cea plătită, numele
Societatea menţionata p6te îndeplini tăte ace­ Instrumentulu fundationale prescrie, câ celu celoru mai distinşi barbati ai naţiunii.
ste. P6te grigl de cultivarea scientieloru si a ar- rnultu pana in a. 1863 se se redice atatu edificiulu Paciinti’a teneriloru romani d’aici inca are
teloru, p6te propagă aceste prin adunari ambulante gimnasiale catu si convictulu. $ta ca au trecutu margini si nu va suferi, ca chiaru o miserabila cu-
prin comune, cu cari ocasiuni s’ar’ potâ tienâ pre­ 11 ani si nu e nemica; ma comitetulu actuale nece cuveica se -si bata jocu de totu ce este scumpu'
legeri poporali cu deosebire din ramii ce compunu cugetu nu are. Apoi lips’a acestor’a e simtita câ Românismului. Acăst’a se nu uite M. G. apoi
ecoiiomi’a poporului din acestu tienutu. Societatea panea de tăte dilele. Dela comitetu, cum este chiaru de ar’ fi si Moldovân Gergucz.
p6te tramite din sinulu seu membri, cari se instru- astadi, nece in o suta ani nu se va face nemica Premitiendu aceste, laau se urmedia aici urma-
eze si lumineze poporulu; p6te se -si edâ elabora- in asta privintia. tăriele:
tile sale la publicitate, si prin acâ3t’a ar’ contribui Dăca acestu comitetu trage pe mărte, si pana ( N o t i t i e f u g i t i v e . ) Vechiulu redactoriu
rnultu la înavuţirea literaturei . . . .
acum’a nu si-au mai organisatu nece administratiu- alu diuariului „Kelet" de aici, celu mai de frunte
Asceptamu rnultu dela societatea amintita, inse nea economica, de stipendia etc... si inca de atat’a organu alu unguriloru guvernamentali din Ardealu,
dorerâsa amagire!! -Mi place a crede inse, ca nu- tempu; este detorinti’a fundatoriloru, a acelora ce a repasitu si i-a urmatu o lumina a noului Jeru-
merâs’a inteligintia de aci va pas! altcum in veni- l’au onoratu cu increderea, de a pasf la mediulocu salimu — unu juristu in alu patrulea anu, se pre-
toriu, va spriginl cu mai multa căldură societatea si a se ingrigf cu mai multa seriositate de admi­ cepe fara uuu esamenu inca, si care de presinte
menţionata. nistrarea averiloru sale atatu de pretiăse, dela cari este provocatu pre tabl’a năgra a Universităţii de a

In 27 s’au alesu 30 membri la comitetulu aterna mai rnultu prosperitatea si venitoriulu aces­ se presentâ la decanatu, bagu săma, pentru nare-
districtuale in loculu celoru scosi prin s6rte. Mi-ar’ tui distriotu . . . . gulat’a cercetare a prelectiuniloru, său, te miri,
fi plăcuta, dăca intre aceşti 30 s’ar’ fi cousideratu Astadata ine marginescu numai la atata! Ve- pentru ce minune a ingeniosetatii sale. La aceste
loco primo inteligenti’a, ămeni de scientia. deremo. mai trebue ăre comentariu?
Multe, multe ni lipsescu! Capulu lucrului este Pempulu alegeriloru e la asia, si pana acuma Acăsta lumina redactoriala s'a adressatu catra
lips’a unui clubu uationalu, său districtuale, cum nu s’au facutu nemica. Reu me temu, ca nece a- altu studentu romanu, invitandu-lu, câ acest’a in
se va numi. Acestu clubu se fia compusu nu nu­ cuma Romanii transilvăneni nu Voru fi solidari. De chipu de collaboratoriu se redige pentru leafa de
mai din membrii comitetului, cl din toti cati au la t6te părţile audu intrebandu: „ce vomu face?" 25 fi. la luna revist’a diuarieloru romane, inse cu
anima Înaintarea poporului, progressulu si prospe­ Conferinti’a proiectata de clusiani este salutata, de couditiunea, câ totu-odata se fia magyar ărzelmu si
ritatea publica. Candu ar’ esiste unu atare clubu sf nu in rnodulu propusu. Ar’ fi bene se ne sta- in acestu intiesesu se faca notitie si comentarie,
si acest’a si-ar’ avă organele sale preste intregu bilimu odata o programa, de care se ne tienemu chiaru si in contra convicţiunii sale — altmintrea
districtulu, am convingerea, ca ni-ar’ merge cu cu totii ori in bene ori in reu. nu-i treaba. Se precepe, ca dintre studenţi nu s’a
rnultu mai bene. Organele clubului ar’ vigbiâ cu Serbatori fericite, fericitu anu nou!!! aflatu neci unulu, care se se degrade a fi Girgu-
ochi de Argus si ar’ controlă purtarea olficialoru P u b 1 i u. czulu său cucuveic’a lui „Kelet.*
publice, caro in multe locuri patimescu cumplitu in Se afla inse altulu, pare-mi-se unu officialu-
nefavorulu si in detrimentulu poporului si a bene- scriba, din a cărui până geniala au aparutu in
lui publicu. Clubulu ar’ avă se sondeze si cerce­ „Kelet" articlii: „A român tulzok," articlii, ce stra-
teze dorerile si nacasurile poporului, si a cercă a- C l u s i u , 16 Ianuariu 1875. lucescu de cea mai crasa nesciintia istorica si maliţia,
meliorarea loru. Vedemu, ca pre di ce merge ne ( D e s p e r a t i u n e a c u c u v e i c e i . ) Semnele si dau eclatanta dovada despre marginit’a capa­
pierdemu încrederea poporului. Dâr’ nu trebuesce de viâtia romana a romanimei din aceste parti suntu citate si a băiatului — redactoriu si a scrietoriului
se ne miramu, ca-ce vin’a o portamu noi. Candu cu rnultu mai imbucuratărie, decatu se nu merite acestui articlu.
poporulu vede facunduse abusuri chiaru in ducerea o deosebita consideratiune. Inse tocmai acâst’a su- Sermana partida guvernamentala din Ardealu.
officialoru publice, candu vede, ca adese-ori e mai pera si turburâdia candidele anime ale anumitiloru, In dilele aceste s’a constituitu si aici camer’a
reu tractatu de Omenii sei docatu de nemţi; candu si mai cu seama a cunoscutei cucuveice d’aici, su­ advocatiloru. La constituire au luatu parte 66 ad­
vede, ca inteligenti’a sa la t6te aceste nu face ne­ pranumita Gergucz, care de rnultu totu cobesce in vocaţi. Intre membrii comitetului suntu aleşi si
mica, nu face nece unu pasiu pentru curmare — limb’a cucuveicâsca voindu se faca se se crâdia, ca dd. Ioanu Petranu de aici si A. Munteanu din Gher-
dieu, ae nu ne miramu, ca se departe de noi. In- ea este nobilu puiu de vulturu, ce sbăra diu’a fara I’a, advocaţi. Intre funcţionari nu este neci unu
teligenti’a nu trebuesce se astupe peccatele comise frica — inse indesiertu. romanu, macaru câ la Sibiiu, unde d, Dr. I. Ne-
facia de poporu, ddr’ trebuesce se le combata, se După ce acâsta prea curata cucuveica nu si-a mesiu este secretariu.
le corâga si se ferâsca poporulu de nemultiumiri. potutu ajunge scopuîu neci prin delectatoriulu con- Mai asta tâmna se audieâ, ca tenerulu Losonczi,
Si aceste tOte le va face, dăca se va constitui in certu, arangiatu in societate cu sor’a ei cea mai neputendu luâ de socia pre amant’a sa, ce -lu iubiea
unu clubu compactu si resolutu alu cărui drapelu mare si mai esperta din strad’a staţiunii din Pest’a in adeveru. s’ar’ fi invoitu a se uccide ambii. Ast­
se p6rte devisâ: a p a r a r e a s i p r o m o v e r e a i n - . . . . . . . se vede a-i placă se -si faca de capu feliu se latîse scirea, după ce se constată, ca a-
t e r e s s e l o r u p o p o r u l u i ! 1 cu tenerimea romana studeăsa d’aici. mant’a lui fii aflata ucisa prin plumbu in viele
Inca ceva . . . . In „Magy. Polgâr* dela anulu nou Girgucz Olusiului. La pertractarea finala din dilele trecute,
Lumea scie, ca acestu districtu are frum6se publica nesce cobiture de ale sale la o corespondin- din lips’a martoriloru Losonczi fii condamnatu la
fundatiuni destinate pentru scopuri de cultura, de tia de aici, aparuta in „Gaz. Transil." După ce unu anu carcere aspritu si ajutantulu seu Gampier
instrucţiune. Lumea scie atata si nimicu mai rnultu. premite indatenatele mistificatiuni inflorilate si cu­ la 8 lune. Procurorulu a propusu mărte, âr’ con­
Cum se administrâza acele fonduri? Spre ce sco­ noscute, încoronate cu una minciuna Girgucziana, damnaţii au appelatu. Pertractarea a fostu interes-
puri si cum se folosescu? Acâste t6te nu le scie -si smulge perulu — pardonul penele, si se bate santa. Presiedinte a fostu rutinatulu d. Leontinu
pemene afara de membrii comitetului, nece chiaru cu pumnii in poptu, conformu naţionalei datina a Popu. jude. DD. Dr. Groisz, profess. si Dr. Fi-