Page 18 - 1875-01

catu o realisare in parte a postulateloru n6stre de fora a caută in profundulu lealitatii opiniuniloru multu, pentru-ca a trebuitu se vina tutori nechia-
atunci, — si fructulu lupteloru de pana acum. — date in publicu spre discussiune la tempu. mati, pentru a le despart! si scapă de perderi si mai
Remasu bunu, pe acdsta cale nu ne vomu mai mari.
Ddca acestea t6te au fostu „ n e m o r i t d r i e
intelni. — I. După unu tempu 6re care aceste sorori sub
n e b u n i e " f i a ! — celu pucinu nu ne aflamu cu
tutoratulu celu severu, sub care cadiusera prin în­
nebuni’a nâstra in societate ignobila in mediuloculu
cercarea celei mai mari de a-si apropiâ partea celei
urditoriloru ei. — Caveiltarea d. A x e n t i e l a d e s c h i d e r e a mai mici, începuseră a se apropriâ, a fraternisâ, a-si
Acesta este partea politica a cestiunei. — In c o n f e r i n t i i t i e n u t e i n 2 4 I a n u a r i u 1875 face illusiuni de buna intielegere; se făcuse chiaru
casulu presinte inse nu e s t e v o r b ’ a d e e n u n - in A l b ’ a - I u l i a . si unu contractu intre ele de buna intielegere, pre
c i a t i u n i s i m a n i f e s t a t i u n i d e n a t u r a
Stimati Domni si Fraţi! care tutorulu l’a confirmatu. —
p o l i t i c a , ci mai multu numai de o organisatiune Ce se vedi inse, sor’a cea mai mare se mărită
Duoi ani si 8 luni trecură, de candu unii din
electorale si de stabilirea unei direcţiuni anumite chiaru după tutorulu amendurora, face pactu de că­
noi cu vr’o 3—4 dile inainte de Dominec’a Tomii
in caus’a alegerii sdu nealegerii deputatiloru la par- sătoria in scrisu si’i dâ pre mana nu numai dies­
1872 ne adunaseramu si organisaramu in Clubu
lamentulu pestanu, duca-ne acea direcţiune apoi ori trea si partea sa, ci si a sorei celei minorene; —
| pentru a ne consultă si determină, cum vomu urmă
la passivitate ori la alta manifestatiune, — este acesta se r6ga, plânge, protesta, tdte insedaru.
facia de alegerile de ablegati la diet’a tierei un-
vorb’a, ca ce vomu face se facemu toti cu mai Acum ajunse la maiorenitate, vrd se-si id noui
guresci.
multa gravitate regulata după o disciplina naţionale, representanti: fi-voru aceştia in stare a-i scdte par­
Resultatulu acelei consultări iii: tramiterea a
pe cum vedemu ca făcu si alţii, cari, — sdu se tea — sdu voru subscrie pactulu inchiatu intre tu­
duoi representanti la conferinti’a din Sibiiu propusa
potu folosi de organisatiunea publica a statului, ori toru si sor’a cea mai mare cu totalea perdere si
si conchiamata pre Dom. Tomei; acei representanti
posiedu in parte unu organismu naţionale mai per- dauna a celei mice? — Nu sciu.
aperara cu t6ta demnitatea la Sibiiu opiniunşa clu­
fectu si mai disciplinatoriu. — Dorescu inse, că sor’a cea mica, pre care o
bului de a rem&nd passivi. Dechiarandu-se după
C e s t i u n e a r e g u l a r i i d r e p t u l u i p o l i - representa naţiunea romanica, se-si aldga buni si
aceea conferenti’a din Sibiiu de parţiale, de ne com­
t i c u a l u d e o s e b i t e l o r u p o p ă r a i n t r e fideli advocaţi, pre cari contrarii se nu-i păta nece
petente, de convecticulu. Conferenti’a din 3/6 1872
s e n e ( d r e p t u l u i n t e r n a ţ i o n a l e i n t e r n u ) intimida cu poterea loru cea mare ce o au din par­
— ce se tienh in acestu locu — in marea ei majo­
d u p ă p a r e r e a n d s t r a , n u m a i p r i n a b u s u tea usurpata, nece calea cu argumente false, ddr’
ritate se dechiarâ pentru passivitatea declarata inca
e s t e t r a s a i n c o m p e t i n t i ’ a p a r l a m e n t u ­ nece corrumpe cu aurulu scosu din tidr’a sororei
la Miercurea.
l u i , după cum este elu compusu acum, si după celei mice, pre care voru avă a o aperâ, si asia
Am auditu pre mulţi plangundu-se, ca acea
ide’a politica de stătu ce o au edificatu. — Acdsta dechiaru siedenti’a clubului inteligentiei romane din
passivitate nu s’a esecutatu după cum s’a pronun-
aserţiune nu mai are lipsa de a fi documentata de comitatulu Albei de diosu deschisa, punendu la or­
tiatu, după cum a decisu conferenti’a, după cum a
noi, ca s’a practicatu de poporulu maghiaru atunci, dinea dilei desbaterea asupra apelului din Clusiu.
doritu si oftatu totu sufletulu curatu si adeveratu
candu a declaratu: ca intre elu si Domnitoriulu lui Alba-Iuli’a 24/1 1875.
romanescu; ca unii aici cu noi au votatu passivi­
nu se pdte viri alta autoritate. — A x e n t i e .
tate, dr’ acasa la ei, in scaunu, districtu si comi-
Ce este adeveru in casulu maghiaru este si in tatu, au activatu nu numai din convingere mai
casulu romanu, pentru aceea intre poporulu romanu buna, că inainte cu 2, 3 dile, ci chiaru si pentru
din Austro-Ungari’a si intre Domnitoriulu seu nu unu osu de roşu paralutie. P r o c e s s u l u v e r b a l e .
p6te fi virita supremati’a de rasa maghiara. — Eu inse de acdsta nece nu m’am miratu, nece alu conferintiei inteligintiei romane din comitatulu

Cestiunea naţionale romane ddr’ astfelu des­ nu m’am speriatu sdu descuragiatu . . Albei inferiore tienute in 24 Ianuariu 1875 st. n.
chisa adeca neresolvita, ori vomu conferi, ori nu Pucine exemple ne conservă istori’a, domni- in urm’a convocarei esmise de domnulu Axentie
Severu in urbea Alba-Iulia.
vomu conferi in afaceri parlamentari cu romanii loru, candu un’a naţiune intriga se fia fostu de Presenti: Axentie Severu, advocatulu N.co-
din Ungari’a propria, ea nu are după cum amu a- un’a si aceeaşi opiniune, candu se se fia tienutu lau Severu, Demetriu Berghianu, George Berghianu,
ratatu pe scurtu, nice unu nexu cu partea curatu parola si se nu se fia calcatu juramentu; chiaru si protopresbiterulu Alesandru Tordasianu, protopopu
politica a causei naţionali, ci are se decidă d6r’ compatrioţii noştri in contra caroru tendentia avem Gregoriu Elechesiu, capelanulu Avramu Stoianu, pa-
una manifestare a nestrămutatei n6stre resolutiuni, a luptă, nu suntu uniţi intre sene, ei inca, suntu rochulu Paulu Andrea, cetatianii: Iacobu Tulbureanu,
ori resigilarea paasivitatii n6stre facia de afacerile in mai multe drepte, stenge si centre impartiti: — Iosifu Romanu, presiedintele scaunului orfanale Ba-
parlamentari. — pentru aceea totu dispunu, domnescu si ne ingrdpa siliu Duc’a, Gregoriu Mezei, Michaelu Cirlea, Nico-
in detorii — si pre cum despre ei nu pdte dice lau Antonoviciu, advocatulu Alesandru Fiilep, advo­
Ddca resolvirea cestiunei ndstre naţionale ar 1 catulu Nicolau Barbu, advocatulu Nicolau Oosieriu,
cineva, ca domnescu fora lege, asia credu, ca va
depinde dola parteciparea ori abtienerea dela par- Dr. Iaoobu Brandusianu, Rubinu Patitia senatore,
trebui se dicemu ai despre noi, ca pana acum am Ioanu Margineanu, Sebasteanu Tesla.
lamentu, a p o i a f a r a d e a c d s t a a r ’ s t ă s i
executatu passivitatea asia, precum s’a decisu la
p a n a a c u m l u c r u l u f d r t e r e u c u e a , ca ea Convocatoriulu domnulu Axentie Severu aduce
Mercurea, si aici un’a. rondunica nu face vdra. la cunoscienti’a onor. conferintie, cumca nefacundu-
ar’ fi deja decisa prin Csery si alţii dela Naseudu,
se cunoscutu officiului politicu din locu tienerea con­
prin Maday si Teleky dela Fagarasiu, prin romanii Domniloru! ferintiei pre diu’a de eri, acea conferintia prin co­
aleşi la Sasu-Sebesiu, Uniaddra, Orasti’a si prin intielegere s’a amanatu pre astadi, că asia si dom­
Suntu rari corbii si bibolii albi, ddr’ totu
t6te celelalte municipia transilvane, pe unde roma­ nulu comissariu respective domnulu primariu urbanu
suntu.
nii au fostu ameţiţi si traşi la urna, la activitate se iea parte la acdsta conferintia, precum in fapta
Se apropia acum a IlI-a alegere, pentru a că­
electorale. — s’a si presentatu.
rei preparative amicii din Clusiu ne au prevenitu
După acdst’a deschide adunarea clubului prin
In f i n e f i a ! ! Se nu convocamu pe romanii prin apelulu d-loru. Presupunendu, ca toti cei pre-
o cuventare acomodata alegundu-se de notariu Ru­
ungureni la conferintia. Atunci ei se tiena confe- seuti cunoscu coprinsulu, spiritulu si tendenti’a a- binu Patitia prin care adunarea se dechiara de con­
rintia parţiale dincolo, si ddca voru a d o p t ă c o n ­ celui apelu, nu me voiu occupă cu analis’a lui, a- stituita sub presidiulu d. Axentie Severu.
c l u s e l e c o n f e r i n t i e i t r a n s i l v a n e si le cdsta e detorinti’a d-vdstre; nece nu voiu cercă Se pune la ordinea dilei „apelulu fratiescu*
voru essecutâ, voru dâ unu documentu mai stralu- prin argumente sc6se din natur’a lucrului a preoc- alu clubului romanu din comitatulu Clusiului, care
se cetesce prin notariu.
citu de disciplina naţionale de catu, candu ar’ fi cupâ sdu inclinâ credenti’a si opiniunea d-vdstre;
partecipatu la decisiunile din Alb’a-Iulia...-------------------- voiu spune simplu pe a mea. Luandu-se la desbatere acestu apelu după di­
ferite păreri desfasiurate se decide:
Cui se nu placa una disciplina unica mantui- Eu consideru, d-loru, pre naţiunea romandsca Apelulu fratiescu alu clubului romanescu din
t 6 r i a . . . . facia cu cea ungurdsca, că pre 2 sorori bune, le­ Clusiu se iea cu plăcere si recunoscientia pentru
gate cu t6te interessele vitali un’a de alta. initiativ’a luata, la cunoscintia si facia de cuprin-
In catu despre celelalte „ i n t e n t i u n i n e -
Aceste 2 sorori au unulu si acelaşi tata, ddr’ sulu acelui apelu se otaresce:
c a l i f i c a b i l e , " cu cari neincarca ,0. 1.* precum
din nenorocire 2 mame, fia-care mama s’a nevoitu 1. Cumca toti alegatorii romani au a nisul
cu „secretulu" la provederea pregatiriloru necesarii
a dâ fiicei sale acelu costumu, acea educatiune, a- pentru a fi inscrisi in list’a alegatoriloru de depu­
spre compunerea conferintiei etc. etc. nu vorbimu, taţi dietati, si inteliginti’a romana are a se intre-
cele convingeri, de cari a fostu petrunsa ea insasi,
pentru-ca aflamu f6rte naturale, ca unu organu de pune in acdsta direcţiune.
ca suntu mai bune.
publicitate nu p6te se fia in accordu cu nice o lu­ 2. Conferinti’a intregeî naţiuni romane din
Aceste 2 sorori, pre catu tempu fura minorene
crare de natura publica, care nu va trece prin co­ Transilvani’a in caus’a deciderei tienutei Romani-
si au stătu sub una gubernanta betrana, au traitu
anele sale. loru facia de venitorele alegeri dietali se se tiena
in una intielegere 6re care; a venitu inse tempulu, in 15 Maiu 1875 st. n., la care conferintia se
Suntemu inse convinşi, ca cu inaintarea in candu cea mai mare, ajungundu inainte cu 29 ma­ p6ta luă parte ori-care inteligente romanu, care po­
etate, si după esperiintie mai multe domnii dela joritatea cu curtesanii si amoresii sei, s’a incercatu sede dreptulu de alegatoriu in ver-unu cercu elec­
„Orientulu latinu" voru adoptă „ i n c a l i f i c a b i l ’ a se pună man’a pre averea, pre diestrea sora-sa inca torale alu Transilvaniei cu votu decisivu, — dra
alţi inteliginti cu votu consultativu. Terminulu de
năstra i n t e n t i u n e " precum suntemu convinşi si minordna, fara curtesani, ba chiaru si fara tutoru;
15 Maiu s’a aflatu mai acomodatu, că diua de con­
despre aceea, ca atunci voru fi ei insultaţi, calum- acea incercare inse fh nenorocita, pentru ca bietele venire, pentru ca pana cu finea lui Aprile după
niati si suspitionati de alţii, cari voru disharmonia, surori, după una scurta cdrta, se incaierara de ca­ prescrisele legai electorale mai ca nu sa va sci oine
iu locu de cointielegere, dandu cu bard’a in luna, pete si se încruntară in sânge, care le a constatu este alegatoriu, si listele abia in primele' dile ale