Page 17 - 1875-01

Gazet'a eae de 2 ori: Joi’a si Duminec’a, 8e prenmnera la poştele o. si r., si pe la
F6i'a, candu concedii ajatdriale. — Pretinlu: Anala XIMH, DD. corespondenţi. — Pentru serie o or.
pe 1 anu 10 fi-, pe Vi 3 fi. v, a. Tieri esterne 12 fl. Tacs’a timbrala a 30 or. de fiacare pu­
v. a. pe unu anu sdu 2y galbwi mon, sunatdrift. blicare.
8

Sr. 5. Braslovn 31119 Ianuarin 1875.

ficabila, si astfeliu a luatu conclusulu, pre basea ca pote deveni victim’a mistificatiuniloru cuiv’a?
Brasiovil 18/30 Ianuariu 1875. caruia toti representantii poporului, -boemu suntu Acăsta insemnăza a trâge la indoiăla său caracte-
Mercuri iu 27 Ianuariu se inceph in camer’a lipstiti de mandate. . .* rulu, său constanti’â dsăle, cea atatu de probata de
ungurbsca discussiunea bugetului pentru anulu cu- Conflictulu turco-montenegrinu se pare a se fi dieci de ani.
rinte. Nu credemu se mai esiste vr’o umbra de potolitu. Port’a otomana, la staruinti’a poteriloru Ori d6ra nu este resfaciăre necalificabila a
stătu pre tăta suprafati’a planetului ce locuimu, europene, a acceptatu urmatori’a propunere recon- presupune, — său a face pe publicu se presupună,
care se se păta asemenâ cu statulu ungurescu in ciliatăria: O comissiune compusa după analogi’a ca autorulu menţionatului articolu este mistificatoriu
ceea ce se atinge mai vertosu de căuşele financiari. tribunalului din Scutari va intentâ investigatiunea diurnalisticu in servitiulu ărecui ? Cu ce dreptu si cu
Dilapidarile, fraudele si spoliatiunile, ce s’au contra acusatiloru montenegrini si i va judecă in- ce temeiu se p6te trage in suspitiune caracterulu
practicatu si perondatu in acestu stătu, nascutu tr’unu locu confiniariu pre pamentu montenegrinu. unui privatu, care intindiandu-se numai după pla-
mortu, au adusu vistieri’a publica si preste totu Martorii turci se voru ascultă de catra delegaţii pom’a propria vietiuesce retrasu in singurităte
situatiunea financiaria intr’o strimtăre, de unde nu acestei comissiuni pre pamentu turcescu. Esecutarea tocmai spre a fi scutitu de tentatiuni omorităre de
mai este mediulocu de scapare. Si cum ar’ mai si eventuale a sentintiei luate facia de montenegrini consciintia, ceea ce, (pecumu amu observatu cu
potă cine-va speră la o amelioratiune si intărcere va avă locu in totu casulu pre pamentu montene­ dorere in epoc’a cestoru 8—9 ani din urma) nu
spre bine, candu vede ca confusiunea, caotele oribilu grinu. După aceea se voru esecută sentintiele se p6te afirmă de toti tinerii noştri, -ori cumu
iea dimensiuni totu mai mari si impotinti’a se luate de catra comissiunea mixta din Scutari facia ne place a-i numi, — de 161 a speranti’a viitoriu-
manifesta totu mai espressu si mai batatoriu la de urdîtorii măcelului din Podgoriti!a. Pana acum lui nationâle. —
ochi 1 Bugetulu, acăsta inventiune financiaria, de a principele muntiloru negri nu si-a datu consentie- Trecemu acumu dela vicem pro vice la meritu-
sustienă ecuilibriulu intre perceptiuni si erogatiuni mentulu la acăsta propunere. lu cestiunei. Mi se atribue necalificabil’a intentiune
a ajunsu in statulu ungurescu numai de insulta si Guvernulu ispaniolu a • notificatu poteriloru de a seduce poporulu romanu transilvanu la con­
satirisare. De optu ani incăce, camer’a ungurăsca esterne suirea pre tronu a junelui Alfonso. Oaăreade firmarea contopirei Transilvaniei., cu Ungari’a,
n’a apucate inca se voteze la tempu preliminariele a recunăsce mai antaiu nou’a strafomare a guver­ pentru-ca amu propusu: ca comitetulu municipale
bugetului. Totu-de-un’a miniştrii de financie au nământului in Ispani’a s’a datu domniloru din Yien’a. „romanu din Clusiu -după ce va primi invoirea
avutu doue său trei luni mana libera in manipularea „ s e n i o r u l u i comitetului permanente naţionale
fiuancieloru, asâ incatu camer’a a ajunsu in fine „transilvânu, — si va fi provocâtu din tăte părţile
r Braslovn 21/1 1875 c. a. „a luă initiativ’a pentru conchiamarea unei con-
la nedemnulu rolu, de a aprobă ulteriorminte ceea
ce ministriloru li-a placutu a spesâ. Si precum De astadăta ne aflamu in neplacut’a situatiune „ferinti generali in afacerile electorăli, — se se
vedemu, anulu acest’a inca nu fece esceptiune in a schimba pucine vorbe cu „ O r i e n t u l u „ a d r e s ă d i e c u c o n v o c ă r i l e s ă l e s i c a t r a
acestu respectu. 1 a t i nu*. — „ c l u b u r i l e r o m a n e a l e m u n i c i p a l i t a t i -
Dăr abnormitatea si ticalosî’a se va vedă in Lui nu-i place propunerea publicâta in Nr. 95 „ l o r u m i x t e d e d i n c o l o d e m u n t e l e
colori si mai viui, dăca vomu consideră, ca neintie- din 1874, si 1 din 1875 alu Gazetei, referităria „ r e g e l u i .
legerea ai disarmoni’a in castrele celoru ce au la compunerea conferintiei proiectate de membrii Acăsta procedere o numesce „Orientulu latinu*
creatu acăsta situatiune grassăza că o epidemia romani ai comitetului municipale din Olusiu; nu-i „o n e m u r i t ă r i a n e b u n i a , * cu tăte, ca cu re-
dintre cele mai periculăse. Precandu o parte dintre place, neci cumu au proiectâtu mentionatulu comitetu serv’a necessaria amu desfasiuratu motivele, din cari
corifeii deakisti, precum e Sennyey, L6nyay, s. a. compunerea conferintiei. ni ie pare justa si practica. —
spunu pre facia, cumca nu se potu impacâ cu poli­ Deca „Orientulu latinu* ar’ fi reprodusu in Dăca totuşi propunerea ar’ fi perieulăsa pentru
tic’» financiaria actuala, pre atunci cei ce croiescu colonele sale intregu articolulu nostru „La s i t u a ­ autonomi’a Transilvaniei, pentru-ca in tempurile mai
planurile financiari ceru dela partit’a loru, că se t i u n e * si apoi (cunoscandulu lectorii lui pe de- vechi p a r t e a p a t r i o t i c a t r a n s i l v a n a chiaru
accepte d’a valm’a atatu bugetulu, catu si proiec­ plinu) l’aru fi critisâtu catu de aspru, nu amu avă din familiile fruntasie secuiesci si din ale renegati-
tele de bgi financiari, ca-ce la din contra nu va a dice nemicu, — din contra ne ar’ fi causatu o loru noştri din comitate, apoi si guvernulu transil­
fi bine. Dieu si noi credemu, ca bine nu va fi, via plăcere de ăra-ce datin’a năstra nu este a vanu, de cate ori s’au incercatu maghiarii ungureni
ori se voru acceptă, ori nu se voru acceptă planu­ impune publicului romanu părerile nostre de enun- a-si intinde poterea si preste principatulu transil­
rile financiali salvatrice ale d-lui Grhyczy. ciatiuni infalibile. — vanu — aflandu aici la calvinisti echo afirmativu
In siedinti’a de mercuri a senatului imperialu Elu inse a facutu din acelu articolu unu — totudeuna a pusu la ordinea dilei cestiunea par-
din Yien’a s’a cetitu o dechiaratiunea a deputati- estrasu i n f i d e l u ; — a reprodusu ce au cuge- tiloru adnexae de pe costisiulu vesticu alu castelu­
loru cehi, in care dinsii desfasiura motivele, ce i tătu, ca -i va potă servi de materiâlu spre a lui naturale, numitu Transilvani’a, cu c a r e s t r a ­
impedeca de a intră si luă parte la discussiunile mistifică intielesulu lui, si a lasatu de o parte, ce- t a g e m a t o t u d e u n a a r e s p i n s u a t a c u r i l e
senatului imperialu. In acăsta dechiaratiune se i-aru fl fostu de impedecamentu la calumniele in- u n g u r e n e .
dîce intre altele: „Prin recunăscerea poterii legis­ tentionâte si la provocările de polemie advocatiali, Dela agitaţiunile Yesseleniane (1835) incăce,
lative a senatului imperialu actualu asupr’a dreptu- si sterpe. partid’a conservatăria de dreptulu autonomiei tran­
riloru constituţionali si de stătu ale regatului Ce maniera este acest’a de a discută si lamuri silvane intre secui si magnaţi a devenitu totu mai
Boemi’a, ne amu espune obiectiunii, ce cu dreptu Gestiuni publice? Ori dăr’ „0. L.“ si-a propusu a debila, — cea contraria totu mai poternica, —•
cuventu ni s’ar potă face, ca renunciamu de buna calumină in stanga si drăpta pana atunci, pana pana la 1848, unde atacurile in contra dreptului
voia la dreptulu tierei năstre . . . Naţiunea boema candu-i vă succăde a departă de la discutarea afa- politicu de stătu transilvauu prim’a ăra avura suc-
n’a renunciatu nici-odata si nicaiurea la drepturile ceriloru nationâli totu, ce nu-i se suppune necon­ cessu mai mare.
istorice ale autonomiei sale, la cari inse fora indoiăla diţionate pareriloru sâle. In acelu anu intrara in loculu magnatiloru re­
ar’ renunciâ atunci, candu si-ar’da consentiementulu, Bine — facia de autorulu acestoru articli i-a negaţi, pana atunci antiunionisti, inteligenti’a si o-
că maioritatea representatiunii altoru tiere se vina si succesu, elu cu punctulu ultimu alu dis- pinc’a romana, că aparatori ai autonomiei transil­
a decide asupr’a drepturiloru sale, adeca maioritatea cussiunei presente — si farimă pentru totu deun’a vane. —
unei representatiuni, care de altmintrelea nice nu păn’a, cu care a scrisu in afaceri nationăli, de In virginitatea simtiului naţionale de atunci,
representa monarchi’a intrăga. . . Naţiunea boema natura politica, pentru ca nu toti omenii au unu Barnutiu, Laurianu, Papiu si alţi patrioţi de­
nu p6te se spriginăsca unu sistemu, care a admisu pacientia de a se face obiecte de insulte copilaresci stinşi ce se afla si astadi in mediuloculu nostru,
spoliarea poporatiunii si a devastatu vistieri’a statu­ chiâru de in partea unoru barbati, cari pe cumu se scurtu si bine lucrara la formarea unei provincie
lui.* In numerulu prossimu vomu reproduce acăsta vede că „franci* se taxăza pe sine de Talleyrandi austro-romane din tăte municipiile cu maioritate
dechiaratiune in detaiurile ei, inse cu acăsta ocasiune si că doctori de Turinu, pretindu a fi ereditu nu absoluta romana. (Frundiariti in opulu „die Ro«
mai insemnamu, cumca maioritatea senatului impe­ numai crerii, ci si maduv’a din ăsele lui Căvour. manen der bster. monarchie* si veţi află.) —-
rialu a dechiaratu, ca neparteciparea deputatiloru Ori dăra nu este resfaciăre copilarăsca a pre­ Dăr’ apoi ce alta insemnădia provinciele bese-
boemi la siedintiele senatului imperialu este nejusti­ supune despre prăstimatulu Redactore alu Gazetei, ficesci romane, pe cum suntu organisate astadi, de