Page 14 - 1875-01

rile minorităţii. Au obvenitu dese caşuri, candu In fine, petrunsu fiindu de convicţiunea, cumca concbiamata la locuinti’a mea, n’are se fia mare,
unulu sbu mai mulţi membri ai acestui consiliu prin retacerea motiuniloru si a voturiloru separate, 20, 30 persbne mai multe nu incapu in acea lo-
municipalu au presentatu la biuroulu consiliului in ce se ivescu in sinulu consilieloru municipali, se cuintia. D-ta ai tempu pana la 2, 3 fia si 4 bre
scrisu si la tempulu cuvenitu unele moţiuni sbu vo­ făcu cele mai rele servitie guvernului si patriei, debrece după prandiu se iai tbte mesurele.
turi separate ale minorităţii, cari ce e dreptu, s’au guvernulu, voindu a se informă despre dorintiele si dore- Legea e ambigna, conchiamarea e publica, cu­
admisu la pertractare, inse nefiindu partenite de ma- rile popbreloru spre a le Împlini si vindecă, si nepotendu noscuta si publicata cbiaru si prin diuariale ungu-
ioritatea consiliului municipalu, nu s’au inregistratu se-si câştige informatiunile necessarie pre calea cea mai resci, o poţi esplicâ cum voiesci, nu ne incurcâ,—
nice in processulu verbalu alu adunării, nice nu secura si immediata, este necessitatu a da ascultare pentru ca de voiu plat! celoru, ce veniră la con­
s’au alaturatu la acel’a, spre a se tramite împre­ informatiuniloru sinistre si chiaru malitibse, ce le chiamarea mea, spessele ce le voru face pana mane,
una la ministeriu. Sbu dbca s’a si facutu vre-o- primescu dela singuratici, sbu din cate unu articlu totu ei voiu rogâ se remana, si pung’a va supleni
data bre-care menţiune in processulu verbalu despre tradusu sbu estrassu reu din diurnale. De aici nescienti’a. —
moţiunile si propunerile minorităţii, si aceea s’a provine apoi, ca guvernuln, avendu cele mai sinistre „Nu se p6te, cu nece unu pretiu, nu me potu
facutu intr’unu modu asiâ de defectuosu, incatu nice informatiuni despre aspiratiunile si dorintiele compromite.*
guvernulu, nice altu cine-va nu se potil informă Romaniloru, ne considera câ pre cei mai neimpacati „F6rte bene d-le primariu, asia dbr’ anuntiu,
despre adeverat’a stare a lucruriloru. Ce e dreptu, inimici ai naţiunii maghiare, si prin totu feliulu ca vom tienb adunarea mane demanbtia la 7 6re,"
protocolulu adunariloru consiliului municipalu nu de institutiuni si legi măiestrite tinde a ne impilâ dbca e de lipsa, voiu dâ si in scrisa. —■ „Nu e
este diuariu, care se cuprindă t6te minutiositatile, si sugrumă, precum s’a intemplatu in tempulu de lipsa, puteti tienb, voiu veni si eu.“ „Bravo
inse pre de alta parte elu trebue se contiena ne- mai nou cu urcarea censului electoralu in Transil­ Petre!“
aperatu t6te momentele principali, ce se ivescu in vanii. Aceste fapte dorerbse nu producu decatu Aceste le scrisei, pentru câ, dbca se va intem-
decursulu siedintieloru, se db o icbna fidela despre consternatiune, ura si neîncredere intre romanu si plâ se mai vrb cineva a conchiamâ vre o adunare
decursulu siedintieloru, pentru ca la din contra n’ar’ maghiaru, ceea ce in impregiurarile actuali, candu pentru alegeri, se nu o patia, câ noi, pentru câ se
corespunde nici-decatu scopului seu. financiele statului se afla intr’o stare asiâ de de­ nu crbda cineva, cumca numai eu nu am cunoscutu
Avendu inse in vedere, cumca atatu tribuna­ plorabila, nu p6te se servbsca spre bucuri’a nice a cuprinsulu §-lui, nu, nu l’a cunoscutu nece Nicola,
lele, catu si auctoritatile administrative, de cate ori maghiarului nice a romanului. uece Gaitanu; nece Brandusianu etc. etc.
au se tramita la locurile mai nalte unu reportu fi- Prin insîrarea acestoru motive credu, ca amu Altmentrb, precum ne a incurcatu d-nu pri­
delu despre consultatiunile loru, de atate ori ala- aretatu destulu de apriatu, cumca procedur’a obser­ mariu pre noi, asia l’am pacalitu si eu pre d s’a ;
tura la elu si voturile separate ale membriloru vata pana acum facia de moţiunile minorităţii, este blastematulu de § dice: celu pucinu cu 24 bre se
singuratici, fora privire la momentuositatu obiectu­ stricatibsa, dreptu aceea, pre basea acestoru motive fia înainte de tienere annntiata, si eu sciu, ca dela
lui. Dbca acbsta procedura se observa la tribunale si in consideratiunea, ca de unu tempu incbce 11 bre de dî pana la 7 bre demanbtia suntu nu­
si alte auctoritati, cu atatu e mai necessariu, câ procedur’a acbst’a se metivbza prin punctulu II mai 20 bre, prin urmare legea totu e cum o făcu
se se observe in adunările municipali, cu privire alu ordinatiunii ministrului de interne, sosita in domnii.
la moţiunile si voturile separate ale minorităţii, anulu 1873 sub numerulu 30,033, — mi-iau In 24 nu ne ailaramu asia de numeroşi si
pentru ca cbiaru institutiunea consilialoru munici­ libertatea a face rogarea, câ onorab. consiliu muni­ terminulu de 7 bre matutine se amanâ pana la 5
pali este acelu orgauu, prin care guvernulu p6te cipalu se binevoibsca a aşterne acbsta moţiune la bre pomeridiane din causa, câ advocaţii romani, de
se capete informatiunea necessaria despre starea lu­ inaltulu ministeriu de interne, si totu-odata se cari avemu: „Piposiu, Nicola, ’Barbu, Cosieriu, Fi-
cruriloru si despre dorintiele poporului. Si apoi si a- cbra deslucire, ca in ce modu se se esplice punc­ lipu, Cordea deimpreuna cu collegii loru de alte
fara de acbst’a fia-care membru alu consiliului mu­ tulu II alu rescriptului din anulu trecutu sub nr. nationalitati avura de a se certă pentru organisarea
nicipale e respunsabilu pentru decisiunile si dispu- 30,033? (Pentru ca după modest’a mea părere camerei advocatiloru in comitatulu nostru si alu Hu-
setiunile consiliului, br’ conformu §-lui 20 alu re­ rbscriptulu acel'a nu pbte contienb dispusetiuui asiâ niadbrei, nu potura veni la cointielegere pana la
gulamentului internu, votarea nominale se admite- de neliberale, contrarie praxei de consultare a totu- tempulu aretatu, dbr’, prob Dolor! nece la 5 bre
si numai la dorinti’a unui numeru de 10 membri, roru corporatiuniloru, câ adeca moţiunile si opiniu- după desfacerea siedentiei d-loru, ce se iucbise la
de unde urrnbza, cumca fia-care membru alu con­ nile minorităţii se nu se asterna la locurile inalte, 4 bre, nu veniră, decatu traşi de peru si impinsi
siliului municipalu are dreptu de a face moţiuni si nice se se primbsca in protocolu. Mie -mi mai de spate, si nece asia nu, au absentatu afara de
d’a presentâ voturi separate, — elu nu p6te fi im- place a crede, cumca in punctulu II alu acelui Parbu si Cosieriu toti ceialti cu concipienti, diurnisti
pedecatu nice dela motivarea votului seu separatu, rescriptu nu se dispune alfa, decatu se desaproba si cancelisti cu totu! au absentatu părintele Kere-
care inse nuiliai asiâ se pote manifestă fidelu si procedur’a observata facia de o propunere a mea, kes si (mai cine? R.) cu dăscălii, cantorii si totu
p6te avb succesulu doritu, dbca se va alaturâ la pro- care atunci s’a substernutu „se per a t u " , adeca personalulu santeloru beserici, de carii din mil’a lui
tocolulu siedintiei, sbu sa va inregistrâ in protocolu nu d’impreuna cu protocolulu.) Ddieu avemu 4 si numai parentii protopopi Elekes
in totu cuprinsulu seu si dimpreună cu tbte mo­ La casa candu acbsta moţiune nu s’ar acceptă si Tordianu ne onorara; din protocolulu alaturatu
tivele. de loeu, sbu s’ar acceptă numai in parte, atunci veţi vedb numele si numerulu preutiloru si veţi
Avendu apoi in vedere, cumca consilieie me rogu a o consideră câ pre unu recursu si câ putb vedb cata indolenţi», nepăsare, sbu friculitia
municipali, asiâ precum suntn asta-di organisate pre atare alu si substerne. (Alternativ’a ultima tiene in frenu pre bmeni! „Ierusalime, Ierusalime!
pre basea articlului de lege 42, nice nu se potu s’a si acceptatu.) de cate ori am vrutu se aduuu fiii tei si nu ai
numi representantie adeverate ale poporului din Clusiu in 18 Decembre 1874. vrutu.*
municipie, bra din punctulu de vedere nationalu L a d i s l a u Y a i d a m/p. Misera naţiune romana! Eu te credeamu ma-
starea lucruriloru este si mai batatbria la ochi, membru alu consil. municip. iorena! Amaru m’am insielatu! Am ajuusu se vedu
debrece intre 160,000 locuitori ai comitatului (Urrnbza celelalte 20 subscrieri). cu ochii mei, ca si aceşti pucini fii ai tei, pre cari
Cosiognei 126,000 suntu romani, si cu tbte aceste ii credeamu independenţi, maturi si zeloşi de pro-
uumerulu membriloru romani in consiliulu munici­ gressulu, redicarea si înaintarea ta, se fia mai
A l b a - I u l i a 25 Ian. 1875. pre josu decatu amploiaţii salarisati, a caroru po-
palu este disparutoriu facia de mulţimea membriloru
unguri. Si acbsta proportiune desavantagibsa se Stimate D. Redactoru. sitiune precaria am sciutu & o pretinl si escusâ!
observa mai in tbte municipiele, asiâ incatu cu Potrivitu cu conchiamarea, ce am publicatu in Siadenti’a deschisa la 5 bre dură pana la 9
dreptu cuventu se pbte dîce, cumca chiaru minori­ Nr. 1 alu Gazetei, se presentara mai mulţi Iu­ bre, se tienu cu ordine exemplaria asia, in catu dnu
tatea din consilieie municipali este aceea, ce ţ e l i i g e n ţ i r o m a n i pre diu’a de 23 Ian. la primariu, care fii la tempu inscientiatu, care a si
representa si esprime dorintiele maioritatii popo- locuinti’a mea spre a lua parte in clubu la desba- venitu mai curendu decatu advocaţii, după închide­
ratiunii din intreg’a juredictiune; de aici urrnbza, terea asupra Appelului din Clusiu cu carii ne si rea discnssiuniloru la despărţire strigundu-mi man’a
ca dbca moţiunile si voturile separate ale minorităţii invoiramu, câ se ne adunam la 2 bre după prandiu. se declara cu totulu multiamitu ca decursulu lucru­
din consiliulu municipalu nu se voru primi nice Cam pre la 11 6re vine D. Patitia, fiiulu ve­ riloru. Cuventulu de deschidere urrnbza in origi-
iu protocolu, nica langa protocolu, si nu se voru nerabilului Protopopu de acestu nume la Câmpeni, nalu, d, primariu si a luatu depre elu copia...........................
aşterne la locurile mai nalte, atunci guvernulu nici si meintrbba: Facut’amu aretare despre intentiunea, Protocolulu va urmă, conclusele nu diferu multu
-odata nu va fi iu stare se se informeze accuratu ce aveamu la Primăria? Nu — dbr’ o făcu indata, de ale blasianiloru et clusianiloru.
despre dorintiele maioritatii poporului din juredictiune; mergundu numai decatu la D. primariu cu numele Terminulu pentru a se conchiamâ prin clu-
siani un’a conferenţia din tbte părţile -lu am ama-
Considerandu mai departe, ca noi romanii Danu-fi. Me primi cu uuu risu de ironia, dicun-
natu pana la 3/15 Maiu, pentru ca in comitatulu
suntemu in minoritate mai in tbte consilieie muni­ du-mi „Te am asteptatu eri.“ Ei! f6rte bene, bcca
cipali din tidra, si ca vointi’a si dorintiele nbstre vinu astadi. — Prb tardiu, nu te lasu se tieni a- nostru si in alte parti, in cari nu se începură inca
numai câ din gratia ajungu cate-odata la valore, dunare, amu facutu deja aretare si punendu man’a conscrierile indreptatitiloru, cu conscrierea, rectifica­
— bra dbca nu se voru primi la protocolu si nu pre unu lungu articlu de lege ungurescu -mi areta rea, recursele si apellarile la curia reg. etc. etc. etc.
se voru substerne la locurile mai inalte nice mo­ §-fulu. numai pre atunci se va sci curatu cine are dreptu
de alegere.
ţiunile si voturile nbstre separate, atunci noi nu Fbrte bene, d-le primariu! decatu romanulu
A x e n t i e.
ne impartesîmu, decatu numai de sarcinele vietiei dice, ca legea e cu nasulu de cbra, unde-lu punu
constituţionali din municipie; domnii, acolo romane; nu ne necăjiţi, adunarea e