Page 5 - 1875-01

Gazet’a eso de 2 ori: Joi’a si Duminec’a, 8e prenamera la poştele c. si r., 6i pe la
F6i'a, candu concedu ajutdriale. — Pretiulu: Anala 1XXVUI. DD. corespondenţi. — Pentru serie o or,
pe 1 anu 10 fl., pe ‘/i 3 fi. v. a. Tieri esterne 12 fi. Tacs’a timbrala a 30 cr. de fiacare pu­
v. a. pe unu anu sdu 2 Va galbini mon. sunatdria. blicare.
r :J : 4’

Hr. 2 Braslovs 219 Ianuariu 1875.

nele talhariloru.* Ddru inca ddca acelu betranu a scapă de jugulu sub care geme. De aceea se nu
JLa appelulu clasiaun! septuagenariu ar’ fi ajunsu anulu 1848, că se vddia ve miraţi, ddca conspiramu neincetatu asupra vdstra
de ex., cumu spendiurara in Clusiu pre foştii clerici si ddca alergamu la franci, la italiani si la prus-
Inteligenti’a romana din Blasiu, intrunita in
B e t r a n e a n u si Simonis (3 Oct.), pre protopo- saci, că se ni-i castigamu de patroni si ajutători in
conferinti’a sa din 10 Ianuariu 1875 st. n., deli-
pulu Yas. Tur cu din Cătină (23 Oct. in etate contra vdstra, si ddca nu ne odichnimu, pana ce nu
berandu mai indelungatu, intre altele si asupr’a ap-
de 68 de ani), dra in Tergulu-Muresiului pre vomu scapă de voi.*
pelului facutu din partea clubului clusianu, pentru
clericulu de Sibiiu Y a s i l . P o p u si cu acdsta Asia le vorbea ungurenii nemtiloru dela 1849
tienerea unei conferintie romane, se pronuncia in
puseră tidr’a in flăcări! *) pana in anulu 1866 incl«$[££, ba kossuthianii le
urmat6riale:
înainte de t6te se afla indemnata a felicită si In dilele nostre aceşti dmeni -si făcu de capu vorbescu inca si astadi totu in acestu limbagiu.
laudă pre fraţii membri ai clubului clusianu pentru mai multu chiaru si de catu in an. 1848. Cautati Si sciţi d-vdstra cine suntu collaboratorii cei
zelulu de preingrigire manifestatu in appelulu seu numai bine si veţi vedd, ca astadi mai t6te diua- mai furioşi la diariele maghiare si anume la „Re­
din Decembre 1874. riale politice maghiare impingu tidr’a drasi catra form?* Partea cea mai mare nisce renegaţi moderni
Punctulu primu alu appelului, in care se pro­ belu civile, dra cele nepolitice prepara calea celora. de aceia, caroru le este rusîne, că si cumu ar’ fi
pune tienerea unei conferintie romane in Alb’a-Iuli’a Decandu este lumea atata ura si vindicta naţionale bastardi, de onorabilele nume naţionale alu familie-
la 15 Februariu, -lu primesce de alu seu, de si nu s’a propagatu, cata se propaga in tempulu loru proprie, si ceru se li se schimbe prin decretu;
pentru acdst’a ar’ fi mai acomodata diu’a de 14 nostru in diuariale curatu maghiare. Se intielege de aceştia suntu si publiciştii R â k o s i (mai inainte
Februariu st. n., fiendu acdst’a Domineca, prin ur­ apoi de sinesi, ca cele nemaghiare nu le remanu Kremser), D o c z f (Dux din Boemi’a), O r l d s z
mare o di, in care cei mai mulţi dispunu de tempu det6rie cu mai multu, decatu numai cu catu le (Miiller), P a l o c z y (evreulu Pollak), dra la „P.
liberu. tiene in restantia~procurorulu dd stătu si in Tran­ Napld* si „Lloid* Max Falk (evreu botezatu?), la
Punctulu alu doilea, in catu prin acest’a se silvanii legea marţiale, despre care „Albina* nu „Hon* Ed. Horn (evreu) si o suta alţii. $cca
propune a se tramite la numit’a conferintia „totu mai vre se audia si nu cred* ia existinti’a ei. maghiari nnulu că unulu din Scithi’a, carii ceru
cam după 30,000 locuitori cate unu deputatu alesu Din t6te partitele cal v mesei (Chauvin) dela sclavi’a si chiaru sângele natiunei romanesci prin
diariele din Pestea. La diariele din Clusiu inca
prin membrii romani ai comiteteloru municipali;* Ungaria, fracţiunea comitelui Lonyay si organulu
suntu unii collaboratori, totu renegaţi, sasi, armeni
nu-lu p6te primi inteliginti’a blasiana, din caus’a, seu „Reform* -si face mai multu de capu, anume
evrei. Toţi aceştia ducu trist’a rola de gladiatori,
ca după opiniunea ei conferinti’a astfeliu compusa dela caderea in coce a Domnului loru. înainte cu
se bătu cu nationalitatile la comand’a altora pentru
nu ar’ fi in totalitatea sa espressiunea propria, fi­ unu anu ati publicatu si Dv. cativa articuli după
bani. Dn. Lonyay petrece in alte tieri si mai a-
dela si adeverata a intregei naţiuni, ci numai a „Reform*. De atunci ea sd facil si mai rea si
lesu la M e r a n. Se pdte 6re că se nu vddia den­
catoruv’a pers6ne. mai cătrănită, multu mai pessimista, insa totuodata
sulu unde ducu renegaţii pe acestea tieri? Sdu
Alegerea deputatiloru de catra intrdga popo- mai resbunat6ria. Anume pe nationalitati le ar’
crede Excelenti’a Sa si tdte Excelentiele, illustrita-
ratiunea, investita cu dreptulu de alegere, ar’ fi in stinge ddca ar’ potd intr’o lingura de apa.
tile si magnificenţele, ca voru mai spariă pe cine­
totu casulu mai convenienţa, ddr’ acdst’a ar’ fi in­ Ddca potemu da crediementu neconditionatu
tre impregiurarile de facia cu totulu nepracticabila, sciriloru mai n6ue, apoi corniţele Melchior Lonyay va prin vorbe mari si late de ale aceloru gladia­
mai impossibila; deci se d e c h i a r a p e n t r u c o n - ar’ fi reintratu in grati’a monarchului si intr’o tori? Pana-i lumea si pamentulu, nici ei nici alţii.
f e r i n t i a l i b e r a , in care se aiba intrare cu votu n6ua combinatiune ministeriale. Fia cum va fi, Unu scopu inse -lu voru ajunge, ca va veni drasi
decisivu f i a - c a r e r o m a n u i n t e l i g e n t u , c a r e ddra unu patriotu că elu asia prepara calea spre ndmtiulu că se U6 inpace. Yeni dieu acela, pentru
a r e d r e p t u d e a l e g e r e i n v r e - u n u c e r c u împăciuirea popdreloru? Diuariulu seu iDjura cum- ca priviţi cu ochii si ascultaţi cu urechile vdstre,
e l e c t o r a l u d i n p a t r i a ; pentru ca nu are in- plitu pe nemţi, amerintia cu perire nationalitatiloru, cumu insusi poporulu maghiaru, satulu pana după
tielesu, că se se eschida dela conferintia aceli’a, dra colţii cei mai ageri ii ascute asupra natiuuei urechi de acdsta stare a lucruriloru, se prov6ca la
cari suntu alegatori si că atari au se decidă cu vo- romanesci din Marele Principatu alu Transilvaniei. „Csâszâr O Felsdge.*
tulu loru in realitate! De altmintrea tidr’a acdsta este tractata de catra Ce crima a comissu marele principatu alu
Cu respectu la punctulu 3 unde se propune, Ungureni i n t o c m a c ă s i c a n d u o a r ’ f i Transilvaniei, că se fia tractatu de ungureni multu
că convocarea conferintiei se se faca prin barbati l u a t u s i s u b j u g a t u e i c u s a b i ’ a . Yedeti, mai reu de catu eră tractate coloniile americane
recunoscuţi antesemnani ai natiunei etc.;“ avendu ca chiaru renegaţii noştri, cu dd. Banfi, Teleki, ale angliloru pana catra 1780? Si ce totu au un­
in vedere de o parte scurtimea tempului, dr’ de Kemdny, Huszâr in frunte, le au plesnitu in facia, gurenii cu naţiunea romana, de nu o laşa in pace,
alta parte impregiurarea, ca ambii presiedinti de ca tractdza tidr’a, că si cum ar’ fi luat’o cu armele, că se -si desv61te si ea poterile sale naţionali pe
pia memoria a-i comitetului romanu permanentu din adeca in sensulu lui Schmerling, pre candu facia calea civilisatiunei ?
1861, cari ar’ fi chiamati a luă iniciativ’a in atari cu Ungari’a eră’ la moda „Die Verwirkungstheorie*, Ddr’ 6re cari se fia oausele, ca chiaru unii
caşuri, suntu morţi, propune: că aceea conferintia ad. „Te-amu subjugatu cu armele, eşti supus’a, eşti romani ungureni au inceputu se dd ajutoriu maghia-
se o conchieme insusi comitetulu clubului romanu sclav’a mea, am se făcu ou tene orce voiu vrd eu, riloru ungureni si toturoru renegatiloru de acolo si
din Clusiu, alu cărui presiedinte este totu-odata si i-ti voiu da numai drepturi, cari mi convinu mie de aici? Ore de ce densii insistu asia multu, că se
unulu dintre membrii comitetului permanentu din sdu neci unulu.* Eu inse credu, ca nimeni din noi ia parte activa la discussiunea cestiunei n6stre p r o ­
1861. nu a uitatu neci respunsurile, pe cari le detera in v i n c i a l e , candu noi ne-amu feritu totu-deaun’a
Blasiu in 10 Ianuariu 1875 st. ii. acei ani ungurenii in mai multe variatiuni; ei ad, a ne amesteca in cestiunile loru de dreptu publicu,
propriu alu tierei loru? Dloru ar’ trebui se pri-
In numele inteligintiei romane din Blasiu: le dicea: bine, ddca voi ne ati luatu cu armele, cdpa, ca prin acdsta inbiiere de consiliu n e c e r u t u
C o n s t a n t i n u P a p f a l v i , ne au luatu si muscalii, confederaţii voştri cu destdpta in romanii Transilvaniei mai multe suve­
conducatoriulu conferintiei. armele, si ddca noi amu devenitu sclavii voştri cu nire din trecutu, incependu chiaru din dilele feri­
dreptulu săbiei, atunci intre voi si intre noi nu
S t e f a n u P o p u , citului episcopu Samuilu Yulcanu. Ddr’ se nu mer-
mai existu neci decum alte relatiuni, decatu cele
actuariu. gemu asia departe inapoi; ne este de ajun3u anulu
usitate intre domni si sclavi. Este apoi sciutu, ca
1848, pre candu dd. A. Buda, S. Popu, I. Dra-
sclavulu uresce din adenculu sufletului pe tiranulu
gosiu, E. Glosdu si alţi cativa cutrierara Transilva­
Ungurenii si Ardelenii. seu, si ca uniculu seu scopu si aspiratiune este, de nia in crucisiu si curmedisiu, cerendu-ne că se ne

Ye aduceţi amente de vicariulu Nobili dela invoimu la u n i u n e a n e c o n d i ţ i o n a t a , a d e c a
*) Pana la Maiu au mai omoritu Clusianiî alţi l a f u s i u n e a t o t a l a a Transilvaniei. Ei nu cu-
Hatiegu, de înainte tocma cu 50 de ani? Ddca
25 de romani, intre cari au fostu si 3 preoţi, adeca
densulu ar’ mai trai si ar’ vedd atatea nebunii o- noscea mai nicidecumu cestiunea Transilvaniei, sdu
duoi uniţi si unu neunitu. Preoţii uniţi au fostu
menesci, s’ar’ jură drasi pe barb’a sa cea alba, ca Mich. Popu de 64 de ani, Yas. Popoviciu din de o si cunoscea, ddra nu o simtia, (precumu ob­
„ d i e u a c e ş t i d m e n i - s i f ă c u d e c a p u , ei Tiegsioru de 52 de ani, dra celu neunitu a fostu servase f6rte bine dn. Cipariu), si totuşi ne punea
yoru se stdrga religiunea si se dd lumea pre ma­ Stef. Mora din Simotelnicu de 48 de ani. suia in cdste, că se o sacrificamu, dcca asia, pe