Page 2 - 1875-01

&’ ddca cutdza vreunu romanu numai se com- ţii loru după ce -si voru intari cum se cade domnia, nemţi, „camarill’a* si iesuitii* — si alţii câ ace-
peteze la vreuna diregatoria, se afla diuarie sasesci, le voru surpă privilegiate. Atunci p6te va fi bunu sti’a ? —
cari se lauda a fi liberali, si asta incercare roma- ajutoriulu Romaniloru, câ se nu i lase a fi ingro- Ce voru face fraţii ungureni, ddca capii dela
ndsca de a occupa ceva din cea ce li se cuvine, — pati sub ruin’a privilegialoru ruginite. Ddr’ Ro­ partit’a domnit6ria in sessiunea presenta, pe langa
o numesce nu mai multu, nice mai pucinu, decatu manulu tiene minte. Er’ sasii se -si aduca aminte promissiunile de pe strade, din casine si din adu­
talharia asupra proprietatei sasesci. Audi colo! cateodata de sentinti’a lui Mirabeau ca „privilegiate nările municipali, voru lasă pe de o parte legile
Unu nou exemplu eclatantu in acdsta privintia voru cadd, ddr’ poporulu va remand eternul* făurite in detrimentulu nostru a s i a p e c u m u
ne dâ: „Tageblatt* sasescu din Sibiiu, in n-rulu s u n t u , si voru mai adauge altele pe langa ele;
seu din prim’a Ianuariu 1875 st. nou. Casulu e — apoi pe de alta parte le voru dovedi matema-
acest’a: . ; . Brasiovu 30 Dec. c. v. 1874. ticesce, ca implinirea promissiuniloru p6te se fia
In Brasiovu devenindu postulu de presiedente obiectu de pertractare numai in sessiunea legisla­
La s i t u a t i u n e .
si jureconsultu alu scaunului orfanale urbanu in tiva proxima? —
vacantia, s’a escrisu concursu pentru acestu postu -II. După ce in meditatiunile trecute din nr. Tiene-voru sub asemine conduita ecuivoca por-
si in acestu concursu se cerea dela concurenţii ara- „Gazetei* 95 amu apretiatu appelulu comitetului tarea maghiariloru de possibile, ca se va abate vre­
tarea de cunoscintie juridice, teoretice si practice. municipale din Clusiu, si partea a f i r m a t i v a din odată dela calea de pana acum? — Si ddca n u , —
Membrii romani ai representantiei comunale, declaratiunea „Albinei,* ca si r o m a n i i u n g u ­ ce barometru politicu posedu fraţii romani ungureni
luandu in consideratiune, cumca in totu magistra- r e n i t i e n u c e s t i u n e a p a r t i c i p ă r i i l a l e ­ spre a sci apodictice: ca maghiarii — in contra
tulu nu se afla nice unu romanu, si cumca g i s l a t i u n e a U n g a r i e i p r o x i m a d e s c h i s a , adeverului istoricu de atatea secle — si-au schim-
trecemu acum a trage la scrutare partea n e g a ­
maioritatea poporatiunei din asta cetate, inca batu tocma acum facia cu noi politic’a naţionale de
suntu romani, voindu apoi a pune odata la proba t i v a din acea declaratiune. — Ea suna diipa cum pana acumu ? — Asia ceva cine ar' mai si cfede ? —
simtiulu de dreptate si ecuitate alu sasiloru, au ne aducemu aminte asiâ: „ d d c a m a g h i a r i i Noi .nu suntemu fericiţi de a trece de dmeni
miscatu pre unulu din advocaţii de romani din locu, v o r u m e r g e t o t u p e a c e a c a l e i n p o l ' i t i - procopsiţi, nice ne numeramu intre conducătorii na­
!J
câ sV^6nctfrgâ'<li a^e&tfu fş oishibi c ’ a l o r u n a ţ i o n a l e . * — ţionali, inse tocma pentru aceea intrebamu:
Concursulu s’a facutu. Romanulu a aratatii Este adeveratu, ca in politica nui nemicu ab- 6re unu poporu pdte şe dica: Me voiu ingrigl
cualificatiunea receruta, in abundantia, duoi concu­ solutu. Acdsta ni-a aratatu nu numai parlamentele de interessele mele vitali, numai intru atatu, incatu
renţi sasesci, ce mai erâ, nu au produsu documente n6stre duple de dincolo si de dinc6ce de Lait’a, altu poporu -mi va aretâ calea? —
de cualificatiune. ci chiaru si Tronulu, care eri a sanctionatu legi in Maghiarii rnergu si voru merge totu pe calea*
Alegerea s’a intemplatu, si Romanulu primindu sensu centralisticu, astadi in sensu dualisticu si pe care le place loru si pe care cugeta ca-i va
numai voturile minorităţii romane si maghiare, a mane Ddieu scie, in care sensu va fi necessitatu a duce la fericirea loru naţionale; ei nu reflectdza

cadiutu, si fit alesu unulu dintre sasi prin maiori­ sanctionâ, — spre a nu lasă luntrea, statului se se neci voru reflectă vreodată fora cugetu de insielare,
tatea voturilorU sasesci. v 1. innece intre valurile politice ale interesseloru de — ddca ne place si n6ue. calea, .pe care rnergu ei.—
0
Cu atata credea Romanii, ca caus’a s’a flnitu, S&F^âîjlîTmea jiîoift aia MÂ-i* ie-s ulnaeoni na Suntu acum diece ani aprdpe, de candu amu
cu acea, ca sasii mai inmultira registrulu peccate- Este inse o marca, ori cumu amu dice unu fostu conduşi totu pe calea, pe care ne-au aretat’o
loru de egoismu, inca cu o fapta. Ddr’ se vedi, cumpetu in variatiunea directiuniloru politice, preste acei’a, cari au crediutu in doctrinele si promissiu­
ca una corespondintia a lui „Tageblatt,* după ce care nece individi, cu atatu mai multu pop6ra ori nile maghiariloru. , „ j „r j fim 3 G3
j r >
s
f
vorbesce de tâlharii si răpitori de strate, ce se in- regime potu trece, fara a deveni taxate ori de de­ 6re se nu fia la tempu, câ se dica si fraţii
templa prin Brasiovu, continua: „precandu spălaturile bile in caracterulu loru, ori de incapace, ori in fine ungureni: lasamu pe maghiari singuri in legisla-
poporului astfeliu dovedescu, catu de slabe concepte •grjsIjLn-* .iiwnevus olenerl tiune, ei ne-au aratatu prin legea electorale, ca nu
possedu despre conceptulu proprietăţii, se arata, du­ Maghiarii, sdu mai bine disu, conducătorii loru voiescu a fi genati ori controlaţi acolo de alte ele­
rere, si la classele mai bune o rapacitate selbatica de t6te conditiunile, — (pentru-ca naţiunea intrdga mente. Ce au facutu, pana ce au partecipatu si
după unele lucruri cupidâse, care nu numai ca nu este multu pucinu mai inocenta) spre esemplu^prin cati-va din romani acolo, — amu vediutu; — ce
-si are refrenulu moralu, ddra este spriginita de promisiunile cele bombastice făcute in 1865 si 1866 voru face ei singuri prevedeam. —
partite intregi.* După estu exordiu Spune apoi, ca nationalitatiloru, si apoi după ce ajunse la potere, Ddca „Albin’a* prin conditiunea si usi’a des­
la postulu de presiedente alu scaunului orfanale nu negate, s’au infaciosiatu lumei de dmeni vicleni; chisa lasata câ de scapare de partea afirmativa, are
numai ca a concursu si unu romanu, ddr’ a voitu prin predatiunile financiari, prin organisatiunile cele de cugetu a merge pe alta cale, sei fia de bine
insusi se si voteze (dela ce vedi bine, câ membru scâlciate, prin terorismulu limbisticu si prin alte schimbarea câ vremea. f.
alu comunităţii atatu după punctele regulative, catu neajunsuri publice s’au aratatu, de iacapaci si de
si d. ordinatiuuile mai tardie, nu erâ eschisu). egoişti pana la inmoralitate; — prin subordinarea
Ou alte cuvinte, offioiale se considera de loru sub partit’a pangermana de dincolo de Lait’a Publicaramu âftiolii „La situatiune," tramisi
proprietate sasdsca; Romanulu, carele cutdza a con­ si anume sub categoric’a dictatura a unui Herbst de o mana f6rte stimabila naţionale, lh ihteressulnT
curge la unu officiu in fundulu regiu, este unu ra- ori Qiscra, de acaror’a cretire de frunte tremura, lămuririi cestiunei, ce se afla la ordinea dilei. Re-
pitoriu selbatecu; cei ce votdza pentru elu simţii s’au aratatu debili de caracteru; pe scurtu de d- dâctiiinea -Si reserva dreptulu, de a reveni Ja a^
;
complicii densului. Nu mai multu, nece mai pu­ meni f a r a c a l i t a t i s u p e r i o r e in adeveratulu sta cestiune cu opiniunile sale, după ce s;, „ *
cinu, decatu acestea le dice „Tageblatt* celu libe- intielesu alu cuventului. — cerne prin comunicatele, ce ne sosiră »
ralu din Sibiiu, prin corespondentele seu brâsiovdnu. mai sosi. ... „
Facia de acestu adeveru ne-au surprinsu clau- /■»
Au nu e acesta o inpertinentia fora margini in Tocmai lassamu se urmeze aici si unu ^»
sul’a din „ R e s u n e t u l u * „Albinei,* care face
neruşinare?! Astfeliu o pate Romanulu cu Ospe- articlu din părţile Turdei, care Suna asia:
decisiunile atitudinei fratiloru ungureni, pendinte
tii lui. de Conduit’a unoru conducători politici, Ce ni s’au Tuft'd’a, 6 Ianuariu 1875.
Privilegiulu Andreauu da selbele proprie Ro- presentatu in unu deceniu intregu a s i a d e p u ­ La a p p e l u l u f r a ţ i e s e u d i n C l u s i u .
maniloru (sylva Blaccorum) spre folosintia comuna
c i n u S e r i o s u s i a s i a d e p U c i n u m o r a l i ; Alegerea deputatiloru pentru proxim’a sessiune
si sasiloru, Romanii -si impartu proprietatea loru,
tirani facia de noi, — sclavi facia de aliaţii, recte a parlamentului din Buda-Pesta se apropia.
in semnu de amiciţia cu sasii. In documente vechi protectorii loru. — Cumca importanti’a acestui parlamentă pentru
se cetesce: „hospites theutonici pro amicabili oferto
Ce voru face fraţii ungureni, ddca conducătorii Transilvani’a in genere si, specialminte, pentru ma­
hoc Yalachis magnas dicunt gratias." maghiari voru esi de acumu inainte pana după a- joritatea romana a acestei tierre a fostu si este
Asia a fostu dintr’unutaiu. legeri cu totu feliulu de programe amicale si ma- huila, ne demunstra pana la evidintia trist’a es-
Sasii au sciutu apoi a st6rce prin machiave-
gulitârie romaniloru. Ddca unii spre esemplu voru perientia de t6te dilele, caotele de legi si de or-
lismulu loru sumrna de privilegii, — sciura a le
face parada cu concessiunile lui Kossuth tramise dinatiuni confiise si contrarie unele altor’a, justiti’a
luâ Romaniloru selbele si agrii si ai desbracâ de
lui Iancu in 1849; ddca alţii voru luâ pe „Peşti si administratiunea in starea cea mai deplora­
drepturile loru politice; sciura se prefaca comune
Nâplo,* pe „Debatte,* pe „W. Lloyd* si pe alte bila, esactiunile ne mai audite, arbitriulu si
libere in iobagi, si se supună pre Romani si pre foi maghiare si germane din anulu 1865 si voru terrorismulu organeloru publice instituite de gu-
popii loru, se platdsca dijme la popii sasesci. Sciura decopiâ promissiuhile făcute atunci nationalitatiloru vernulu magiaru, miseri’a gererala, despoiarea
si după prochiamarea libertatiei pop6reloru se mo- nemaghiare; ddca alţii voru ameţi pe politicii no- tieranului, impedecarea instructiunei publice prin
nopolisese pentru sine administratiunea atatu poli­
strii cu fabule diplomatice, pe prelaţi cu fundatiuni afurisit’a de maghiaromania a celoru ajunşi la po­
tica, catu si juridica, iu fundulu regiu, — si con­
si pălării de cardinalu, pe cleru cu ajut6ria dela tere, organisarile si desorganisarile fora capetu si
sidera, vedi si astadi officiale publice, câ proprie­
stătu, — apoi ddca alţii voru tramite câ in 1865 t6te netrebnice, libertatea incatenata si restrinsa din
tate sasdsca. Si acum Romanulu, ddca cutdza a-si
pe d-lu M. si pe d-lu S. P. printre romani, câ se ce in ce mai brutalu, si, in fine, descuragiarea, ca-
cere ceva d’intru alu seu, se numesce de catra sasi le spună catu de multu iubescu maghiarii pe ro­ rea din ce in ce cuprinde si invenindza mai mu! J i
furu si rapitoriu!
mani, ddr’ nu potu se le satisfaca in momentu din spiritele. —
Egoismulu si separatismulu, se vede, ca i-a 99 de cause; precum suntu: ca spre esemplu pe Recriminatiunile reciproce, cari se inscendza de
orbitu pre sasi. Au cugeta ei ca -si voru potd sus- democraţi -i oprescu aristocraţii, pe aristocraţi -i cate-va lune inedee, ale toturoru partiteloru si frac-
ţind inca lungu priyilegiale loru, cu puterea? Alia­ oprescu democraţii sj pe toti — „blastematii de tiuniloru, ale toturoru organeloru de publicitate ma-