Page 7 - 1875-01

S’au facutu paşi de comitetu pentru recuirarea | Dăca acum maghiarii ne numescu pre noi fraţi, mai bune se ne consolamu cu dis’a străbună „perge
unui ajutoriu din partea Universităţii fundului regiu, se vedemu in ce modu intielegu d-loru fratietatea. pati patiens, pariet patientia palmam.* — Non si
câ se se infiintieze o scăla sistematica pentru inve- — După natura, — dăca nu ne vomu reintărce male nune et olim sic erit *).
chiaru la Adamu, — nu potu se fia cu noi fraţi, I o a n u P a p i r i u P o p u m/p.
tiaceii de meserii.
chiaru asia de pucinu potu se ne număsca pre noi protopopu gr. cat.
6. In intielesulu statuteloru a facutu comite- fraţi după gente, pentru-ca altceva e Romanulu său
tulu urmatăriele ajut6rie: Quirinu si altceva Atila, — si fiendu-ca neci după
a) a provediutu pe invetiaceii fărte lipsiţi cu cumnatia nu potemu fi fraţi cu d-loru, ergo cu
cărţile si recuisitele necessarie pentru scăla, dreptulu numai in intielesulu celu mai din urma Nou’a lege electorale,
după cum se vede din reportulu cassarului. desfasiuratu potu se ne număsca de atari. OAPITLULU VI.
b) Unu invetiacelu fărte seracu a fostu ajutatu Am potă fi totuşi fraţi cu d-loru si după na­ R e s p u n s a b i l i t a t e a o r g a n e l o r u c o n l u c r a -
tura, inse numai intru atata, in catu suntemu fiii
cu haine. t ă r i e l a c o n s c r i e r e s i a l e g e r e , s i p e d e p ­
unei si aceiaşi patrie comuna a Transilvaniei — ho,
c) Prin intervenirea comitetului au capetatu 5 s i r e a a b u s u r i l o r u l a a l e g e r e .
se nu me smintescu, a marelui regatu Ungariei. —
invetiacei cate 15 fl. dela Associatiunea tran­ No der’ fia cum va fi — noi după natur’a roma­ (Capetu.)
silvana si alţi 10 cate 5 fl. dela despartia- nului nu voimu asia desu a amenti acestu cuventu § 96. Cine unui alegatoriu său cui-va din
mentulu cercualu alu acelei Associatiuni. de „fratietate,* „frate* pentru-ca ne place mai famili’a acelui — da său promite bani, valori de
tare alu avă in anima, de catu in gura, numai to­ bani, său altu avantagiu, său -lu amenintia cu de-
d) S’au ajutatu cu împrumuturi mai mulţi mes-
tuşi ii rogamu, ca, dăca ne numescu si voiescu se tragerea vr’unui folosu, pentru câ se votedie, său
seriasi, in catu au fostu fondulu disponibilu,
fia cu noi fraţi, se nu ne silăsca; — si ne ar’ se nu votedie pentru cutare candidatu, său se se
si intru catu petentii au potutu oferi garan-
pară fărte bine de acăsta, — că se dicemu ăre abtiena dela votu totalminte, său pentru ca a vo-
ti’a ceruta de statute. candu (cu I. 30. 29.) „Frater fui draoonum et tatu pentru cutare candidatu, se va pedepsi cu sus-
Cu acăsta comitetulu incheia reportulu despre socius struthionum.* — pinderea dreptului seu de a alege pe trei ani si cu
activitatea desvoltata in anulu acest’a in credintia, Deci dăr’ fratiloru maghiari, dăca ne numiţi glăba in bani pana la 1000 fl. său cu inchisăre
pre noi fraţi, sciţi d-văstra cu ce e datoriu fratele pana la 6 luni.
ca acestu reportu va fi spre deplina multiamire a
catra frate. ? Totu sub acăsta pedăpsa cade si acelu alega­
adunării generale,
Er’ după parerea mea cam cu aceste din cele toriu, care a primitu banii, valorile de bani, său
Brasiovu in 28 Dec. 1874.
mai multe: alu iubi pre altulu pre care -lu numesci altu favoru ce is’a datu lui, său vr’unui’a din fa­
B a r t . B a i u l e s e u , D r . N i c o l a u P o p u , frate, — a nu-i face nedreptate, — a nu-i rapf mili’a sa, pentru scopulu aretatu in acestu §.
presiedinte. secretariu. partea din ce i-se cuvine dela părinţi, — a traf § 97. Cu pedăps’a statorita in § precedinte
cu densulu in pace, a nu-lu aruncă de pre veatr’a (96) este a se pedeptl si acel’a, care pentru sco­
stramosiăsca — la care. fia-care are dreptu egale, pulu amintitu in acelu §, tractădia cu mancari si
Duminec’a trecuta s’a aretatu zelulu filantro- alu lasă, că, unde are dreptu, — său unde -lu in- beuturi, precum si acel’a, care primesce aceste
picu alu romaniloru brasioveni in tăta splend6rea. dreptatiăsce 6re-care lege — de intratu — se intre tractari.
Preste 100 studioşi romani seraci fura provediuti — si de vorbitu se vorbăsca — si in urma reta- § 98. Cine in publicu, cu vorb’a său prin
cundu alte multe drepturi reciproce — de ai fa­
cu vestminte de erna in sal’a gimnasiului rom. So­ impartirea de scrieri, interita la păşire nelegale in
cutu cu eli ceva legătură, pactu său învoire —
cietarii respectivi prin repr. seu d. Diamandi Manole contra neviolabilitatii proprietatei, in contra vr’unei
acea se o tieni santa si nevatemata etc. etc. etc. nationalitati, classe său confessiuni, precum si ace-
facil reportu si despre acăsta fapta frumăsa naţio­
Si 6re pre basea acestor’a, că totu atatea mac- l’a, care provăca la nesupunere catra legi, său ca­
nale, care e impintenu la invatiamentu. Ne vomu sime ale vietiei, si precepte divine si mundane — tra stepanirea legale, — se va pedepsi cu suspin-
reiut6rce si la acestu nobilu sacrificiu, pana atunci v’au fostu efluxulu lucruriloru intemplate in £1 a derea dreptului de alegere pe trei ani si glăba iu
primăsca respectivii sacrificatori recunoscienti’a si luaei trecute cu occasiunea congregatiuuei comita- bani pona la 1500 fl. său cu inchisăre pana la
stim’a celoru foşti de facia si prin ei si a natiunei tense?? candu in acestu comitatu — intre 114 unu anu.
mii locuitori — Romanii făcu 92,000 cu o poses-
intregi, care va prosperă, in mesura progressiva cu § 99. Cine in publicu, cu cuventulu, său prin
siune de % parti a pamentului — in comitetulu
sacrificiale fiiloru sei!!! respandirea de scrieri, ataca neviolabilitatea persă-
centralu pentru afacerea alegeriloru dietali, intre
Atatu vomu avă, catu vomu sacrifică, noi pen­ 16 membri numai câ de sesuentia to­ nei Regelui, cine interita la schimbarea in modu
tru cultur’a si viitoriulu natiuneilîî lerabila ad bene (liacituin a-ti alesu nelegale a constitutiunei tierii, său in contra uni­
tăţii statului ungurescu, se va pedepsi — pre langa
trei numai dintre fraţii cei numiţi romani? Si pre suspinderea dreptului de alegere pe trei ani, cu
candu recursulu subscrisului proptitu cu documentu temnitia dela 1 pana la 3 ani.
Din c o m i t a t u l u S o l n o c u - i n t e r i o r e . authenticu dela officiulu reg. perceptoriale, ca pla-
tesce anuatim un’a contributiune drăpta de 84 fl. § 100. Cine cu poterea, său prin amenintiare
Do sub Ciceu a IlI-a di de Nascerea D. 1874. cu vr’o fapta dămna de pedăpsa, impedeca pre
15Yg cr. v. a., nu-lu luarati in consemnarea mem-
Fratrum contentiones et irae sunt briloru virilisti — si inca fara a i se duplică su- vr’unu alegatoriu in essercearea dreptului seu de a-
aocerbissimae, et, qui so nimium amant, m’a ce suiea la 168 fl. ajunse se a fi cu totu drep legere, se va pedepsi cu glăba in bani pana la 5
Iii se nimium odeiunt. Arist. 1. 7. mii fl. său cu inchisăre pana la 3 luni.
Polit 7. tulu indreptatitu de a se primi, — a-ti bagatu de
vina, ca si acum in alu II-lea casu au ajunsu tar» Er’ acei'a, cari la loculu alegerei voru intre-
De si onoratulu publicu cetitoriu păte se va diu recursulu. — E dăr’ ve intrebu, de ce a-ti fa­ buintiâ fortia, pentru ca alegerea se nu se păta în­
miră, ca ocupamu asia desu colănele diurnaleloru cutu casu de precedentie cu unu Victoru Kornis— cepe, său se se intrerumpa, său se nu păta reesl,
năstre cu cuventulu „ f r a t i e t a t e , * totu-si indem- pre care -lu primirăţi pe locu — in acea sessiune — se voru pedepsi cu suspinderea dreptului de a-
natu de intielesulu sententiei premise, — voiu a — candu alu meu si atuncea se reieptâ — nu- legere pe 3 ani si cu temnitia dela 1 pana la
aretâ si din aceste parti odata fratietatea, care o cumva dăra, pentru-ca acela se bucura a fi puiu de 3 ani.
striga maghiarii in gur’a larga.
Q-rofu maghiaru, si eu unu Olăh doseditu înaintea § 101. Dăca falsificatiunile si abusurile, cu­
Cene a cetitu diurnalele năstre si cene a am- maghiariloru pe t e m e i u l u p o l i t i c e i l o r u e - prinse in §§ 95, 96 si 100, se comitu de vr’unu
blatu catu de pucinu prin patri’a năstra, p6te se r e d i t e c u i n s i e l a r i l e p o l i t i c e s i i n c a r ­ dregatoriu publicu, său autiste comunale, acăsta fapta
va miră, cum potu fi dintr’odata maghiarii nisce n a t e i n t r u a t a t a , i n c a t u c i n e l e m a i se va judecă mai aspru, si cei-ce au comis’o, pe
6meni asia de buni, in catu domnialoru nu voiescu c r e d e s u n t u d e m n i s e r e m a n a s b i r i i langa pedăps’a cuprinsa in acei §§ totu-deaun’a voru
alta de catu fratietate. — Maghiariloru le place l o r u ; abstragundu dela altele mai multe — pre­ fi lipsiţi si de dregatoria.
mai tare a purtă acestu cuventu frumosu prin gura cum si dela realegerea ori reînnoirea membriloru § 102. Cine votădia sub numele altui’a, său
— de catu copilului celui micu tîti’a mamei sale; aleşi ai acestui comitetu comitatensu — cu pucina se infacisiadia la votare sub numele altui’a, său
si iu adeveru ăre ce suna mai frumosu in ure- esceptiune totu dintre d-loru inbuldiendu-se a fi cine intr’unu cercu votădia de dăue ori, său votădia
chi’a omului de catu cuventulu fratietate, — ce aleşi in loculu aloru noştri esiti prin sortitura . . . in mai multe locuri; asiâ si acei’a, care la aceste
bate mai cu petrundere la cărd’a animei omenesci, Yedeti ămeni buni, asta nu ar’ însemnă fratietatea abusuri cu scirea dă mana de ajutoriu, se va pe­
de catu sunetulu acesta „ f r a t e . * Se vedemu dăr’ cea sincera — ca, ce insemnăza a scăte afara de depsi cu glăba in bani pana la 200 fl. său cu in­
ce e fratietatea, si ce insămna acea a fi unulu cu pre vatr’a parintiăsca pre 6re-cineva, că a scăte... chisăre pana la 6 septemani, si dăca este in dre­
altulu frate; si apoi fiindu-ca maghiarii nu incăta si a nu lasă se intre in adunările — si alegerile gatoria, cu perderea dregatoriei.
a strigă „fratietate,* se vedemu cum o aplica dd. comitatense — unde legea indreptatiesce si pre celu
§ 103. Cine la loculu de alegere conturba
loru ai din ce motivu voiescu se fia cu noi fraţi. — micu, câ si pre celu de mare neamu . . . . — Asta ordinea, său aduce cu sine vr’o arma, său bâta, si
Quintilianu(3,21)despre fratietate dice: „Qoid e natura maghiara, care nu se schimba, decatu după la provocarea organului pazitoriu de ordine nu le
est aliud fraternitas, quam divisus spiritus.* Er’ ce te au calcatu pe gutu câ despotu pe capu-ti... dâ in data, se va pedepsi de autoritatea adminis­
Nigidu la G (1. 12. c. 10) dice ca „frater est quasi Se ne deschidemu ochii, ca înainte de orce alegeri trativa competinte, pre calea politiale, cu inchisăre
fere alter.* — Catăne intrebatu, ca ce ar’ fi fra­ totu asia insiăla ei pe cei natantoci de sinceri, pana de 3 dile pana la 1 luna.
tele, respunde „alter ego.“ — Noi scimu, vor- candu ii punu sub petiăre. •—
§ 104. A redicâ stăgulu său semnele (arn-
bindu cu 8. scriptura după S. Hieronimu, ca unu Aceste si altele multe, f6rte multe... despre blem’a) partidei său a canditatului pre case de ro-
omu pdte fi frate cu altulu său după natura, carii cari de alta data, candu mi voiu mai reveni in ori gatiune (beserico), pre edificia publice erariali, mu­
adeca se născu din aceiaşi părinţi, său după gente, — după apressiunile de fatalitati ale lovitureloru nicipali, urbane său comunali, său pre scălele pu­
carii adeca suntu de aceeaşi gente, după cum se amare si injuriăse, ce se pare ca au juratu acum
numesce pre sine S. Pavelu (la Rom. 9. 1.) frate in capulu meu —* in modu palpabilu ne face a blice — este opritu; mai departe este opritu a în­
depărtă cu forti’a stindardulu său emblem’a dela
cu judei; — său in intielesu si mai largu, după simtf lips’a, — si a ne coadunâ de a formă dori­
cumnatia, precum au avutu si Ohristosu fraţi pre tele cluburi de partita naţionale; si de a imbra-
unii din Apostoli; — său in urma după efectu, ca ciosiâ numai cu căldură fratiăsca si cu resalutare *) Fortes creantur fortibus et bonis. Tu ne
adeca creştinii se se iubăsca unii pre alţii cu iu­ — i d e a . . . demniloru fraţi din Clusiu — comita­ cede malis, sed contra audentior ito. Romanis so­
bire împrumutata, pentru-ca acăsta e iubire fra­ tulu Olusiului.. despre aflarea de tempuriu a tie- lemne viris opus. Yirtus repulsae nescia sordidae
tifica, — nutei năstre politice pre viitoriu; si pana la dile intaminatis fulget honoribusM! Red.