Page 20 - 1875-01

au aluugatu geniulu protectore alu poporului ( I n v i t a r e ) la BALULU ce Junimea romana t6se, esclamari de „se traiesca* dedera acestei fes­
Romanu, acelu geniu, ce a scutitu cultulu virtuti- din Aradu -lu va araugiâ Dumineca la 2/14 Febr. tivităţi de primire unu caracteru de nemărginită
loru Romane, ce voru fi conservate de modelu 1875 in sal’a otelului „Crucea Alba.* Venitulu bucuria. Garibaldi eră imbracatu iu costumulu seu
pentru eternitate. Aci incbpe decadinti’a gigantelui. curatu este meuitu pentru gatirea scălei romane gr. istoricu: Camasia roşia, mantila alba si batista in-
In locu de giganţi se născură pitici, in locu de
eroi, siarlatani, in locu de Cotoni si Bruţi, Catilini or. de langa beseric’a catedrala din Aradu. vergata pre după grumadi. Elu remase cu capulu
si Caliguli, cari prosternu virtutea, denaturbza Inceputulu la 8 bre sbr’a. Pretiulu unui bi- descoperitu si salută in drbpt’a si stang’a. Primi­
patriotismulu, profanbza moralitatea! Altariulu letu de intrare: pentru familia 3 fi. — pentru per- rea lui avii si laturea sa officiale; dbue companie
Ethicei Romane se inlocuesce cu altariulu aurului, sdna 1 fi. v. a. de soldaţi esira intru intempinarea lui; regele tra-
alu argentului, alu ambitiuniloru vane fi alu aneme- Ofertele marinimăse suntu a se adressă la d. mise din partea sa pre unu adjutantu, bra Urbea
loru corupte. — Georgiu Dogariu in Aradu strat’a Teleki nr. 15. pe unu sindicu, spre a-lu bineventâ la intrare in
Cu virtutea Romana s’a inmormentatu si po-
porulu celu superbu, ce facba se tremure lumea. O o m i t e t u l u a r a n g i a t o r i u . Rom’a. Chiaru si in parlamentu fii intempinatu
cu viue aplause.
Asiu potb se illustrezu asertulu, cumca popo­
rale mari de spiritu trebuescu se fia mari si de
anema, si cu esemplulu altoru popăra, dbr’ credu a Noutati diverse.
fi suficiente atat’a.
De aci se vede destulu, ca cultulu intelectuale — ( M e d i u l o c u d e r e s b u n a r e . ) Diariulu
se conditionbza reciprocu cu cultulu ethicu. „Fremdenblatt* comunica urmat6ri’a notitia: Reu­ Nr. 382/1875. 2-3
Unu poporu mare in scientia, trebuesce se fia niunea industriariloru germani de sticlăria tienura Escriere de concursu.
mare si in virtuti si in moralitate. dîlele trecute o adunare in sal’a otelului Rom’a.
Tbte popbrale mai naintate de astadi in des- luainte de inceperea pertractariloru presiedintele 'Pentru occuparea postului de concepistu la co-
voltarea loru progresista, urmbza acesta procedere. presentă reuniunii pre unu francesu, caruia* după missiunea orfanale a cetatii, devenitu vacantu, cu
labore si fatigie îndelungate i-a successu o inven-
Mă ponderandu educatiunea ethica cu cea carele este impreunatu unu salariu anualu de 630 fi.
intelectuale si studiendu valbrea practica pentru tiune, ce va face epoca in istori’a sticlăriei. Adecă din cass’a alodiale a cetatii, se escrie concursu pana
vieti’a sociale si a uneia si alu celei lalte, preferescu francesului i-ar’ fi successu a produce sticla si
totu deun’a pre omulu cu scientia, mai pucina inse porcelanu, ce nu se p6te sparge. Inventorele fran­ la 8 Februariu 1815.
cu o educatiune de anema, cu o portare morale cesu a adusu in mediuloculu adunării unu ochiu de Doritorii de a occupâ acestu postu au se sub-
corespondietbria. ferbstra de sticla ordinaria si dintr’o inaltime con­ stbrna la subscrisulu officiu suplicele loru, cu ara-
siderabila a lasatu pre elu unu globu de plumbu,
(Va u r m ă ) . tarea despre occupatiunile loru de pana acumu, de­
fora că sticl’a se se sparga. Acbsta incercare, de
a sparge sticl’a s’a repetitu de mai multe ori, inse spre desteritatea loru in concepte si computu, pana
fora successu, bra alte lucruri de sticla si de por­ la terminulu defiptu.
I n v i t a r e
celanu fura aruncate pana la acoperementulu casei B r a s i o v u , 20 Ianuariu 1875.
la siedinti’a publica solemna a Societăţii de lectura si cu tbte aceste, cadiendu diosu, nu se spărgeau.
a junimei romane dela facultatea juridica si archi- Acbsta inventiune a facutu, lucru firescu, mare Magistratuiu urbanu si districtuale.
gimnasiulu in Oradea-Mare. sensatiune. Francesulu fu intrebatn, ca ce ar cere
Societatea susamentita cu plăcere auuntia onor. pentru acbsta inventiuue, bra dinsulu respunse ur-
publicu romanu, si mai alesu celui din giurulu 0- matoriele: Fia-care germanu sparge preste totu
nYlii-Mari, ca in 31 Ianuariu st. n. (Domineca)a. c. in cursu de unu anu sticla in pretiu de 1 francu.
la 5 6re după mbdia-di au arang'atu in sal’a semi- Ceru dbra, că Germani’a intrbga se contribue la Pretiurile piacei
nariulni gr. cat. una siedintia selemna de deschi­ cumperarea inventiunii mele, — acbsta mica res­
dere, stabilindu program’a urmatbria: bunare diace in natur’a referintfeloru nbstre de in 29 Ianuariu 1875.
1. „Cantecu salutariu* intonatu de chorulu stătu, — pentru aceea me rogu 40 milli6ne franci
vocalu alu seminaristiloru, sub conducerea d-lui Fr. dela 40 millibub germani. Acbsta conditiune nemţii Pretiulu
Weinpolter. n’o potura acceptă, inse i oferiră indata 4 millibne Mesura opmuft uuuwuoru fl. cr.
2. „Cuventu de deschidere,* rostitu de con- franci. Vediendu francesulu, ca nu i se primesce
ducatoriulu societăţii. conditiunea, nice n’a voitu se mai stb de vorba. 1 fruntea . 4 26
Granu > midiulociu 4 —
3. „Diorile frumbse,* de I. Popfiu, aria de — ( I n t b r c e r e a v i s i t e l o r u . ) Diurnalele, © j de diosu 3 66
Fr. Weinpolter, essecutata de chorulu vocalu. ce pretindu a fi totu-de-un’a bine informate, asecura, 04 Mestecatu # # 3 40
O
4. Salutarea membriloru nuoi si resalutarea cumca regele Italiei Victoru Emanuilu va fi onoratu ' © Secara j fromosa 2 80
de midiulocu
celoru vechi, de G. Bene si Liviu Dragoiu jurişti la primavbra cu doue visite din partea a duoi po­ o frumosu 2 66
40
2
in an. II. tentaţi europeni. Atatu imperatotele Germaniei, 3 Ordiulu | de midiulocu 2
5. „Fbta de romanu sum,* de Dem. Sfura, catu si alu Austro-Uogariei au de cugetu a-i in- •P"4 frumosu 1 34
intonata de chorulu vocalu. tbrce viait’a, ce dinaulu Ii-o fece in ver'a anului 1873. 00 Ovesulu } de midiulocu 1 28
p Porumbulu
6. „La fraţii mei Romani,* de unu filoro- m Meiu i » 8 24
ca
—
manu, dechiamata de G. Popu, stud. de cl. VIII. ( N e c r o l o g u . ) „Pressa* din Bucuresci co­ © Hri6ca • • 5
munica lectoriloru si toturoru Romaniloru o trista • • 2 68
7. „Romanii din Bihoru,® schitie etnografice, scirei G e n e r a l u S o l o m o n u a incetatu din via- Mazerea • • 4 14
scrise de Traianu I. Farcasiu, juristu in an. II, di- tia 1 Tibr’a si armat’a romana perde in generalu a Lintea 7 77
Faseolea .
sertata de auctorulu. Solomonu unu militariu fbrte stimatu, capabilu si Sementia de inu 5 34
7
34
8. „Ce sciţi de dbmn’a lumii,* cantecu into­ iubitu de toti. Guvernulu, armat’a si publiculu i Cartofi • 1 —*
natu de chorulu voc. voru face onorurile cuvenite la inmormentare, care o Carne de vita .
18
9. „Pusztai talâlkozâs,* de A. PetOfy, dechia­ va avb locu la beseric’a Colintin’a in cimitiriulu fa­ -4-3 „ de rimatoriu — 26
o
mata de I. Cocisiu, jur. in an. I. miliei Ghic’a. Camer’a va fi represintata la acbsta c u 0 „ de berbece —
10. „Arcasiulu,* de V. Alessandri, aria de ceremonia funebra de o comissiune; d-lu generalu A .3 Seu de vita prospetu 20 —•
a s
1
1
Worobchieviciu, essecutata de chorulu vocalu. Florescu a propusu din partea guvernului, si Ca­ o a n D n topitu •— • ”
11. „Despre sufletulu sbu anim’a omului,* mer’a a primitu bucurosu a se face, in semnu de
de Traianu Metianu teol. abs. si jur. in an. I, di- distinsa on6re, inmormentarea cu cheltuial’a Statu­
sertata de auctorulu. lui ; principele Dem. Ghica a multiamitu declarandu
ca famili’a repausatului voesce a face dens’a aceste
12. „Der ewige Jude,* de Schubert, dechia­
mata de Iancu Metianu, stud. de cl. VII. cheltueli. Generalulu Solomonu a avutu si onbrea
de a fi senatoru. Senatulu va fi representatu ase­ Cursurile
13. „Frundiulitia verde,* cantecu poporalu, menea la acbsta ceremonia. Scumpele suveniri lă­
!
compusu pentru choru mistu, de Fr. Weinpolter, sate de generalulu Solomonu zvoru romanb neşterse la bursa in 30 Ian. 1875 stâ asia :
intonata de chorulu vocalu.
in animele toturoru militariloru si concetatieniloru aei. Galbini împărătesei —• — 5 fl. 24^ cr. y. a
14. „Adieux de Mărie Stuart,* de Beranger,
Napoleoni — — — 8 I»91 » i»
dechiamata de loanu Sasareanu stud. de cl. VII.
Augsburg — — 105 n 90 „
15. „Rugin’a Smichirescu alegutoriu,* poesia Mal noii. 17
comica de I. Ianovu, dechiamata de H. Dum’a stud. Eremitulu din Caprer’a, G a r i b a l d i , a in- Londonu — — — 111 n — » 17
de cl. VIII. Imprumutulu naţionalii — 75 n 40 „ 77
tratu in urbea eterna Rom’a, spre a-si ocupă loculu
16. „Sum venatoriu,* aria de Fr. Weinpol­ Obligaţiile metalice vechi de 5°/ 70 r 20 „ fi
0
ter, essecutata de chorulu vocalu. in adunarea naţionala. Manifestatiunile festive pen­ Obligaţiunile rurale ungare 78 n 50 „ n
tru primirea lui se incepura deja in Civita-Vechia;
27. „Cuventu de inchidere,* de conducato- „ „ temesiane 76 n 75 * n
riulu societăţii. inse la intrarea marelui patriotu in Rom’a, entusi- „ „ transilvane 75 n 60 „ n
Datu in Oradea-Mare in 25 Ianuariu 1875. asmulu poporului ajunse la culme. O mulţime de „ „ croato-slav. 80 17 — „ 17
cetatieni năvăliră asupr’a carrului, in care se află
Fr. V i r g . O l t e a n u , T r a i a n u H a r c a s i u , Acţiunile bancei — — 954 17 — „ 9
cond. societ. not. coresp. Garibaldi, desprinsera caii si trasera dinsii carrulu . creditului — — 215 17 — „ 17
mai departe. Imnuri de bineventare, salutari de
batiste din apropiare si depărtare, aplause sgomo-

Redactoru reăpundietoritl Editiunea: Cu tipariulu lui
I A C O B U M U R E S I A N t J . IOANE GOTT si fiiu HENRICC,