Page 19 - 1875-01

lui Maiu se voru stator! finalmente, dreptu aceea in totu tempulu pentru a consiliâ pre poporu si in Unii semnu caracteristicii
numai in tempulu propusu, câ diua de conferintia, cause processuali, si nu ar’ fi sacrificatu bucurosu I.
va sci fia-care, cumca posiede dreptulu de alega­ nici odata caus’a bietului poporu in favârea aristo­
tori u. Conceptulu civilisatiunei este compusu
craţiei, facia cu pretensiunile nedrepte ale acesteia. din doi factori principali, din unu progressu
3. Conferinti’a are se o con voce clubulu ro- duplu, adeca din progressulu morale si
manu din Olusiu. Din acestu punctu de vedere d. comite de Beth­ intelectuale, cari cuprindu in sene intregu
len are dreptu de pretensiune la recunoscintia si progressulu spiritului. . . . Pana candu
Cu acdst’a, conferinti’a clubului finindu-si a- isteţimea si scienti’a unui poporu sunt
gendele, prin domnulu conducatoriu s’a dechiaratu din partea poporului romanu! precum a avutu si la comitate de vitiuri, seau deşi posiede ver-
de inchisa, si pentru verificarea protocolului s’a es- an. 1866 defunctulu comite supremu d. Volfgang tuti, inse in6ta iu ignorantia, pana atunci
misu una comissiunş de 3 membri si anume dd. de Vdds, care in cause private processuale ale po­ nu pote face adeveratu progressu.
G-reg. Elechesiu, Alesandru Tordasianu si Michaelu porului facia cu pretensiuni nedrepte ale aristocra­ B u c k l e i s t : c i v i l : d i n A n g l i t e r a
Oirlea concipistu de advocatura. t. I. p. 184.
ţiei oligarchice totu-deaun’a a aperatu pre poporu!
Cu acdst’a processulu vorbale s’a inchisu si Intregu progresulu si civilitatea omendsca diace
subscrisu: N’au comprobatu inse aceste semtieminte facia pre doi pilaştri giganţi, alu caroru esistentia se
cu poporulu d. Carolu de Torma, câ comite supremu datdza dela inceputu si va dură pana in capetu,
A x e n t i e S e v e r u m / p . R u b i n u P a t i t i a m / p . care in lips’a acestei base tdta desvoltarea civili­
presiedente. actuariu. in acestu postu, ca-ci d-sa eră prd tare aplecatu a
desconsideră drepturile poporului facia cu preten­ satiunei este efemera . . . . Omulu, idealulu
S’a cetitu si verificatu aflandu-se intocma cu siunile nedrepte ale aristocraţiei! are inse si d. de perfecţiune!, copi’a naturei dualiste ’si rotdsce vidti’a
decursulu desbateriloru. s’a regulatu in giuru la doi poli, cari lipsindui
Torma meritele sale nedisputavere, precum vom vedd
Alba-Iuli’a 25 Ianuariu 1875. i-aru lipsi armoni’a vitale, nu ar’ fi omu. Tdte
mai tardiu ! aptele sunt eflusulu acestoru d6ua busole, a spiritului
A l e s a n d r n T o r d a s i a n u m/p. D. conte de Bethlen inse pre carier’a politica si a anemei. Raţiunea si anem’a trebuescu se
G r e g o r i u E l e c h e s i u m/p. e de consideratu din d6ue puncte de vedere. — Si lalansdze la intrdg’a activitate omendsca si se
M i h a i u C i r l e a m/p. concureze la o ajutorare reciproca, câce numai
anumitu, câ comite supremu a facutu fdrte multu pentru
asiâ potu promovd pre omu de membru utilu in
desvoltarea autonomiei comitatului, de si indirecte,
societatea omendsca.
pentru-ca sub densulu barbatii iubitori de princi­
Omulu dotatu cu talente eminente, cu cunos-
Din c o m i t a t u l u S o l n o c . i n t e r i o r u piile democratice, de îmbunătăţiri, stirpirea abusu- centie fromdse p6te face multu pentru literatura,
i n T r a n s i l v a n i i . siloru si curmarea atatoru spese netrebnice cu unu pentru venitoriulu societăţii, inse fiendu lipsitu de
legionu de birocraţi si agenţi constituiţi de d. Ca­ cultulu anemei, de acelu cultu sacru, ce cimentdza
Iu dlu’a botezului Doinitului la rolu Torma, si-au potutu redicâ liberu cuventulu in membrii societăţii in unu corpu morale, pentru
an. 1895. actualitatea societatiei este unu morbu contangiosu
adunari, a fostu de mentionatulu d. conte si in
( N e c r o l o g u l Administratiunea politica cercuri private ascultaţi, si le-au inlesnitu calea de ce infectdza intrdga societatea ... De alta
jarte omulu ignorantu si stupidu, si lipsitu de
sub domnii conte Alesandru de Bethlen si Carolu reesîre cu propunerile loru, — intre alte mai multe cunoscentia, deşi p6te se aiba anima nobila, ddr’
de Torma, — alegerile membriloru de comitatu si vine de insemnatu: ’ara scientia va potd face pucinu servitiu societăţii.
funcţionari publici, — starea romaniloru sub decur­ De aci: esistenti’a si progressulu societăţii se con-
a) ştergerea personalului de doi comissari de
sulu aloru 3 ani, — 20,000 fi. pentru scdl’a civica ditiondza prein cultur’a spiritului si a anemei totu
drumu cate cu 700 fi., a loru diece măiestri de odata. Numai acei dmeni potu deveni luceferii
din Desiu din fondulu conc. publici etc.)
drumu cate cu 250 fi. si a loru 10 panduri de omenimei si voru fi capabili de a împinge societatea
I. Amu ajunsu dra o r f a n i ! inse nu prin drumu cate cu 80 fi., cari -si trageau plăţile din omendsca pre calea progressului — cari posiedu
m6rtea fisica a capului comit, acestuia, ci mai multu fondulu concurintiei publice, si care cu ajutoriulu ambele aceste criterie esenţiali, adeca la cari cultur’a
prin consecintiele naturali ale administratiunei bine- lui Ddieu după multe lupte grele cu finea a. 1874 inteligentiei este impreunata cu cultur’a anemei, a .
facut6rie, liberale, constituţionale maghiare! Prin se stersera de totu! foculariului virtutiloru.
urmare acestu Necrologu nici nu ne va st^rce la­ Aceste atribute esenţiali se postuldza si dela
b) ştergerea localului de cancelari’a orfanala popdra, dela naţiuni, mă dela intrdg’a societate
crimi pentru perderea supr. comitelui conte Ale­ omendsca.
inchiriatu cu 400 fi. pre anu, atunci candu la pre-
sandru Bethlen, nici nu ne va resuscită sperantiele Una naţiune, ddca voiesce înaintare, ddca
toriulu comitatului au fostu localitati desponivere
acum odata pentru o administratiune mai acurata, voidsce vidtia si venitoriu, trebuesce, câ in paralelu
suficiente, — respecte familiare si consideratiuni
destulu ca, d. comite conte de Bethlen si-au im- cu artile si scientiele se cultivdze si preceptele
pentru peraân’a dlui presiediote au pretinsu inse
plinitu missiunea, „und der Mohr kann gehen." Ethicei umane. Cu promotiunea culturei intelectuale
dela stătu si acestu sacrificiu, — după lupte grele trebuesce se fia impreunata si cea morala ca-ci
Acdst’a e s6rtea toturor’a, cari se laşa a se folosi
inse succesera a aduce conclusulu inca in lun’a lui o naţiune fia chiaru la culmea s’a scientifica,
de instrumente!
Septembre 1874 in adunarea comitetului de a stră­ lipsindui moralitatea, nu d alta, decatu unu corpu
De diece dile se vorbesce ddr’ in casina, ca fara arterie, una planta fara radeoine, unu trunchiu
puns cancelari’a sedriei orfanale dra la cas’a preto-
nuinitulu d. conte ar’ fi fosta provocatu de inaltulu espusu putrediunei.
riala! (dela 24 Aprile 1875).
ministeriu spre a-si da demisiunea, si ca si-au si De aceea afiamu, câ tdte popârale ajunse la
Din aceste puncte de vedere marturisimu, ca
datu-o in scrisu! — unu gradu inaltu de cultura si civilitate, despre
n6ue ne pare reu, ca amu perdutu pre d. comite cate ne vorbdsce istori’a positiva prelanga imbracio-
Se vorbesce mai încolo, ca conducerea comita­
de Bethlen, pentru-ca d. Carolu de Torma, câ unu siarea scientieloru si a artiloru — s’au nisuitu a
tului ar’ fi concrediuta illustritatii sale d. baronu
barbatu eruditu, si in scaunulu de presiedinte vio- inaintâ si moralitatea publica, a introduce precepte
Danielu de Banfi, comitelui supremu alu Dobocei. ethice, pre aceste a le cultivă, propagă si man-
lentu, avea t6te facultăţile de a propune, a-si aperâ
Totu-deodata se vorbesce, ca partid’a guverna­ tiend cu t6te fortiele.
propunerea, si a stdrce dela majoritatea comitetului
mentala s’ar’ fi consulta tu despre caile pre care ar’ Pana candu Spart’a avii matrâne, ce respundea
aprobarea, — dra partid’a opositionala libera nu
potb câştigă pre d. Carolu de Torma de comite su­ luptariloru:
avea acea potere, spre a-si câştigă maioritate in a-
premu, la care postu au fostu renunciatu înainte Adâ ’napoi tu arm’a — său se te aduca ea.“
dunari, — din contra d. de Torma iubiâ prd multu
de 3 ani, spre a potd representâ comitatulu acest’a (J. V.) Pana candu Aten’a avii Aristidi, cari din
legionulu de amploiaţi, in numeru luxuriosu, fara iubire si devotamentu se mora in miseria, si pana
in diet’a tierii câ deputatu, de care s’au si alesu
a consideră, ca aceia trebue si salarisati de pre candu avu Socrati, cari se prefere cicut’a decatu
cu ajutoriulu fondului de dispositiune prin voturile
spatele sermanului poporu, — apoi abusurile ei renegarea celoru mai sublime precepte ethice, prein
mare parte si a nobililoru romani demoralisati, con­ cari eră atacatu vitiulu esistente — pana atunci
placea a le netedî, nu cum-va inaltulu regimu si o-
duşi de preutii Georgiu Moldovanu calugerulu, Ioanu Greci’a a fostu domnitdri’a lumei; in data ce inse
piniunea publica se cundsca defectele cele mari in
Silasi din Seplacu si alţii. — vitiulu incepii a sapă sub fundamentulu patriei
detrimentulu on6rei conducatoriului, — contele de
Câ se scia inse on. publicu pre cine au per- si cetatianii incepura a se intdrce dela cultulu in-
Bethlen inse pre abusatori i-a lasatu bucurosu in teresseloru commune si a servi la altariulu lui
dutu comitatulu, regimulu, naţiunea maghiara, na­
man’a justiţiei, cu acea deosebire numai, câ nu „Ego* ; indata ce virtuţile patriotice, virtuţile ceta-
ţiunea romana si poporulu, me voiu incercâ a des­ tienesci incepura a deveni denaturate si inlocate
cumva se pasidsca dinsulu de a dreptulu, ci casta-
crie pre scurtu trasurele caracteristice ale d-lui cu vitiuri — classic’a Elada începe a apune, edi-
niele se le scdtia altulu din focu! de unde au ur»
conte de Bethlen. ficiulu gloriei si alu culturei grecesci se preface
matu, ca d. e. la sedri’a orfanala nici pana astadi
D. conte, câ omu facia cu poporulu, de orce in ruine . . . . .
nu suntu conscrisi orfani si curaudi, si nu le este
naţionalitate e recunoscutu de unu binefacutoriu, Pana candu Rom’a avii Cornelie Lucretii si
conscrisa si asecurata averea după prescrisele sta- Veturie, cari pretiuiau virtutea femeidsca mai pre
um anu, acessibilu, afabilu. — ddca d. conte ar’
tuteloru, dra pre tutorii si curatorii nu-i controldza susu de catu tdte clenodele si sculele cele mai
fi dispusu si ar’ dispune de acele mediulâce mate­
nimene, nu le cere ratiociniulu si averea depradata scumpe; pana candu avii Cincinati, Bruţi, Catoni
riale si venite, precum e de bunu, induratu, atunci si Fabii, cari din iubirea patriei si a poporului
din negliginti’a deregutoriloru obligaţi se pdte urci.
in comitatulu Solnocului nu ar’ fi simtitu nimene Romanu nu pregetau a-si sacrifică tdte chiaru si
la unu numeru colossalu, — despre cari t6te s’au
lipse si f6me, d-sa au facutu si sub tempulu cho- vidti’a; pana candu coruptiunea prein bani si
convinsu si d. conte de Bethlen cu ocasiunea scon- demnităţi vane nu apucase a intră in spiritulu
lerei ce a grassatu in anulu 1873, cele mai mari
trariloru, ddr’ efectulu? vietiei poporului Romanu: — pana atunci Rom’a
sacrificie, au cercetatu de-a rondulu bolnavii si in
(Y a u r m â.) fii gigantica, fii mare si tare; pana atunci Rom’a
casele cele mai murdare, si au rusînatu si entusias- a figuratu de dictatoria lumei. Introducerea des-
matu si pre judii processuali născuţi din poporu a frdnului, a coruptiunei si a demoralisatiunei, înlo­
face asemene?.? d. conte si-au tienutu uşile deschise cuirea patriotismului cu ambiţiuni vane si egoismu