Page 4 - 1875-01

rubricate pentru votare, ministrulu de interne tra- mai antaiu la anim’a tuturoru Romaniloru acea ce — Broglie, fiindu insarcinatu din partea pre-
mite juredictiuniloru respective in câtime de ajunsu. am mai disu de atate ori, ca messeriele suntu unu siedintelui Mac-Mahon cu formarea noului cabinetu,
§ 89. Asupra validitati alegeriloru atacate, capitulu principalu alu economiei naţionale. Isvo- a dechiaratu, ca nu păte formă cabinetulu, pana ce
prin petitiune decide Curi’a. i rulu celu mai mare pentru buna starea materiala adunarea naţionale nu se va pronunciâ asupr’a le-
a unui poporu, este necontestabilu i n d u s t r i ’ a . giloru constituţionale.
Regulele materiali si formali, conformu carora
va avă se procăda Curi’a in acestu cercu de com- Cele d’anteiu popăre din Europ’a, anglesii, francesii — Don Alfonso, înainte de ce a plecă la Ma­
petintia alu seu, le va stator! o lege speciale. si germanii ar’ fi totu asia de seraci, că si noi, drid, s’a logoditu in Parisu cu principes’a Mărcădăs,
dăca n’ar’ avă industri’a cea progressiva inflorităria fiic’a ducelui Montpensier.
Pana la crearea acestei legi, decide asupea va­ pe tăte terenele si in speciele ei.
lidităţii alegeriloru cas’a representativa. — — Camer’a Ungariei si-a inceputu noule sie-
Meseriile si industri’a făcu astadi banii, ma si dintie 9 Ianuariu a. c. Petitiunile intrate s’au tra-
CAPITLULU VI. mobîmŞ'J influinti’a politica o exorcisaza. Si noi Romanii, misu la comissiunea de petitiuni. Ministrulu de in­
R e s p u n s a b i l i t a t e a o r g a n e l o r u c o n l u c r a - carora că la tăta lumea „ne scapara ochii după terne Szapâry presentâ unu proiectu de lege despre
1 6 r i e l a c o n s c r i e r e s i a l e g e r e , s i p e d e p ­ banii*, suntemu mai multu avisati la meserii de evitarea si deiaturarea irregularitatiloru, ce potu
s i r e a a b u s u r i l o r u l a a l e g e r e . catu ori care poporu din lume, ;dăca vremu se cum- obveni in cercurile de alegeri.
panimu catu de pucinu intre popora. — Deci in- — Prea Santi’a Sa archiepiscopulu si metro-
§ 90. Organele conlucratărie la conscrierea teligintia năstra remane culpabile de crima cea mai
alegatoriloru, la compunerea si rectificarea listeloru, mare ce se păte comite in contra natiunei pana politulu de Alba-Iuli’a Dr. Ioanu Vancea are de
precum si la actulu de alegere, suntu respunsabili atunci, pana candu nu cauta sa dă viatia ataroru cugetu a conchiamă la primavăra unu sinodu archi-
pentru implinirea essacta si consciintiăsa a detorin- Associatiuni in fia-care cetate, in fia-care orasiu, in diecesanu. Salutamu cu anima plina de bucuria
tieloru loru, normate in acăsta lege. acăsta soire, si dorimu că ea, sub parintăsca in-
fla-care tienutu romanescu. grigire a Prea Santiei sale metropolitului, se devină
§ 91. Cine pre membrii deputatiunei con-
scrietărie său scrutinatărie, său a comissiunei cen­ Avendu messeriasi, avendu industriaşi, avemu fapta complinită spre binele si salutea poporului
romanu.
trali, său preste totu pre aceia, cari suntu insarci- b a n i si banii conditiuneaza ridicarea unui poporu,
nati cu esaecutarea dispusetiuniloru acestei legi, in pana la gradulu celu mai mare de buna stare. — Soirile mai năue spunu, cumca Don Carlos
funcţiunea loru officiale, ii vatema cu cuventulu, Fraţi Romani! Imitati exemplulu brasioveniloru, n’are de cugetu se depună armele. Elu va publică
său cu fapt’a, său in ori care altu modu, său ii ca- infiintiati in totu loculu asemină Associatiuni, în­ in curendu unu protestu contra proclamării lui Al­
lumniădia, său ii ataca cu spresiuni deonestatărie, demnaţi pe părinţi se -si dă copii la meşserii si fonso de rege alu Ispaniei. In acestu documentu
său ii insulta spre scandalisare publica, pre catu fericindu-ne unii pe alţii, cu totii vomu fi fericiţi. adressatu catra soldaţii sei si catra Europ’a, pre-
fapt’a nu ar’ formă unu actu criminale, ce cade Aceste premitemu înainte de publicarea Reportului, tendentulu va dice, cumca prin nău’a fase in care
sub imputatiune. mai grea, este a se pedepsi cu care va esl in nr. v. a intratu resbelulu, situătiunea nu s’a schimbatu
mulcta in bani pana la 500 fi. respective cu arestu intru nimicu; dinsulu -si va aperâ contra monăr-
chiei constituţionale drepturile sale neprescriptibili,
pana la 3 luni. .imfov lorhq irjoq «sm es ce le-a primitu prin nascerea sa, dela D-dieu; elu
Cine pre deputatlunile functiunat6rie in cause «îbq Convocare. Mn 0i va luptă pre venitoriu contra monarchiei constitu­
de alegere le impedeca — in funcţiunea loru — Prin care toti inteligenţii romani din comita- ţionale in tocmai cum a luptatu pana acum contra
prin amenintiare cu fapte ce cadu sub pedăpsa, anarchiei si a republicei.
său prin violentia, său intarita spre alţii spre im- tulu Albei de diosu suntu poftiti a se presentâ in
pedecare cu forti’a a funcţiunii loru, are a fi pe- 23 Ianuăriu a. c. st. n. la locuinti’a subscrissului
depsitu cu suspinderea dreptului seu de alegere pe in Alba-Iuli’a, spre a discute asupr’a Appelului â eiea umbL m ia dJădclTiă
clubului din Clusiu in privinti’a tienutei Romaniloru
3 ani, si cu carcere pana la duoi ani...
facia de alegerile dieţali venitorie.
§ 92. Contra acelui presiedinte electorale său
j
deputatiunale, notariu, său barbatu de încredere, său ,«vii;Alba-Iuli’aj 11 Ianuariu 1875. 800fl 9 89
a altui care-va organu conlucratoriu in urm’a unei A x - e n t e S e v e r u . La £8 Ianuariu a. c. 10 ăre din di
insarcinari speciali, care prin fapta, său prin negri- se va tienă siedinti’a ordinaria a consiliului muni­
gire, vatema dispusetiunile acestei legi, are locu cipalii alu Turdii, cu care occasiune se voru pu­
procedur’a disciplinare in intielesulu capitlului VI Maţi diverse. blică articlii de legi, se vor'u resolvi mai multe
din art. de lege XLII din 1870, si respective suntu ordinatiuni, recuisitiuni si alte affaceri interne,' si
a se pedepsi după § lu 83 din acelu articlu, cu (*f* N e c r o 1 o g u.) Alesandru Deganu preutu se voru alege mai multe comissiuni pfovediute in
;
glăba pana la 500 fi. articlulu de lege XLII din anulu 1870. —
rom. in Deagu a repausatu in 18 Decembre st. v.
Dăca negriginti’a, său vatemarea detorintiei le­ 1874, după ce in acăsta cariera inca nu împlinise Ceea ce prin acăst’a se aduce la publica cu-
gali trage după sine nesuccederea, eventualminte trei ani, lasandu in doliu pre iubit’a sa socia Lu- noscientia. -r-
nimicirea alegerii, calcatoriulu de lege este a se creti’a Deganu născută Moldovanu, pre fii’a sa Ma- T u r d ’ a , in 9 Ianuariu 1875 st. n.
pedepsi cu glăba in bani pana la 2000 fi. ri’a in etate de duoi ani, pre betran’a maica-sa A- Alexiu Miksa m/p.
Dăca aceia, cari intru intielesulu articlului de nica Deganu, pre iubitulu seu socru Isai’a Moldo­ Vice-comite.
lege XLII din 1870, § 78, suntu chiamati a or­ vanu preutu rom. in Glirileu, precum si alţi ai
dină investigatiunea, nu o dispunu acăst’a, la re- sei consângeni, unu frate si trei surori, si din par­
ceroarea motivata a comissiunei centrali, său pre tea sociei sale, pre unchiulu Vasiliu Moldovanu preş. CrarswffH©
temeiulu plansorii motivate din partea singurateoi- scaunului orf. in D.-Santu-Martinu, cu stimatVi
loru, investigatiunea, si in urm’a acestei acţiunea familia, pre sor’a sociei sale Mari’a Moldovanu mă­ la bursa in 13 lan. 1876 Stâ asia :
fiscale o păte ordină si ministrulu de interne. ritata Anca preutăsa, si pre iubitulu frate Alesan­
§ 93. Acelu diregatoriu publicu său preutu, dru Moldovanu. Remasitiele pamentesci s’au astrucatu Galbini împărătesei — — 5 fl. 24% cr.
care nu dă la timpulu seu datele, respectivă docu- langa beseric’a gr. cat. in Deagu in 20 Decembre Napoleoni — — —. Olă 1j tf 89
mintele necessarie pentru conscrierea alegatoriloru, a. c. după ritulu nostru gr. unitu — asistendu Augsburg — — — 104 1t 70 .
său denăga edarea acelora, se va pedepsi prin tri- mai toti preutii tractului Ernotu. Fia-i tieren’a Londonu — «rj-r. rr-. 110 r> 55 n
bunalulu respectivu, cu glăba pana la 500 fi. usiăra si memori’a binecuventata. — ! — Imprumutulu naţionala — 75 n 70 n
§ 94. Cine pentru intruducerea fora cale a — Lini’a călii ferate romane Pitesci—Vercio- Obligaţiile metalice vechi de 6% 70 tf 30
numelui seu, său a altuia — in list’a de alegatori, rova, adeca acea linia, ce ajunge la confiniele ostr- 78 h
său pentru ştergerea din lista a celui inscrisu îna­ unguresci la Orsiova, s’a deschisu dilele trecute, Obligaţiunile rurale ungare n — tt tt
intea deputatiunii conscrietărie, său a comissiunei predandu-se comunicatiunii publice. Ea va remană n » temesiane 77 tt tt n
centrali, se folosesce de documentu falsu, falsificatu infundata, afara de comunicatiunea de transitu eu- » n transilvane 76 n 40 tt tt
său in esenti’a sa necorespundietoriu adeverului, se ropăna apusăna, pana candu Austro-Ungari’a nu va n n croato-slav, 80 n 50 tt tt
va pedepsi in bani pana la 500 fi. său cu arestu grăbi cu construirea călii ferate Temisior’a—Orsiov’a Acţiunile bancei — — 1002 n — tt tt
pana la 3 luni. spre a efeptul junctiunea. 228 » —
9 creditului 1—■ h iTTnÎJ tt tt
§ 95. Acelu membru deputatiunale, care fal­
sifică documentele comunicate lui officialminte, său
le instraina său nimicesce; mai departe acel’a, care
falsifica list’a de alegatori, său a votantiloru, s e v a Reducerea pretiului de sticlăria.
pedepsi cu suspinderea dreptului seu de alegere pe
trei ani, cu carcere pana la duoi ani, si cu glăba Prin acăst’a se aduce la cunoscinti’a onorab. publicu, cumca in urmarea, ca pretiulu sodei
pana la 2000 florini. s’a eftinitu, ne aflamu acum in placut’a pusetiune a reduce pretiulu sticlăriei incependu dela I
(Va u r m ă ) . Ianuariu 1895, si adeca:
a) Table sortate de prim’a calitate, mezin’a (Schock) â 1 fl. 50 cr.
b) » » # a ddu a » „ „ „ 1 „ 3 0 „
c) Marfa cava (gaunăsa) alba si verde „ „ 1 „ 20 „
îl A s s o c i a t i u n e a R o m a n i l o r u b r a s i o *
v e n i p e n t r u s p r i g i n i r e a i n v e t i ă c e i l o r u d) Sticle albe de apotheca si de apa minerala „ 1 „ —
s i a s o d a l i l o r u m e s s e r i a s i r o m a n i tienfi Pana candu vomu vinde present’a provisiune, se voru face espeditiunile cele Dlai punctuale,
in 29 Decembre a. tr. adunarea generale. Din re- aplacidandu domniloru Cumpărători sotocu de patru luni si 10% că si pana acum, — cu scopu, că
portulu, ce lu vomu publică in nr. v., se păte vede in piati’a acăst’a se infruntamu concurinti’a din afara.
activitatea comitetului precum si direcţiunea ce o Administratiunea
are acăsta Associatiune de atata importantia. Nu 3—3 privilegiatei fabrice de sticlăria a contelui Mikes,
putemu publică reportulu cestionatu, fara de a pune Margaretlien Post. 17. BorosnyO.

Redaotoru respundietorlu Editiunea: Cu tipariulu lui
I A O O B U M U R E S I A N t l . IOANE GOTT ei fiiu HENRICU.