Page 15 - 1875-01

R e g i n u l u sas. in 8/20 Ianuariu 1865. comune, in cari i-s’a segregatu competenti’a, parte alu vostru; totuodata ve poftimu pre toti la îm­
din causa, ca & c&patatu teritoriu puciftu, si fkya preunare npirituala in iubire, in cugete, in aspi-
Una mica reprivire presto istori’a anului tre-
cutu 1874, referitdria la cele intemplate in sinulu e s p l o a t a t u , — parte ca, f6rte mulţi si-au ven- ratiuni si in lucrare; că asiâ avendu in vedere
si in giurulu Reginului sasescu si anumitu in ra­ dutu competdnti’a la domni si la jidătai: acestU ihcepu'tulu si direcţiunea ce le-amu primitu de la
mulu politicei, scimu de a'cea faimdsa adunare a ramu nu aduce mai nici unu venitu; in fine nu are fericitulu predecessoru alu Nostru, marele archiereu
nobilimei si de appelulu aceleia. poporulu lemne de tendutu din causa, ca processole Ahdreiu odiniora Bar. de Siagun’a, sd urmamu cu
pentru segregare, alu comuneloru de pe ■teritoriulu- tdta tari’a calea destinata pentru ajungerea scopului
In ramulu culturei si alu literaturei, ne bucu- dominiului fiscale din Gurghiu, stau pendinte, si nostru comunu, carele este: prosperarea poporului
ramu de constituirea despartiamentului XVII alu nostru, prosperarea sântei nostre beserice.
pădurile segregânde stau sub cea mai aspra opre­
Associatiunei transilvane aici, precum ne indignă» lişte, din cari, ddca cineva taia vre-unu lemnu, -lu In fine poftindu-ve, că in semnu de iubire, si
de alta parte oprirea tienerei adunarei generale a platesce indiecitu si sufere ar r e s t u cu septema- intru manutienerea ordinei canonice, s6 Ne cuprin-
acestui despartiamentu in'Borszdk; tienerea aduna­ nele pe d e a s u p r a . — deti si amintiţi in sântele vostre rogatiuni, —- ve
rei in Topliti’a romana si teatrulu romanu in Re- impartesimu toturoru archipastorescile Ndstre bine-
ginu cu aplause. — Ddr’ ramulu economiei rurale inca sta reu,
ca-ce numai in părţile de catra campia, si acolo cuventari.
In ramulu causeloru besericesci ne îmbucură inca numai din grânu si secara pdte face poporulu Datu in resiedinti’a Nostra archiepiscopesca-
edificarea grandidsei si pompdsei beserice romane (intielegundu pe cei ce au moşii) dresi care parale,; metrop. din Sabiiu, la 15 Dec. v. an. Domnului 1874.
gr. cath. in comun’a G. Hodacu si santirea aceleia; dr’ din părţile de sub si din munţi, necum se fi M i r o n u R o m a n u l u m/p.
dr’ in caus’a orfaniloru: repetirea acteloru umane potutu vinde in anulu trecutu cine-va frupte, ddr’ AEppu si Metrop.
in ajunulu nascerei D-nului după calendariulu Gre- nici in cei mai roditori ani nu potu produce cuanti-
gorianu si Julianu, cari in ambele preseri s’a ser- tatea necessaria; deci, ddca vedemu aducundu frupte
batu in acela-si modu precum s’a serbatu in anulu spre vendiare, aceea nu dovedesce, ca s’ar’ vinde
1873, precum s’a fostu descrisu in n-rulu 6 alu A ¥ S § u
„Gazetei" din an. 1874, totu sub conducerea ge- cu'antulu prisositoriu, ci ca se v i n d e a d l a c e e a c a t r a m e m b r i i a s s o c i a t i u n e i n a ţ i o n a l i
c e s e servdsca m a n e de nutrementu, — spre a
nerâsei domne L a u r a W a g n e r presiedint’a reu- solvf datoriele si impositele, ce nu suferu amanare! a r a d a n e p e n t r u c u l t u r ’ a p o p o r u l u i
niunei dameloru din Reginulu sas., — cu aceea r o r n a n u .
scaimbare, ca de6race cunoscutulu mecenate rornanu Apoi, ca ce va u r m ă mane si resp. la p r i ­ Adunarea generala a associatiunei naţionali
d-lu I o a n e P . M a i o r u fii silitu a întreprinde pe m a v d r a ? se pdte conchide din cele antepomenite! aradane pentru cultur’a poporului rornanu in sie-
tempulu resp. un’a calatoria ne-amenavera, avh bu­ Ddr’ destulu din aedsta trista istotidra a anu dinti’a sa ultima din 15 Iuuiu 1874 a insarcinatu
nătatea prd stimat’a d6mna Carolin’a Orbonasiu a lui trecutu, din carea nu ne potemU consolă Cu o comissiune de cinci, pentru a censură, incuirâ si
primi asupra-si sarcin’a serbarei pomului si a dis- speranti’a, ca anulu curinte 1875 va potd inregis- a licuidă tdte socdtele, actele si statulu associatiunei
tribuirei vestimenteloru si a altoru donuri intre 24 t'râ mai inbucuratdrie date! —' incependu dela urdirea ei; apoi pentru terminarea
orfani nu numai romani, ci si de alte nationalitati. De drace inse credinti’a si sperahti’a — aceste, acestoru lucrări a pusu unu terminu preclusu de
In ramulu militariu afara de santirea flamurei duoe balâahle ale religiunei — ne consoldza: asia-mi trei luni, incuviintiandu totodată pentru usiorare,
batalionului nr. 28 de miliţii (aparatorii patriei, redicu rogatiunea catra Ceresculu Părinte si-luim- aplicarea unui contabilu cu o remuneratiune
honvedi) n’avemu de inregistratu nemic». Yoru avd plorezu, 6â: se ne tramita unu Moise, carele se ne corespundietdria, si in fine a autorisatu pre presidiu,
alţii, cu planele loru. — scdta din sclavi’a babilonica, se ne provddia cn a defige terminu pentru continuarea adunării generali
manna cerdsca si se ne conducă in pamentulu faga-
Ce privesce la ramulu industriei, alu comer- de locu ce va fi gafa comissiunea cu reportulu seu.
ciului si alu economiei: s’a infiintiatu una Tipogra­ duintiei! cea ce inse numai asia potemu speră, ca Dedrace a espiratu de multu terminulu preclusu
fia in Reginulu sas.; si s’a deschisu tdrgulu de ni se va tramite, ddca va domni intre noi a r m o ­ de trei luni, fara că se sciu vre-unu resultatu alu
septemana in comun’a Ded’a, de care se bucura n i a s i a c t i v i t a t e s o l i d a r i a , ddca vomu ni- lucrariloru comissiunali atinse mai susu; dedrace
unii. Reedita de midiulocu. sul a i m b r a c i o s i ă c u l t u r ’ a , i n d u s t r i ’ a s i acum in a sieptea luna dela prorogarea adunării
u n ’ a e c o n o m i a r a ţ i o n a l e . — Deci dd Atotu-
Aici aflu de lipsa a aminti urmat6riele: potiutele, că in acestu anu se se statordsca intre generali, nu măi potu portă respunderCa pentru
Precandu pretiulu cerealeloru si alu vinului e noi armoni’a, solidaritatea si activitatea, spre a potd asia îndelungata prorogare, si dedrace — mai alesu
de mediulocu, pre atunci alu viteloru e fdrte scadiutu; inregistrâ cu finea anului catu de multe frupte a- după strămutările intemplate cu mine — intre
— Carnea, in proportiune e fdrte scumpa, dedrace dunate pe terenulu politico-nationale, alu culturei, astfelu de stări ale trebiloru associatiunei ndstre
puntulu de carne de vita in Reginu e cu 16 cr. industriei si economiei! — -mi este fdrte greu a stă in fruntea acestei asso­
v. a. (in Brasiovu 18 cr. Red.) ciatiunei: eu cu acdst’a prefigu, si prin foile ndstre
E r o m i a.
Semenaturele de tdmna s’au aratatu bune, — aradane pentru cultur’a poporului rornanu pe diu’a
inse, dessele ingbietiuri si desghietiuri le amenintia 4/16 Februariu a. c. la 9 dre demandti’a laAradu
cu degerare. — Nr. 39 Met. si punu la ordinea dilei:
Nutretiu a fostu pucinu, si prin urmare: e M i r o n n 1. Alegerea presiedintelui adunării generali
scumpu. — 9 in loculu meu, care me aflu motivatu a renunciâ
prin indurarea lui Ddieu Archiep. dieces. alu bese- pe atunci la acdst’a onorifica insarcinare,
In privinti’a ramului de industria, comerciu si
economia, celu de mare importantia pentru popo- ricei ortod. in Transilv. si Metrop. alu toturoru 2. Reportulu comissiunei censuratdrie esmise
romaniloru gr. or. din Ungari’a si Transilvani’a;
rula rornanu, — cu dorero se pdte dice, ca anulu Oonsil. int. de stătu alu M. Salle ces. apost. reg. din siedinti’a ultima.
1874 necum se fia fostu favoritoriu ci din contra, 3. Cestiunea sulevata dejâ despre revisiunea
mai nefavoritoriu, decatu anii trecuti, dedrace po- Iubitului cleru si toturoru credintiosiloru din archi- si modificarea statuteloru associatiunei.
porulu muntdnu numai atunci pdte subsiste, candu dieces’a Transilvaniei; daru si pace de la Ddieu 4. Alte obiecte, ce ddra la propuneri din
pdte cresce si vinde cu dresi-care pretiu vre-o vita, Tatalu si Domnulu nostru Isusu Christosu! partea membriloru voru fi de a se desbate in sfer’a
— pdte face vre-o pluta, si pdte scdte din munte După ce bunulu vostru archipastoriu Prdsan- associatiunei.
plutele compagniei de plutaritu si a altoru negu- titulu D. AEppu si Metrop. Procopiu Ivascoviciu, Aradu, 8/20 Ianuariu 1975.
tiatori de plute pana la tiermii Muresiului, —- in in consideratiunea interesseloru generali ale sântei
fine, candu pdte aduce ceva lemne de focaritu sdu ndstre beserice ortod. in vdr’a trecuta că alesu si M i r o n u R o m a n u l u m. p.
edificatu spre vendiare iu piaci’a Reginului. Ace­ intaritu patriarcu serbascu, trecii la scaunulu metrop. metropolitu, ca presiedintele adunării generali.
stea ramuri si respective isvdre de subsistintia au din Carlovetiu; dra prin acdst’a scaunulu AEppescu
fostu in anulu trecutu mai preste totu desacate, — si metrop. alu besericei nostre gr. or. rom. veni
peutruca: in vacantia: congressulu hat. alu provinciei ndstre Balul» Reuniune! fem. romane
metrop. convocatu la Sabiiu pre 15. (3ctob. a. c. etc. a esitu catu se pdte de placutu. Publiculu alesu
Industriaşi romani mai nu aVernu; la alu doilea actu electoralu de la 21 Novemb a. romanu de ambe sexe era bine representatu. Sal’a
Neavendu poporulu pasiune si nutretiu de a-
junsu, abia pdte tiend cate duoi bouleni, sdu ddue c. ne-a alessu pre Umilinti’a Ndstra după normele decorata in colori naţionali îndatinate se parea, ca
Statutului Org. de AEppu si Metrop. alu romaniloru
sub auspiciale presiedentei si a comitetului Reu-
vacutie spre folosire neincungiuraveru necessaria; — gr. or. din Uugari’a si Transilv.; dra M. Sa ces. niunei fem. romane cuprinde una singura familia
si de aedsta stare inca numai un’a parte a poporu­ si apost. reg. glorioSu domnitoriulu rege alu nostru afectionata de nobilulu si fericitoriulu sentiu do
lui se bucura, dr’ un’a parte abea are cate o vacu- cu prd inalt’a resolutiune din 12. Dec. a. c. st. n. armonia, de iubire si de încredere catra toti membrii
tia, dr’ alta, asemenea mare parte, e ajunsa la s’a indaratu preagratiosu a intari aedsta alegere. sei. Saşi si maghiari abia unulu, doi, cu atatu mai
s a p a d e l e m n u . —
Venimu ddra a face cunoscuta iubitului cleru numerosu era representatu corpulu officiriloru c. r.
— Ramulu de plutaritu pentru cei ce au si poporu alu archidiecesei Ndstre Transilvane: că ai garnisonei.
drepiu a produce vre-o pluta din competinti’a de in firulu celoru premisse, congressulu nostru nat. Domnulu colonelu de D o b l e r c u D o m n ’ a ,
munte, — nu au adusu venite, din causa, ca pre­ beser. in diu’a de asta di Ne-a introdussu cu sole- d. Maioru de F i n , d. medicu siefu de garnisdna
tiulu pluteloru l’au primita anticipative dela negu- nitate in scaunulu metrop. dra Noi plecandu-Ne cu Dr. A tz in g e r , seniorulu nostru, inca onorara
tiatorii de plute, si, peutru-ca plutele au avutu devoţiune crestinesca inaintea provedintiei, carea balulu filantropicu pana tardiu cu placut’a ddloru
pretiu fdrte micu; aseminea si pretiulu vecturarei in acestu modu a voitu a dispune de Noi, amu presentia. Ordine exemplare, araugeare landabile,
îemneloru de plute a fostu si e scossu anticipative, intratu numai decatu in funcţiune că AEppu alu gratia dd comissari aleşi: Dr. Nicolau Dima, Ioane
si asia atatu materialulu catu si vecturarea au ser- Transilvauiei si Metrop. alu romaniloru gr. din Radoviciu si Dr. Iuliu Muresianu! Capell’a regim.
vitu numai apre acoperirea unei parti a datorieloru, Ungari’a si Transilv. cu firm’a resolutiune de a II de infanteria mai distinse petrecerea, pelunga
ce apassa pe poporu. întreprinde prin concursulu competinteloru organe „Romana," totu cu musica naţionale in cele mai
Totu din caus’a acestoru fatalitati se esecudza si pre basea institutiuniloru nostre beser. tdte cele multe piese de jocu, intre cari plăcere publica
pucinele averi ale poporului de catra creditori de-a posibile spre binele provinciei Nostre metrop. in seceră unu cuadrillu compusu din melodie principali
rondulu. generalu, si spre folosulu Archidiecesei Nostre in romanesci, dedicatu „ R e u n i u n e i " de junele
— Lemnele de focaritu, materialu de edifi­ speeialu. maturisantu Iacobu Muresianu. Animat’a si multu
catu si de lucru, nu are poporulu de unde aduce, Indreptandu-Ne deci acum pentru antâi’a-data nationalea petrecere cu jocuri si discursuri confiden­
pentruca in cele mai multe comune nu i s’au se- catra voi, iubitu cleru si poporu archidiecesanu! ţiali dură pana catra siese 6re demindti’a. —
gregatu competenti’a din păduri si munţi, si asia vocea Ndstra archipastoresca, ve salutamu cu iubire
pădurile se afla sub s e c u e s t r u ! Apoi in acelea si ve imbracisiamu sufletesoe cănoulu archipastoriu