Page 12 - 1875-01

scher, adv. au fostu aperatorii. Despre acestu pro­ locuinti’a eterua de unu publicu numerosu si de Au essitu de sub tipariu , IstorTa Regi­
cesau au luatu notitia chiaru si diuariele din tier- intrbga tinerimea studiosa a scol. rom.-cath. — mentului II. Rottianescu, granitariu
rele esterne. — Fia-i tierin’a usiora si memori’a binecuventata. transilvanu“ după monografi’a latina d’in a. 1830
Concertulu si balulu arangiatu de tenerii ro­ — (Dispusetiuni de economia.) Din mini- si după alte documinte posteriore de G. B. —
mani de aici la ajunulu anului nou, a successu steriulu de comunicatiune din Budapest’a s’au de- Brasiovu tip. Rorner et Kamner. 1874. — Pretiulu
f6rte bine si a indestulitu deplinu publiculu. Me­ missionatu 28 de oficiali. Dbca acbsta mesura
rita chiaru descriere detaiata, ceea ce lasu tenori­ economica s’ar’aplicâ la tbte ministeriale, atunci 60 cr. v. a. sbu 1 leu, 50 bani. — Veteranulu
lor u. — nostru publicistu Dl. G e o r g i u B a r i t i u au facutu
totu s’ar’ mai potb dîce, ca se face ceva economia.
Difteritis a inceputu a se ivf si aici. mare servitiu istoriei rom. publicandu acesta in-
Tempulu este fbrte mble, umedosu si negurosu, —■ ( M e s u r i c o n t r a l u x u l u i . ) In Tergulu- teressante istoria, care face parte d’in istori’a nostra
se pare, ca brn’a si-a mancatu colacii, pentru ca Muresiului B’a formatu unu comitetu, care arangbza naţionale. Interessante sunt si numerosele decuminte
bobotează a ploatu. — petreceri de dansu, din alu caroru sinu se elimina allaturate că piese justificative. Sb nu lipsesca d’in
C o r r e s p. orce luxu in vestminte, atatu pentru femei, catu bibliotec’a neci unui carturariu rom. bra Nasaudenii
si pentru barbati. Ore aici la noi in Brassiovu,
unde luxulu ingamfatu ambla cu nasulu pre susu, sb si-o procure pentru tote scolele si besericele.
nu s’ar’ potb infiintiâ unu asemenea comitetu?
Noutati diverse.
— ( R e c t i f i c a r e . ) In lun’a trecuta foiele
( « R o m a n i ’ a I u n a. “) Existinti’a societăţii maghiare alarmara t6ta tibr’a, cumca unu capitanu
academice, ce pbrta numele „Romani'a luna*, este romanu ar’ fi strabatutu cu o compania de grăniceri Nr. 103/v. c. 1875. 3—3
multu mai vechia si renumele ei multu mai latîtu pre territoriulu ungugrescu, ar’ fi perfugatu
in publiculu romanu, decatu se mai afiamu de pre locuitori si ar’ fi dîsu, ca confiniele României Publicatiune.
lipsa a ne ocupă in detaiu cu istoriculu infiintiarii ajungu pana la Mehadi’a. Curendu după aceea
si missiunei ei Cetitoriulu va sci indata, ca e vorb’a aflaramu, ca guvernulu ungurescu ar’ fi tramisu in La lanuariu a. C. 10 6re din di
de societatea sociale-literaria a junimei romane comitatulu Severinului unu regimentu de trupe, că se va tienb siedinti’a ordinaria a consiliului muni-
la palatiulu Minervei, la institutele inalte de cultura se impedece pre romani d’a strămută confiniele cipalu alu Turdii, cu care occasiune se voru pu­
din betran’a Vindobona. Acbsta societate, ce ocupa dela loculu loru si astfeliu de a-i ciungari tier’a. blică articlii de legi, se voru resolvi mai multe
loculu primu intre societăţile junimei romane din Ba unele foi mergeau in combinatiunile loru, pana ordinatiuni, recuisitiuni si alte afaceri interne,, si
strainetate, „este si va fi precum dîcu chiaru acolo, incatu se temeau, ca din acbsta causa se va
conducătorii sei — o insula in oceauu, o oasa in nasce unu conflictu sangerosu intre aceste doue se voru alege mai multe comissiuni provediute in
pustia pentru tinerulu caletoriu, care voiesce se staturi limitrofe. Asta-di inse, după ce acbsta articlulu de lege XLII din anulu 1870. —
esploateze minele Californiei pentru tibr’a sa.“ comedia fece atata sfara in tibra, afiamu, ca unu Ceea ce prin acbst’a se aduce la publica cu-
Prin zelu si activitate, prin armonia fratibsca si sibrece mi cu este productulu scremetului mare. O noscientia. —
Romanismu, societatea „Romani’a-Iuna* a facutu societate de venatori romani, intre cari erau si Tur d ’ a , in 9 lanuariu 1875 st. n.
si face on6re numelui romanu, si condusa de devis’a oficieri, persecută mai asta tbmna unu ursu pana
„Uniti-ve in cugetu, uniti-ve in semtiri" sadesce pre teritoriulu ungurescu, unde se dîce, ca l’ar fi Alexiu Miksa m/p.
si desvălta sentiemente Iratiesci si romanesci in si omoritu, si din acestu incidentu ungurii, cari Vice-comite.
sinulu juniloru romani in pepturile barbatiloru odata se faliau, ca cu unu regimentu de papricasi
viitoriului, unesce aniinele si ideile: incatu „hotare voru bagă in Dunăre tbta 6stea romana, din acestu
geografice sbu politice in veci nu le potu desparţi.* incidentu, dicu, ungurii incepura a tremură de
— După acbsta digressiune se inregistrarau aci frica si a mobilisă armat’a, spre a se aperâ contra
unele date din „Reportulu anualu* alu acestei venatoriloru de ursi. Frumbsa pacalitura pentru
societăţi si anume dela 1 Aug. 1873 pana la finea fricosulu laudarosu, care in momente seribse se Pretiurile piacei
lui Septemvre 1874. Din acestu reportu vedemu, teme chiaru si de umbr’a propria. in 22 lanuariu 1875.
ca bibliotec’a societăţii „Romani’a-Iuna* a crescutu
in decursulu anului espiratu cu 315 opuri im 349 — (In c o n s i s t o r i u l u a r a d a n u ) dela 30 Mesura Specia fructeloru Pretiulu
tomuri si 70 brosiure. Intre donatori afiamu si Decembre v. 1875 (11 lanuariu n. 1875) s’a fis- fl. cr.
pre Domnitoriulu României Carolu I. cu 94 opuri satu terminulu alegerii noului Episcopu pre diu’a
in 97 tomuri si 45 brosiure. Astfeliu bibliotec’a de 2/14 Februariu a. c. fruntea . 4 28
4
—
consta acum din 519 opuri in 601 tomuri 70 Granu • midiulociu
® de diosu 3 68
brosiure. Averea societăţii constatatoria din fondulu — ( P o l i t i c ’ a i n t e a t r u . ) In sbr’a de 13 C3 Mestecatu 3 40
neatacabilu si venitulu disponibilu, face 4430 fi. lanuariu se intemplă in teatrulu cehicu din Prag’a O 1 fromdsa 2 80
31 cr. v. a. In decursulu anului tr. societatea a unu scandatu din causa ca, unu actoru comicu per- o Secara de midiulocu 2 68
i ' frumosu 2 40
numeratu 12 membri onorari, 15 membri fundatori siflă pre unu membru alu Redactiunii diariului
O Ordiulu de midiulocu 2 20
1 membru emeritatu, 2 membri sprijinitori, 34 „Norodni Listy.* Cehii juni fluerau si siuerau, frumosu 1 40
membri ordinari si 1 membru straordinariu. Membrii br’ cehii betrani aplaudau. Cortin’a cadid in me- £ Ovesulu de midiulocu 1 84
biuroului societăţii au fostu: Drd. Pamfiliu Danu diuloculu tumultului. Politi’a fece mai multe a- C3 Porumbulu 3 20
«3
5
presiedinte, Onoriu Tilea vice-prosiedinte, Mateiu restari. ce Meiu — — 1
—-
Lupu secretariu I., Nic. Hanganutiu Secretariu II., © Hrişcă 4 —
Octavianu Blasianu cassariu, Nicolau Calefariu — (O s u p l i c a p e n t r u p a p r i c a . ) Co- a © Mazerea 7 40
Lintea
controloru, Iftiraie Girigorianu bibliotecarii — Se mand’a regimentului de infanteria nr. 39, cate gar- Faseolea 5 64
traibsca si inflorbsca „Romaui’a-Iuna.“ l nisonbza in Vien’a, s’a adressatu catra comun’a o- Sementia de inu 7 34
rasiului Dobritînu cu rogarea patriotica, că se tra- Cartofi . — 94
(Necrologu.) Generalulu CONSTANTINU mita si anulu acest’a indatenat’a cantitate de pa­
18
HERESCU, marele patriotu si mecenate romanu, prica (ardeiu) pe seam’a fecioriloru din acelu regi­ a Carne de vita . . 26
„ de rimatoriu
care consacră o mare parte a însemnatei sale averi* mentu, unde se afla o mulţime de juni unguri din P-, „ de berbece — —
S3
spre scopuri de cultura in administratiunea Aca­ Dobritînu si tienutulu seu. In urm’a acestei ro- 20 •mmm.
demiei romane de sciintie, a repausatu in 30 gari, magistratulu orasiului a dispusu, că se se A .2 Seu de vita prospetu
o
9 9 9 topitu
Decemvre st, v. 1874 in etate de 79 ani. Fia-i tramita unu centenariu de paprica buna pre seam’a a §
tierin’a usibra, precum memori’a i va remanb fiiloru naţiunii maghiare, cari in Vien’a nu capeta
nestersa la romani din generatiuue in generatiund! decatu piperiu, apoi da piperiu se imbata că pescii
( S p r e a c i i n t i a . ) Schimbandu-se cu 1 de mislicu.
îauuariu 1875 ordinea de coraunicatiune a drumu-
riloru ferate in Romani’a, a provocatu o schimbare Calentlariu pre an. ord. 1875. edatu de Cursurile
si in comunicatiunea diligintieloru intre Brassiovu „Societatea pentru cultur’a si literatur’a rom. in la bursa in 22 Ian. 1875 stă asia :
si Ploesci. Precum in trecutu, asiâ si in venitoriu Bucovin’a. Anulu II. Cernăuţi, octavu mare, for­
diligintiele voru comunică intre Brassiovu (otelu matu de lessiconu, 141 pag. lus una cola de Galbini imperatesci — — 5 fl. 25V* cr. T. a
Bucuresci) si Ploieaci de doue ori pre di, inse nu anunciari. — Pretiulu nu e indicatu. — Cuprinde: Napoleoni — — — 8 9 91 /, 9 9
1
in tempulu de pana acum, ci la 12 6re de dî, Cronologia bogata, Cal. Julianu, Gregorianu, Arme- Augsburg — — — 106 9 65 9 9
standu in legătură cu trenulu, ce plbca la 7 bre nescu si Evreescu. Tablele pentru lungimea dileloru, Londonu — — ■— 111 9 15
demaneti’a dela Ploiesci la Bucuresci, si la 6 bre resar. si apus. sorelui. Mesurele si pondurile celle 9 9
ser’a standu in legătură cu trenulu, ce pleca din noue. Officiulu poştale. Officiulu telegraf. Tergurile. Imprumutulu naţionala — 75 9 40 9 9
Ploiesci la 2 6re si 30 minute după ambdi. Notitie instructire despre Calendariu. Discursu Obligaţiile metalice vechi de 5°/ 0 70 9 — 9 9
despre increstinarea Rloru. — Saraci’a la poporulu Obligaţiunile rurale ungare 77 9 75 9
( N e c r o l o g u . ) A l e x i u K o v ă c s , directoru nostru, căuşele ei si mediulocele in contra-i. — „ „ temesiane 76 9 50 9
in pensiune alu scoleloru normale cath. din Brasiovu Unele recugetari despre strarea culturei la poporulu 9 9
etc. a repansatu in 20 lanuariu a. c. in etate de d’in Bucovin’a. Mai multe poesie. „Fetiorulu „ „ transilvane 75 9 70 9 9
75 ani, lasandu in doliu si întristare copii, sorori, Dediului* (traditiune poporale.) — Unu omoru „ „ croato-slav. 80 9 — 9 9
22 nepoţi, 3 strănepoţi, alte rudenie si pre toti (d’in reminiscenţele unui criminalistu.) — Cei ce Acţiunile bancei — — 942 9 — 9 9
amicii si cunoscuţii. Ossamentele defunctului se dorescu a avb acestu Calendariu sb se adresseze la a creditului — — 224 9 75 9 9
immormentara in 22 Ian. a. c. fiindu petrecute la tipografi’a lui Rodolf Eckhardt in Cernauii.

Redactoru respundietorili Editiunea: Cu tipariulu lui
I A C O B U M O E E S I A N t f . ÎOANE GOTT si fiiu HENRICU.