Page 8 - 1875-01

atare locu, unde punerea acelor’a după lege e per­ § 113. In acele parti ale tierii, unde a fostu vărsa o lumina potente in sciinti’a dreptului
misa. in vigOre articlulu de lege V din 1848, cu pri­ matrimoniale tocma, precandu se amenintia si
Dăca este a se tienă adunare publica de par­ vintia la impartirea cercuriloru electorali si la lo­ respectarea canăneloru besericeloru, privitărie la
tita, festivitate (serbare) de partida si procesiune, curile scaunali de alegere, pana la alta dispunere juredictiunea esterna, său la căuşele matrimoniali.
despre acăsta cu o di mai inainte trebue se se faca prin lege, remanu in validitate dispusetiunile susta- Gratulamu junimei teologice ma si fecieloru bese-
aretare — in orasia cu magistratu regulatu la pri- tărie ale municipialoru. ricesci, cari primescu la mana unu opu sistemisatu
mariu, in alte locuri — la dregatoriulu municipale, § 104. Spessele recerute la conscriere si ale­ in totu cuprinsulu lui, provediutu cu necessari’a
ăr’ dăca atare nu essiste in comuna, la antisti’a co­ gere, pana la crearea năuei legi pentru cassele do­ lumina in cestiunile menţionate, in lesnindu
munale; la acestea primariulu resp. dregatoriulu mestice ale municipialoru, se voru acoperi din vis- prin limb’a materna, in care e compusu, a se fo­
municipale păte se fia de facia in pers6na, ăr’ an­ teri’a statului. losi cu înlesnire de acăsta ramura a sciintieloru
tisti’a comunale păte se se represente printr’unu § 115. Tăte esibitele, testimoniale său alte teologice. O acuisitiune preciăsa a primitu prin
incrediutu alu seu. documinte, referitărie la list’a alegatoriloru, suntu aparinti’a acestui opu si insasi literatur’a romana.
Cine la sus-atinsele locuri oprite va fi pusu scutite de timbru si suntu a se edă fora taxa. Limb’a, in care este scrisa acăsta carte, e precisa,
standartulu său emblem’a, său va fi ordinatu se se § 116. Dispusetiunile legii presinti, referită- curata si fluenta. Successu bunu si la celetalte
pună, său cine dela locurile, unde afigerea loru e rie la facerea si rectificarea listeloru de alegatori, opuri in favărea junimei!
permisa, le va fi indepartatu său stricatu cu pote- intra in viătia indata, ăr’ dispusesiunile referitărie Opulu se vendeja autorulu in Blasiu cu pretiu
rea, său a ordinatu adunare de partida, festivitate la alegere — după inchiarea Dietei presinti. de 3 fi. v. a.
său procesiune ne-anunciata, se va pedepsi de auto­ Alegerile ce intr’aceea suntu a se face, le voru „Istori’a patriei pentru scălele poporali
46
ritatea administrativa, pre cale politiale, cu glăba efeptul alegatorii conscrisi in 1872, conformu legii romane din Ardealu, scrisa de Ioane M . M o l d o v a n u
in bani pana la 100 fi. său cu inchisăre pana la si usului legale de pana acuma. professoru gimn. in Blasiu, editiunea II., a esîtu
20 de dile. de sub tipariu si se afla de vendiare la autorele cu
§ 117. Fia care municipiu său orasiu, care
Antisti’a e detăria a departâ stindardele său de sine tramite deputatu dietale, alege comissiunea pretiu de 32 cr. v. a. Tragemu atenţiunea inve-
amblemele espuse la vr’unu locu opritu. centrale, intru intielesulu §§-loru 17 si 20 in ter- tiatoriloru poporali asupr’a acestui manualu de
§ 105. Banii incursi in tipu de pedăpsa, tri- minulu ce va pune ministrulu de interne. istoria, care pertractăza in modu precisu si lemuritu
bunalulu competintei, respective autoritatea adminis­ Acăsta năua comissiune indeplinesce si acele evenimentele cele mai însemnate din viăti’a popo­
trativa are a ii dă. spre dispusetiune acelui muni­ agende, a caroru îndeplinire după lege, respective rului romanu dela descălecarea lui in Daci’a si
cipiu, pe alu cărui teritoriu s’a comissu fapt’a pe­ după usulu legale, pana la capetulu Dietei presinti pana in diu’a de astadi, arăta tempii de gloria si
depsita; ăr’ municipiulu ii va intrebuintiâ pentru se tiene de comitetele centrali de acuma. tempii de gele, prin cari a trecutu naţiunea romana
scopuri de instrucţiune poporale, său pentru spita- § 118. La statorirea primei liste de alega­ si prin acăsta sadesce si desvălta chiaru si in
lulu său fondulu seraciloru de pe territoriulu seu. animele fragede ale invetieceiloru unu adeveratu
tori, dăca conscrierea se incepe in prim’a diumetate
§ 106. Pentru călcările de lege, enumerate a anului, se iă de basa intru deciderea dreptului amoru de patria si o aderintia nefalsificata catra
in §§ 94, 95, 96 si 101, numai atunci se p6te de alegere, darea aruncata pre anulu premersu; in naţiune. Invetiatoriloru le incumbe in prim’a linia
incepe procedur’a criminale său desciplinaria, dăca casulu contrariu, si la fia-care rectificare mai de­ detorinti’a, de a portă grige, că junele generatiuni,
in 6 luni dela comiterea faptei, ăr’ pentru cele e- parte a listei, se iă de basa darea de pre acelu anu, incredintiate loru spre educatiune, se invetia mai
numerate in §§ 91, 92, 93, 97, 100, 102, 103 in care s’a facutu rectificarea. inainte de tote, ca ce au fostu, si ce suntu, si
si 104 — atunci, dăca in 30 de dile dela comi­ § 119. Prim’a lista a alegatoriloru, dăca co­ apoi pre basea cunoscintieloru din trecutu, prin
terea faptei s’a facutu aretare la judecătoria său la missiunea centrale a decisu asupr’a tuturoru recla- glori’a si virtutea străbună se se înarmeze pentru
autoritatea administrativa. ceea ce au se fia. Opuscululu d-lui Moldovanu nu
matiuniloru pana la capetulu anului 1874, are va- laşa nimicu de doritu in acesta privintia.
CAPITLULU VII. 16re pana la finele anului 1875; in casulu contrariu
pana la ultim’a di a anului calendarialu nemidiulo-
D i s p u s e t i u i m e s t e c a t e s i t r a n s i t ă r i e .
citu următori u după statorirea - finale a conscrip-
§ 107. Cu privintia la acele comune, in cari tiunii. Hal nou.
n’a essitu urbarialitate, comissiunea centrale cu oc- § 120. §-lu 5 alu art. de lege 5 din 1848, Serbii stau la pragulu unui resbellu cu turcii
casiunea primei conscrieri otaresce odata pentru totu si § lu 7 alu art. de lege II transilvaneanu din in societate cu Muntenegru. Si cu Romani’a se
deaun’a, care este acea comuna vecina, de Hude este 1848, remanu in valăre cu acele modificatiuni ce apropiara efectiunile de causa comuna. De aici se
a se luă in intielesulu §-lui 4, patrariulu de sesi­ s’au facutu prin articlii. de lege XXX si XLIII explica apoi si punerile la cale pentru incortelarea
une, mai pucinu insarcinatu cu dare.
din 1868, precum si XXXIV din 1873; de ase­ armatei s. a. in. consiliu min. tienutu in 13 in
§ 108. Si pana atunci, pana candu legela- menea remane in valăre §-lu 56 alu art. de lege
tiunea va dispune in privinti’a scoterii restantieloru V, si §-lu 9 alu art. de lege II transilvaneanu din Buda sub presidiulu regelui, unde fura comandanţii
de dare, aceia cari detorescu- dare de pre mai lungu 1848, cu modificatiunea făcută in articlulu de lege si miniştri din ambele parti de facia.
timpu, de catu de pre anulu, premersu conscrierii, XXV din 1870.
respective rectificării anuali, suntu a se luă in lis- § 121. Cu essecutarea acestei legi este in­
t’a de alegatori, dăca dela prim’a di a anului pre- sarcinatu ministrulu de interne si celu de justiţia. Nr. 103/v. c. 1875. 2-3
mergatoriu conscrierii, respective rectificării anuali, ! După „Albina."
pana la inceperea conscrierii adu rectificării, au sol» Publicatiune.
vitu din darea loru restante celu pucienu atat’a,
catu face darea totale directa de stătu pentru anulu R e u n i u n e a f i l i a l e a f e m e i l o r u r o m a n e La 28 lanuariu a. c. 10 ăre din di
premersu. se va tienă siedinti’a ordinaria a consiliului muni-
dein Blasiu are onăre a invită la BALULU, ce
§ 109. In privinti’a statoririi numerului de se va tienă, Domineca in i2 / lanuariu 1875 in sal’a cipalu alu Turdii, cu care occasiune se voru pu­
fumuri in comunele amintite in §-lu 5 alu acestei „Otelului nationalu* dein Blasiu. a4 blică articlii de legi, se voru resolvi mai multe
legi, precum si in privinti’a alegerii representanti- Bilete de intrare se voru căpătă la cassa in ordinatiuni, recuisitiuni si alte afaceri interne, si
loru comunali, la provocarea comissiunei centrali săr’a de baiu, de una familia pentru 2 fi. er' de se voru alege mai multe comissiuni provediute in
autoritatea municipale va face dispunerea că acăsta persona sengurateca pentru 1 fi. v. a. articlulu de lege XLII din anulu 1870. —
alegere se se essecute celu pucinu cu 14 dile in- Oferte maranimăae se primescu cu multiumita Ceea ce prin acăst’a se aduce la publica cu»
nainte de inceperea conscrierii. in folosulu scolei de fetitie dein Blasiu, si se noscientia. —
Acăsta alegere o indeplinescu alegatorii comu­ cuietăza prein foile periodice. T u r d ’ a , in 9 lanuariu 1875 st. n.
nali anumiţi in § 38 alu art. de lege XVIII din Blasiu in 3 lanuariu 1875 st. n.
1871, in modulu prescrisu in § 49 alu acelui art. E s t e r P o p u , Alexiu Miksa m/p.
de lege. presiedint’a reuniunei. p. Gomitetulu arangiatoriu. Vice-comite.
Aleşii, prin comissiunea conscrietăria suntu a M u n t e a n u .
se introduce in list’a alegatoriloru de pre acelu anu.
§ 110. In comunele B o c s i a , D u c n e c e a , Cursurile
M o l d o v ’ a , O r a v i t i a , S t a i e r i ( S t e i e r d o r f ) (Literatura.)
s i S a s c a - m o n t a n a , in privinti’a carora pana „Prelectiuni teologice despre M a t r i m o n i u , la bursa in 19 Ian. 1876 stă asia:
acuma s’a aplicatu dispusetiunea punctului a) din I m p e d i m e n t e , P r o c e d u r a , cu respectu la
§ 2 alu articlului V din 1848, referităria la orasia, teori’a e prax’a vigenta in provinci’a metropolitana Galbini imperatesci — — 5 fl. 25 cr.
conscrierea alegatoriloru se va îndeplini si mai de­ greco-catolica de Alb’a-Iuli’a. Pentru alumnii de Napoleoni — —» — 8 1»91 » »
parte conformu dispusetiuniloru legii presinte, refe- teologia si usulu clerului. Ou una colectiune de Augsburg — — — 105 n 60 » n
ritărie la orasia. formularia, de Dr. Ioane Ratiu, professoru de de* Londonu — — — 111 n 10 p p
§ 111. Si in acele parti ale tierii, peste cari reptulu canonicii in seminariulu archidiecesanu din Imprumutulu naţionala — 75 » 30 p p
s’a estinsu validitatea articlului de lege transilvana Blasiu, aseaoru la tribunalulu matrimoniale archi- Obligaţiile metalice vechi de 5% 70 n 30 n P
II din 1848, este a se formă pentru fia-care ale­ episcopescu, etc. Blasiu, 1875.“ Obligaţiunile rurale ungare 78 n — n
gere de deputatu unu cercu electorale separatu si Acest’a este titlulu unui vastu si insemnatu „ „ temesiane n
fia-care cercu electorale alege numai unu deputatu opu theologicu, care a aparutu dîlele aceste in 77 P — p p
dietale. Blasiu si care pertractăza teori’a dreptului matri- p p transilvane 76 p 25 p p
§ 112. Pentru facerea primei liste permaninti monialu in consunetu cu principiale, si autonomi’a * „ croato-slav. 79 n 50 P p
de alegatori, comissiunea centrale păfe delegă in» besericăsca, precum si cu pracsea besericei ritului Aotiunile bancei — — 946 n — p p
tr’unu cercu electorale, cerendu lips’a, si mai multe respectivu. — In amenintiatărele impregiurari de „ creditului — — 224 n 50 p p
deputatiuni conscrietărie. astadi opulu d-lui professoru Dr. Ioane Ratiu re­

Kedactoru respundietoriu Editiunea: Cu tipariulu lui
I A C Q B U M U R E S Î A N U . IOANE GOTT si fiiu HENRICU.