Page 6 - 1875-01

vorbe mari de a le ungureniloru; dr’ candu vediura s’a resolvitu a se impacâ cu L6nyay, care ori si siune a află din reportulu cassierului, atatu avemu
si vediura, ca nu o scotu la cale cu noi, se luara cum totu se mai numera intre barbatii de stătu de observatu, ca incassarea taxeloru e împreunată
de mana cu Kossuth si-i ajutara câ se aduca in ai Ungariei. Din acdsta impregiurare se conchide, cu multe dificultăţi, intre acestea cea mai mare
contra n6stra si cateva batali6ne romanesci si cete ca urmatoriulu lui Bitt6 va fi L6nyay. Ddca nu este, ca membrii nu prea platescu; cu tdte acestea
de lanceri romani puse sub comand’a lui Bem, a ne insidla aparinti’a, ungurii au de cugetu se constatamu cu plăcere, cumca in anulu acest’a au
lui Katona si Teleki. Episcopulu de atunci alu esecute nouele alegeri drasi sub auspiciele lui incursu taxele mai usioru, decatu in anulti espiratu;
Oradei facea in fruntea toturoru causa comuna cu Ldnyay, care si-a castigatu mari merite pre terenulu afara de aceea suntemu in stare a aretâ, cumca
asupritorii noştri; de acea repaus. Ioanu Maiorescu alegeriloru de deputaţi si a datu probe invederate fondulu este indoitu, de catu cum erâ in anulu
ei dise pe la 1850 in facia: „Acolo unde se afla despre talentulu si abilitatea sa in acdsta sfera de espiratu.
internatu episcopulu Ioanu Lemeni, adeca internatu afaceri, compatibile numai marei capacitati a bar- 4. Yenimu acum la punctulu principalu alu
in Yien’a, ar’ fi loculu Prea S. tale; ddr’ ai avutu batiloru de stătu maghiari. problemei, ce pdrta Associatiunea ndstra pe fronti­
norocu mare cu cardinalulu Schwarzenberg, care-ti Crisea financiaria amenintia caderea regimului spiciul seu: este asiediarea copiiloru pe la meserii.
castigâ si decoratiune.* actualu; „Hon“ dice, ca camer’a nu v’a primi în­ Comitetulu si-a tienutu de cea mai santa detorintia
Ecca domnule Redactoru, pentru-ce propunerea mulţirea dariloru proiectate, ca tidr’a nu le pdte a lucrâ după poteri in acdsta direcţiune. Trebue
dlui F. de a tiend conferintia comuna cu romanii suportâ si regimulu presentu trebue se abdica fa- se marturisimu, ca nimicu n’a facutu comitetului
din Ungari’a, produse inpressiune asia curiâsa la cundu locu regimului opositiunii. Finantiele apasa atate dificultăţi, câ asiediarea copiiloru la meseriaşi.
cei mai mulţi lectori. Mai dcca si unu passagiu greu pe politicastri neprecugetati. Prim’a dificultate provine din lips’a de messeriasi
din corespondenţii de care-ti vorbeamu in septe- In F r a n c i ’ a Rouher, fostulu capu alu par­ romani, ca-ci afara de măcelări si cojocari ceilalţi
man’a trecuta: „Ce au avutu ungurenii cu noi, de titei bonapartiste s’ar fi esprimatu, ca după doue messeriasi suntu fdrte pucini, prin urmare amu fostu
au venitu in Iuliu 1872 cu candidaţi de ai loru, luni Mac-Mahon inca va procede in Franci’a, câ avisati a-i asiediâ pe la messeriasi străini, cari nu-i
câ se-i aldga 6menii nostrii la diet’a ungurdsca? Serrano in Ispani a. Acesta profeţia p6te se devină primescu bucurosu, spre scopulu acest’a amu fostu
Asia respecta ei convicţiunile ndstre? Frum6sa fra- fapta, dedrace in cercurile militari se vorbesce pre siliţi se apellamu la concursulu domniloru comer­
tietate, se ne viie cu sil’a pe capu. Ca dâra n’au facia, cumca reorganisatiunea armatei francese se cianţi romani, carii prin influinti’a ce o au prin
fostu datu si ei man’a cu Mâday, cu Yodianer, cu va potd efeptui cu successulu doritu numai sub connesiunile de negotiu, ni-au ajutatu fdrte multu.
cei aleşi la Miercurea, la S.-Sebesiu, la Naseudu, câ unu guvernamentu monarchicu. Apoi cuvintele mare- Profitamu de acdsta ocasiune spre a aduce cea mai
se ne prostitue onorabilitatea poporului nostru si se sialului Mac-Mahon, cumca elu contdza pre armata, mare multiamita dd. Dum. Stanescu, An. Zauescu,
ne pună in prangu inteligenţii, se o cumpere, pre­ inca se esplica cam in sensulu acest’a. P. Archimandrescu, Nic. Dimitriu, St. Poenariu, I.
cum cumperi vitele in tergu?“ Noulu rege alu Ispaniei Don Alfonso se va Sotiru, Ioanu Manole.
Suntu amare vorbele acestea, dâra odata tre- proclamă in curendu de maiorenu, cu t6te ca este A ddu’a greutate provine dela nestatornici’a
buea se rupă tacerea si Gazet’a, dupa-ce trei ani numai de 17 ani, si după aceea prin unu cercu- copiiloru, ca-ci s’a intemplatu, ca am amblatu pen­
de dile amu suferitu atatu amaru de insulte. lariu va incunoscintiâ poterile esterne despre suirea tru cate unu copilu si 3 dile, pana ce amu aflatu
Si apoi ce totu au densii cu tienuti nâstra, sa pre tronulu Ispaniei. Don Carlos si organiseza locu, a patr’a di l’amu asiediatu si a cincea di a
pe care o bajocorescu de passivitate? Ne-amu „is- trupele si vrd se continue lupt’a. Elu regreta, ca si fugitu.
poveduitu“ noi vreodată, necum la mireni, ddr’ nici consangeanulu seu Alfonso s’a facutu unu instru- Tacemu despre alte greutati, cum suntu con-
chiaru lareverendii preuti din Ungarii? Nu ne amu mentu alu revolutiunii si a primitu coron’e regale, ditiunile cele grele, ce le ceru meseriaşii; seraci’a
„ispoveduitu,* ca si noi avemu preutii nostrii, si care numai lui, adeca lui Don Carlos i compete. parintiloru, cari nu potu se provdda pe copii cu
inca mulţi de aceia, carii in a. 1848/9 au scapatu imbracamintea necessaria nici se ingrigdsca de al­
de glontiu si de furci numai câ prin urechile acu­ biturile copiiloru si alte asemine.
lui, si noi catra aceia avemu încrederea cea mai R e p o r t a Luandu in consideratiune dificultăţile menfo-
mare. Ya veni tempulu increderei si catra ai dum- d e s p r e a c t i v i t a t e a c o m i t e t u l u i A s s o c i a - nate, precum si modestele mediuldce, cari ni au
nealoru, ddr’ inca nu a sositu; dr’ pana atunci ii t i u n e i p e n t r u s p r i g i n i r e a i n v e t i a c e i - stătu la dispositiune, comitetulu constata cu satis-
rogamu câ se nu se supere pe noi, ddca ne mai l o r u s i a s o d a l î l o r u r o m a n i m e s s e r i a s i factiune, ca in anulu acest’a a lucratu cu succesu
place se amblamu după capulu nostru, asia secu, i n B r a s i o v u . asiediandu pe la meserii 23 de invetiacei, si ob-
precum ui l’au datu Ddieu. A. Comitetulu acestei Associatiuni, alesu in adu­ servandu acelu p r i n c i p i u , câ intre Romani se
narea generala din 30 Decembre 1873 a tienutu se latidsca catu de multe specie de messerii, de
in decursulu anului 1874 11 siedintie si pe basea aceea i-a asiediatu pe la cele mai diferite ramuri,
Brasiovu 20/8 Ianuariu 1875. processeloru verbale luate in aceste siedintie are si anume:

Diet’a ungurdsca se afla erasi in activitate, ondre a reportâ despre activitatea sa, reBumendu-o 3 invetiacei la comerciu
inse pana acum lucra mai multu in secţiuni, sie- in urmatdriele puncte; 6 „ * cismarl
dintiele plenarie sunt tare sporadice, dedrace 1. Comitetulu se afla in placufa positiune a 3 , , lăcătuşi
proiecptele de dare si bugetulu n’a trecutu inca anunciâ on. âdunari, cum-ca statutele, cari d’atate 2 „ „ masinaria
prin censur’a commissiunii financiari. Ce e 'dreptu, ori au fostu respinse, in fine s’au aprobatu de mi- 2 „ „ zidaria
comissiunea financiaria, care lucra cu asiduitate la nisteriulu regiu in 4 Februariu 1874, si tiparin- 1 „ „ perieri
operatulu bugetului pentru anulu curinte, a redusu du-se in 300 de exemplare, suntu puse la disposi- 3 „ „ mesari
si reduce mai multe din sumele preliminate, inse tiunea on. adunari. 1 „ „ curelari
cu t6te aceste totu mai remane de acoperitu unu 2. Cu privire la înmulţirea membriloru si a 2 „ „ luminaria
deficitu de 25 pana la 30 de milliâne. Ministrulu venituriloru avemu ondre a aduce la cunoscintia, 23
de financie Ghyczy, care acum la betranetie este ca in decursulu acestui anu s’au inscrisu inca 6 Afara de aceşti invetiacei a mai avutu comi­
cuprinsu in acestu respectu ds unu optimismu membri fundatori si 1 ordinariu; astfelu avemu cu tetulu sub ingrigirea sa si pe ceialalti 50, asiediati
copilarescu, crede câ acestu deficitu se va potd totulu 43 membri fundatori, 43 de membri ordinari in anii trecuti, dintre carii 6 devenira sodali in
acoperi parte din banii imprumutati, parte din si 6 membri protegetori. decursulu acestui anu. Sum’a toturoru invetiacei-
millidnele, ce cugeta a le incassâ in urm’a urcării Multu mai norocoşi amu fostu in sporirea ve­ loru de messerii, cari stau sub scutulu acestei As­
dariloru. Ba ce e si mai multu, d-lu Ghyczy a nituriloru, si cu acdsta ocasiune ne inplinimu o sa­ sociatiuni, este acum de 67, unu numeru destulu
mersu pana a garantâ cu vidti’a propria, cumca, cra detorintia, a aduce tributulu recunoscintiei unoru de insemnatu pentru timpulu celu scurtu de candu
ddca i se voru acceptâ tdte proiectele, va restabili corporatiuni, cari s’au distinsu prin donatiuni con­ a intratu acdsta Associatiune in viatia.
ecuilibriulu in financiele statului. Slaba garanţia siderabile si adeca: a) comunei parochiale a stlui 5. In conformitate cu statutele are Associa­
si trista consolatiune e acdsta pentru toti aceia, Nicolae, care a aplacidatu si pentru anulu acest’a tiunea, intre alte obligaminte, si acel’a, de a scuti
cari n’ar’ voi bucurosu se vddia statulu ungurescu subventiunea de 100 fl.; b) corporatiunea macela- pe invetiacei de maltratările stapaniloru; de aceea
cadiutu victim’a pecateloru si atentateloru indreptate riloru romani, care a daruitu sum’a de 55 fl. in comitetulu a intrevenitu ori unde s’au ivitu dife-
contrâ sa de catra chiaru ocarmuitorii sei. folosulu acestei reuniuni; c) aceloru Romani bra- rintie intre stapani si invetiacei; mai departe a in-
Stang’a opositiunala lucra din tdte poterile, sioveni, carii au daruitu 105 fl. si 96 cr. din re- grigitu comitetulu de instrucţiunea necessara, dispu-
câ se trantdsca cabinetulu actualu, cu tdte ca scie lasarea spesseloru făcute cu trenulu separatu, inga- nendu câ 2 invetiacei, carii au avutu calificatiunea
prea bine, cumca dinsei in impregiurarile de facia giatu cu occasiunea inmormentarii metropolitnlui receruta, se fia primiţi in scdl’a industriala sasdsca
i este absolutu cu nepotintia, se ajunga la potere. Siagun’a, la staruinti’a d-loru Constant. I. Popasu din locu; dr’ pentru ceilalţi se tiene de catra cor-
Inse pentru aceea se ivescu cu totulu alte com- si D. Manole. pulu didacticu dela scâlele ndstre unu cursu de in-
binatiunei. Se dlce, ca Ldnyay, care dela caderea Cu aceste subventiuni precum si cu contribui- vatiamentu cu d6ue despartiaminte, si aci profita
sa incdce nu vendza alfa, decatu resbunare, ar’ fi rile membriloru, comitetulu se afla in plăcută comitetulu de ocasiune spre a aduce multiamita a-
ajunsu drasi in amiciţia cu Andrâssy si astfeliu ar’ positiune a constată, ca jun’a ndstra Associatiune celoru domni professori, care făcu acestu sacrificiu
fi intratu de nou si in grati’a Domnitoriului. pdte lucrâ intr’o sfera mai mica cu successu lau- pentru invetiacei fara nici o resplata si anume dd.
Precum se vede, Andrâssy numai in mani’a atacu­ dabilu. Lazaru Nastasi, I. 0. Tacitu, Ioanu Popea, Ioanu
rilor u ce le-a primitu din partea congervatiyiloru, 3. Cu privire la starea cassei veţi avd oca­ Dobreami, D. Domnisioru.