Page 3 - 1875-01

gîhiare, ale toturoru pretinsiloru barbati de stătu Suntu inse in acestu appelu d6ue lucruri, cari tentiune a loru o comunica espresu presiedintelui
maghiari, voindu a aruncă responsabilitatea acestei ni se păru nepractice: mai antaiu, ca convocarea in persăna sdu printr’o dechiaratiune scrisa si sub­
scrisa de man’a propria, candidatulu remasu fora
stări miserabili unii asupr’a altor’a: tdte aceste re- conferintiei pe 15 Februariu 1875 st. n. la Alb’a-
rivalu se dechiara de ablegatu dietale.
criminatiuni si invective passionate suntu cea mai Iuli’a se concrede barbatiloru recunoscuţi an t e ş i g -
Repasirea candidatiloru e a se trece la pro-
lemurita proba despre necapacitatea, nepriceperea, n a n i ai natiunei, precandu clubulu trebuieâ au se tocolu.
desiertatiunea si goletatea t o t u r o r ’ a in totu ce numdsca cu numele pre acei barbati antesignani, § 82. Ddca dintre candidaţi nici unulu n’a
se tiene de legislatiune si gubetnatd, ceea ce par- cari ar’ fi mai chiamati spre acdst’â, au anca cascigatu maioritatea absoluta de voturi, intre cei
lamentulu maghiaru, dela 1867 pana astadi, o a si mai bine — se conchiame numai decatu insu-si duoi candidaţi, cari relativminte au intrunitu mai
dovediţii mai bine decatu Cum ar’ potd inimiculu clubulu conferinti’a din cestiune, ca-ci, după păre­ multe voturi, se face alegere ndua, pentru care co-
missiunea centrale, in intielesulu §-lui 57 din a-
seu celu mai neîmpacatu. rea ndstra, a n t e s i g n a n u alu nostru este celu ce
cdsta lege, prefige altu terminu.
T6te aceste resultate ale dominatiu'nei maghiare inaugurdza si prepara una lupta contra adversari*
De maioritatea absoluta a voturiloru se consi­
s’au prevediutu si sau predisu de tempuriu de ca* loru natiunei romane; a d6u’a, form’a, după care
dera numerulu mai mare, decatu diUmetate a tutu-
tra ămenii libertăţii; ddr’ politicii maghiari,, con­ in appdlulu cestiunatu se intentiondza compunerea roru dateloru voturi valide, macaru ddca o parte
duşi numai de frigurile si de nebunaticulu loru acestei coiiferintie, anca hi se pare nu numai ne* din voturi s’ar’ fi datu unui candidatu, intr’aceea
deliru de maghiarisare, si-au continuatu totu-si o- practica, ddr’ — avendu mai alesu in vedere lips’a repasitu.
per’a desastruăsa, antisociala si asiatica, si, după o de o organisatiune positiva a natiunei — ni se De asemene are locu alegere n6ua, ddca duoi
sbuciUmare febrila de optu ani, in locu de a află pare anca si prd fortiata, si, pre langa acdst’a, es- candidaţi au capetatu voturi in numeru egale.
acea nălucă minciunăsa, acea grauddre supranaturală pressiunea de „ v o c i n e c h i a m a t e * anca se vede Ddca dintre cei duoi candidaţi unulu intr’acea,
maghiara, afla astadi, ca Ungari’a este imbrancita a fi neliberala, ca-ci fia-care romanu, care sente in pana la terminulu nou de alegere — repasiesce
dela candidatura, său a reposatu, candidatulu remasu
sub greutati nesuportabile, ca prin ei inşii este a- anim’a sa divinulu impulsu de a concurge cu ide’a
fora rivalu, la sosirea noului terminu se anuncia de
dusa la ruina totala* Ce se dicemu apoi despre sbu cu făpt’a la prosperarea natiunei,, are dreptulh deputatu dietale.
Transilvani’», candu, anca ihainte cu cati-va ani, si detorinti’a, ddca i este possibilu, de a urmă unui § 83. După ce fia-care comuna a votatu in
se află chiaru si unii politici maghiari, cari ei in- appelu fratiescu provenitu din initiativ’a libera a ordinea statorita, si au votatu, său s’au chiămatu
si-ai recuuoşcea, ca Transilvania este pasialiculu altoru connationali ai sei, ca-ce, de multe ori, nici pentru a votă 8i acele comune, Cari nu s’au pre-
Ungariei? Ce au trebuitu ddr’ se devină Transilva­ maioritatea, nici minoritatea unei corporatiuni sdu sentatu la rondulu loru, presiedintele electorale pre­
fige unu terminu de celu pucienu un’a 6ra si nu
ni’» pana asta-di, si ce are inca se devină mai a- conferintie nu eaprime adeverulu, si, de multe ori,
mai lungu de ddua 6re, după decurgerea carui’a nu
lesu sub influinti’a n6uei si draconicei legi elector ide’a că espressiune a adeverului, emissa chiaru si
se mai potu primi voturi.
rali? Dăr’ aceşti conservativi, aceşti liberali, aceşti numai de unu singuru particulariu, p6te se inspire
Presiedintele deputatiunale încheia lisfa de
democraţi maghiari, ce dreptate, ce imbunatatiri si milli6ne de individi, una naţiune intrdga, ce’a ce votare, subscrie, împreuna cu notariulu trei exein-
ce libertate vrdu si mai potu ei se mai de roma­ istori’a nu. numai a altoru popdra, ei ii a ndstra plaria din aceea, precum si; protocolulu despre de­
nului ? ______' ____ M ne invdtia in destulu. Afara de acdsta, 6re basea curgerea votării, 8i o predă presiedintelui electorale.
Se cetimu „Reformă" lui Lănyai, brosiur’a formei propusa de clubu este romana, este demo­ § 84. Presiedintele electorale, membrii depu-
lai Asbdth, si pre langa cele vechie, se măi cetimu cratica, ori este cu totulu străină spiritului nostru? tatiunii de încredere ai candidatiloru, ddca in cer-
si n6uele diuarie maghiare „Kozdrdek* si „Nem- De altmintrea, naţiunea romana aăta-di hu mai culu, unde suntu delegaţi, au dreptu de alegere,
potu votă înaintea ori-carei deputatiuni si după de­
aeti Hirlap,* Si Voma vede, ca rofflanulu n’a fostu este nece decatu in una stare aitătu de primitiva,
curgerea 6rei de inchiare oterite in intielesulu §-
destulu de torturatu, destulu de persecutata;-vomu că se poteinu portă fric’a, ca cati-va individi, cari lâiu»8^.'unn ni niiok'ioekoo oirsg’io i
vede, ca t6te institutele romane de cultura, pre cari d6ra s’aru infacisiâ cu ce-va cugete tendentiose său § 85. Fia-care deputatiune scrutinatdrie face
si altmintrea abib le sustienemu, trebue desfiintiate, ddra cu ce-va missiune străină la conferinti’a pro- protocolu despre decurgerea votării.
si averile loru confiscate; vomu: vede, ca t6te ca­ jectata — precum s’a mai vediutu si la altele ase­ In acestu protocolu este a se notă:
lamităţile provinu de acolo, ca tier’a nu e destulu menea occasiuni — voru amuţi, voru compromite a) numele membriloru deputatiunii scrutinat6-
t ~ maghiara: ca caus’a toturoru miserieloru, cala- sdu falsifică ide’a si vdceă natiunei, ca-ci acdsta idea, rie Si a barbatiloru de încredere ai candidatiloru;
iuitatiloru si complicatiuniloru, in cari ne a cufun- acdsta vdce sunt degia bine determinate, nealterabile, si b) inceputulu votării si resultatulu finale de
înaintea deputatiunii;
datu acestu sistemu politicu absurdu, nu este alfa sunt mai pre susu de ori-ce temeri. Asia ddra,
c) decisiunile eventuali ale presiedintelui si
decatu, ca romanii mai potu anCa resuflă si -fiii mai voimu deplin’a libertate!
dispusetiunile acestuia făcute in interessulu ordinei.
dau inca binetie in limb’a loru; ca agitaţiunile in­ Deci clubulu romanu din Clusiu, in urm’a no­
Despre voturile respinse este a se duce un’a
fernali, ur’a nedumerita si calumniele vili aruncate bilei sale iniţiative, se nu intrelase de a convocă
consemnatiune separata, oare se aclude protocolului.
contra ndstra, in mesura progressiva maghiara, nu insu-si fora amenare, la Alb’a-Iuli’ă Oonferinti’a
§ 86. Dăca votarea intru intielesulu §-lui 83
suntu anca destule; si, in fine, ca diiapidarile te- subVersanta; naţiunea i va audi viersulu, si la s’a inchiaiatu înaintea tuturoru deputatiuniloru, pre­
saurului publicu si estorsiunile calculate si eserci- tempu va fi acolo, pentru a-si manifestă, că totu- siedintele electorale constata resultatulu finale alu
t e cu o rapacitate mai multu decatu vandalica a- de-un’a, liberu si francu, vointi’a si procederea sa votării înaintea membriloru deputatiunali si dechiara
supr’a poporului, anca nu si-au ajunsu finea. facia de viitâriele alegeri de deputaţi la parlamentulu pre candidatulu ce a intrunitu maioritatea absoluta
din insemnatele voturi valide, de deputatu dietale
K 'Huo^ asemenea auspicia si direcţiune a lucru* din Bud’a-Pest’a.
alu cercului. . ,
a
u e8te-ne 6re iertatu ndue romaniloru din
§ 87. Despre intrdga decurgerea alegerii este
a, se mai asteptamu ce-va bine dela a se face protocolu, si in acel’a a se însemnă:
«ntulu maghiaru din Bud’a-Pest’a ? 6re acestu Nou’a lege electorale,
a) numele cercului electorale;
uentu, dUpa-CC ne a despoiatu mereu de auto­ CAPITLULU Y. , r
s [aid b) loculu si timpulu alegerii;
nomia, limba, drepturi politice, de tdte drepturile
P r o c e d u r ’ a l a a l e g e r e . c) numele candidatiloru de deputaţi;
cele mai sacre; dupa-ce prin imprudinti’a si hallu- d) numele propunetoriloru de candidaţi si a
cinatiunile sale a adusu tidr’a si poporulu la sapa bhaffi&T «v r^j^e ea-nbnsbenî barbatiloru de încredere, numiţi de ei sdu de pre-
de lemnu, ce perespectiva de salute ne mai p6te § 78. Yotulu, care n’are intielesu, său se siedinte, datulu dechiaratiunii si timpulu presen-
p6te interpretă in mai multe moduri, său nu s’a tarii;
dâ 6re ?
datu unuia dintre candidaţii de deputaţi, este fora e) repasirea eventuale a candidatului sdu a can-
Intr’adeveru, ddca a fostu candu-va tempulu,
potere. didatiloru;
că, conformu principialoru de libertate natiunale,
Ddca sub unu nume de familia este numai unu f) dăca s’a facutu votare, timpulu începerii si
poporulu romanu din Transilvani’» se-si accentueze caudidatu, atunci votulu nu se p6te consideră de resultatulu finale alu votării;
din nou tienut’a si attitudinea sa facia cu agenţii fora potere, din causa, ca numele de botediu s’a g) 6r’a de inchiare, prefipta de presiedinte;
tiraniei si ai sclaviei, acestu tempu a sositu dra-si spusu reu, sdu nu s’a spusu de feliu, precum nici h) decisiunile presiedintelui si dispusetiunile
asta-di, candu in curendu se voru redeschide urnele atunci, candu votulu fora t6ta indoidl’a se p6te a- făcute de elu intru interessulu ordinei.
deverf pentru unulu dintre candidaţi. In protocolu n’are locu nici protestu, nici ori
electorali pentru parlamentulu din Bud’a-Pest’a,
§ 79. Ddca in decursulu alegerii se ivescu ce alta observatiune. Protocolulu -lu subscrie pre­
unde, spre batu-jocurirea n6stra, vomu fi dra-si
astfeliu de pedice, pentru cari alegerea nu se p6te siedintele si notariulu de langa elu. —
chiamati.
continuă regulatu, presiedintele electorale sdu depu- § 88. Atatu protocolulu generale, catu si
Dreptu aceea, salutamu cu viua bucuria initia- tatiunale pdte suspinde votarea pre responsabilitatea protocolulu deputatiuniloru scrutinatdrie, si cdlele
tiv’a luata de tempuriu de clubulu romanu din sa, cestu din urma insa numai pre langa aretare rubricate, suntu a se scrie in limb’a officiale a sta­
Clusiu, prin a p p e l u l u s e u f r a t i e s c u , publi- de indata la presiedintele electorale. tului, in 3 exemplaria.
catu in diuariale romane, ca-ci este de necessitate § 80. Dbca votarea suspinsa nici după d6ue Dintre aceste unulu se dă indata deputatului
imperativa, că se dispara dintre noi t6te neintiele- 6re nu s’ar’ potb continuă, presiedintele electorale alesu, său i se trămite pre langa recepisa. Cele­
întrerupe alegerea si repdrta despre acdst’a comis- lalte ddue exemplarie suntu a se tramete comissiu-
gerile — ddca mai suntu — in acestu obiectu mo-
siunei centrali. nei centrali, — carea unu exemplariu -lu de­
mentosu; este de trebuintia că, precumu totudeau-
Gtlnissiunea centrale, in intielesulu §-lui 57 pune in archivulu municipiului său ahi orasiului,
n’a, asib si acurn’a, in presdr’a n6ueloru alegeri, alu acestei legi, pune nou terminu pentru n6ua a- cel’alaltu -lu tramite ministrului de interne.
naţiunea romana din Transilvani’» se-si manifeste, legere. Protocolulu de alegere servesce deputatului a-
cu t6ta energi’a, vointi’a si procederea neclatita si § 81. Ddca in decursulu alegerii, ceialalti lesu de credentionale.
solidaria facia de împilatorii seî. candidaţi, afora de unulu, repasiescu, si acdsta in- Atatu formulări» pentru protocăle, catu si cdle