Page 13 - 1875-01

Gazet’ft ese do 2 ori: Joi’a si Duminec’a, 8e prenumera la poştele c. si r., si pe la
Foi's, esndu conceda ajatdriaie. — Pretiulu: DD. corespondenţi. — Pentru serie o or.
pe 1 anu 10 fl., po Vi 8 fl. v. a. Tieri ssterae 12 fl. Anului HLlLILmn, Tacs’a timbrala a 30 or. de fiacare pu­
v. a. po una anu seu 2 /* galbini mon. sunatdria. blicare.
1

ir. 4 Brasiovn 2816 Iannarin 1875.

Naţionalitatea romana are cea mai mare ga­ causa, ca min. de financie P. Mavrogheni figurdza
Rrasiovu 27 Ianuariu 1875. ranţia de vidtia, in vidti’a natiuniloru civilitatii eu­ si elu in scrisori’a lui Herz catra Offenheim, Ma-
Desbaterea bugetului in camer’a Ungariei inca ropene romano-latine. His ego imperium sine fine vrogeni indata după publicarea scrisorii -si dete
nu s’a inceputu, inse pregătirile ce se făcu atatu dedi, dise Jove; si in adeveru, ca cultur’a si co- demissiunea, că fora genare se respunda la cuprin-
din partea deacbistiloru, catu mai vertosu din merciulu mai desu cu fraţii noştri, apuseni ne voru sulu ei. In loculu lui se denumi D. G. Cantacu-
partea opositiunii preste totu, ne făcu a crede, ca fi garanti’a vieţii nationali-politice. Romanulu nu zino dela lucrările publice, la cari se numi d.
desbaterea bugetului in anulu acest’a, in legătură pere. Se faca ori ce voru face duşmanii lui de Teodoru Rosetti. Acum se astăpta se essa la lu-
cu desbaterea noueloru legi de dare, are se fia secuii apasatori, numai cu cultur’a se fisa ei yoru min'a lumii insielatoriele Offenheimice si prin de-
vehementa si passionata si are se dureze celu pucinu totu mai victorioşi! — mis8iunatulu.
doue luni. După comunicatele foiloru unguresci, In Romani’a lupt’a diplomatica portata pentru „Monit. of.* alu României are telegr. dela
pana acum s’ar fi insinuatu a partecipâ la desbaterile dreptulu de a inchia conventiuni comerciali deadrep- Belgradu 21 Jan., cumca una depesia din Constan­
bugetului 23 de oratori din castrele opositiunii si tulu cu poterile, fora amesteculu beraticu dela tinopole spune, ca Pdrt’a s’a otaritu a cede in caus’a
17 din sinulu partitei guvernamentali. Constantinopole, aajunsu acum lasecerisiu imbucura- Muntenegrdna (Podgoritia) si ca noulu pasia, Savfet
Ddca guvernulu va scapă intregu si sanetosu toriu. „Pressa*, diariulu guvernamentale din Bu- e dispusu a primi svaturiie mariloru poteri. —
din lupt’a, ce se va încinge in decursulu desbaterii curesci se esprima in caus’a acdsta innoit6ria de
bugetului si a legiloru financiari, apoi va presentă viatia de stătu astfeliu:
camerei unu proiectu de bge pentru prelungirea „In chestiunea dreptului României de a inchia Romanii in consiliele municipali.
Constelatiunea politica de asta-di, si mai
periodului dietalu dela 3 la 5 ani, care firesce, va conventiuni comerciale directu cu Poterile, am
intră in vig6re numai cu inceputulu camerei veni- facutu deja cunoscutu ca I. Pdrta, care ne con­ vertosu sistemulu dualisticu si constitutionalismulu
ungurescu intru atat’a au restrinsn si ciungaritu
t6rie. Pre langa acdst’a guvernulu ar dori se testase acestu dreptu, vediendu atitudinea pronun-
vedia deliberate in decursulu acestei sessiuni inca tiata a Poteriloru dela Nordu in fav6rea ndstra, drepturile si libertăţile poporului romanu, incatu
elu numai are nice unu mediulocu, nice o cale
si proiectele despre modificarea procedurei civili, precumu si declararea categorica a guvernului romanu,
l e g a l e pentru redobândirea si validitarea loru.
despre trecerea causeloru bagatele in competinti’a ca nu va priimi n i c i u n u f i r m a n u de acor­
organeloru administrative, despre reducerea numeru- darea unui dreptu pe caretidra ’lu posedă, a renun- Da, pre nice o cale legale poporulu romanu din
lui tribunaleloru. Precum vedem, guvernulu ungurescu tiatu si la ide’a de firmanu. De atunci si pene Transilvani’a nu-si mai p6te validitâ drepturile si
redobândi libertăţile, pentru ca cate legi in vigbre,
ar’ avă multe si frum6se dorintie, inse nu credemu acumu atenţiunea publicului a fostu atrasa de espli-
că se aiba si poterea de a le esecutâ. catiunile si comentariele făcute de diverse organe tdte tindu la împilarea, la sugrumarea poporului
romanu. Autonomi’a tierrei este nimicită, Aierr’a
C r o a t i ’ a se occupa cu resolvirea negotialoru de publicitate, după care am reprodusu si noi 6re-
tierii sale in diet’a propria provinciale. Este de cari articole si corespondente, spre a se vedea fa­ insa-si este concrediuta in manile arbitriului si ale
insemnatu, ca in sied. dietei din 8 Ian. a. c., de­ sole din urma ale acestei importante chestiuni pri­ fortiei, si ddca se dîce ca municipieloru le mai
schisa prin presied. K r e s t i c , D r . M a k a n e c ur- vare la autonomi’a romana, pe care mai tdta pu­ remase o umbra \fe autonomia, apoi aceea nu este
gitâza din partea banului Croaţiei M a z u r a n i c blicitatea europeana si americana a sustinut'o contra decatu o escamotoria, o insulta si ironisare ungurdaca
pentru maioritatea poporului romanescu. O eclatanta
respunsulu la iuterpellatiunea făcută despre r e p r e - pretentiuniloru Porţii. S’a disu mai anteiu de unele
dovada in acestu respectu ni oferu încordările si
s e n t a r e a c e t a t i i m a r i n e F i urne in diet’a diare, ca Puterile occidentale suntu contrarie drep­
croata, dicundu, ca elu scie, ca banului ei va fi tului României de a tracta directu cu Puterile. ataruintiele membriloru romani din consilliulu
greu a respunde la acdsta interpellatiune (că se nu S’a spusu apoi de alte diare, ce se credeau bine municipalu alu comitatului Cosioguei (Olusiu.) Aceşti
dă in confiictu cu Austro-Ungari’a), inse banulu se informate, ca in cele din urma si acele Puteri suntu demni barbati ai naţiunii, si intrepidi luptători
fia s e c u r u , c a 161a d i e t ’ a c r o a t a , m a dispuse a se uni ca declarati’a Austro-Ungariei, pentru validitarea drepturiloru poporului romanu
161a n a ţ i u n e a e i v a s t a i n t r u a j u t o r i u . Germaniei si Rusiei; s’a disu chiaru ca si Prancia n’au intrelasatu si nu intrelasa nice o ocasiune,
Aceste curinto presupunu strunele politice incordate ar fi dispusa a inchia conventiuni comerciale cu că se nu-si redice vocea in consiliulu municipalu
si in Croati’a, tocma, precandu diaristic’a maghiara Romania, careia a aretatu totu-dfi-una simpatia si atatu in cause, ce atingu interessele speciale ale
prevede, ca croaţii se voru opune a primi legile încredere. Se mai afirma ca Anglia singura ar fi poporului din acelu municipiu, catu mai vertosu in
financiari cu urcarea de dări multu apasatărie pen­ cea mai contraria drepturiloru României si ca dela cause de interessu generalu romanescu.
tru poporu si atunci 6re ce va mai urmă? — Totu representantulu seu din Constantinopole ar fi venitu Acdsta atitudine au observat’o dinsii si la
„Agramer Zeitung,* in nr. ultirnu publica urmato- ideea de firmanu. ultim’a adunare a consiliului municipalu, intr’unitu.
riulu telegramu despre Mouteuegrinii vecinasi. Faptulu inse fii ca I. P6rta se opri in încercările in Clusiu la 21 si 22 Decemvre anulu espiratu.
„Zara 20 Ian. Principele Nicolau chiama pe sfile de a ne contesta acestu dreptu. Ea facă astu- Aducundu-se la cunoscinti’a congregatiunii legile
toti montenegrenii la arme. Manifestulu, nunciulu felu o pausa in acţiunea sa ofensiva. Se mai vediu sancţionate de Domnitoriu, d-lu Ladislau Yaida
de resbellu se face neaperatu. Agitaţiunea e in- apoi ca se schimba ministrulu de esterne Aarifi- luă cuventulu si cu privire la articlulu de lege 33.
fricosiata.* Se pare, ca îndelunga rabdarea popd- pasi’a, alu cărui spiritu conciliatoru se pare ca se din anulu trecutu, adeca cu privire la legea elec­
reloru a nabusitu preste limitele sperantieloru ama- apretiuesce de mulţi. S’a si disu chiaru prin tele- torale fece observarea, ca acdsta lege este veterna-
git6rie. — grafu ca acfista schimbare provine si din caus’a t6ria pentru romanii transilvani, este nedrbpta si
— Slavacii din Ungari’» in necasulu consti­ c h e s t i u n e i c o m e r c i a l e , cu Romania, ne­ necompatibila cu ide’a egalei îndreptăţiri, si in
tuţionalei desfiintiari a gimnasiului evang. din Tu- greai tu. fine propuse, că aceste observatiuni se se trdca
rocz Sz. Marton dr’ -si deschiseră gimnasiulu sub Ce trebue inse se deducemu din tdte aceste la protocolu. Acdsta dorintia a d-lui Yaida fu
firma confessionale; si comitetulu par. sacrifică mai fapte? Trebue fire se conchidemu cu sigurantia ca spriginita si de catra ceilalţi membri romani, inse
multe mii fl. se i impartia la professorii alungaţi P6rta a renuntiatu pentru totu-dfi-una la preten- cu t6te aceste maioritatea adunării nu. vru se o
de guberniulu maghiaru. Pana acum 3 gimnasia tiunile ei de usurpare, la ilusiunile de absorbire si accepte.
slavace le închiseră maghiarii, că se nu se pdta de concentrare? Nici de cumu. Yomu mai aştepta Vediendu membrii romani, cumca dorintiele
cultiva tenerimea slavaca in limb’a loru naţionale. faptele. Dera amu potea celu pucinu conchide ca minorităţii nu se respecta de catra maioritate,
— Mare e inse compătimirea slaviloru loru confraţi. acfista domolire, ori repoasu in acţiunea vehementa cumca ele nu se primescu nice in protocolu, nice
Si in Moravi’a si Boemi’a publicară consânge­ a I. Porţi, provine din caus'a buneloru consilii ce i l a n g a protocolu, spre a se aduce la cunoscinti’a
nii loru apelluri pentru că se concurgă cu ajutdria da guvernulu Angliei, care a inceputu p6te se fie locuriloru mai înalte, — nu intardiara a presentă
si sacrificia in bani pentru a sprijini pe fraţii loru mai bine informatu despre noi, si se văda mai in scriau urmat6ri’a:
slavaci din Ungari’a. — claru 1“ Moţiune.
— Ddca e tempulu respletiriloru, apoi e si — Processulu Offenheim, ce se tractfiza la Esperinti’a de tfite dilele ne arfita, cumca ma­
tempulu întrunirii sacrificialoru naţionali spre a in- Yiena, a facutu multu sânge reu in Romania, care ioritatea consiliului municipalu alu comitatului Co­
naiută iu cultur’a naţionale. —■ ajunsese a fi coticaria pentru nesatiulu lui. Din siognei desconsidera cu totulu părerile si propune-