Page 9 - 1875-01

Gazet’a ese de 2 ori: Joia si Dumineca, Se prenumora la poştele e. ei r., si pe la
F6i'a, candu concedu ajatdriale. — Pretiulu: DD. corespondenţi. — Pentru serie o or.
pe 1 anu 10 fi., pe Vi 3 fi. v. a. Tieri esterne 12 fl. Tacs’e timbrala a 30 cr. de fiacare pu­
1
v. a. po unu anu b4u 2 /* galbini mon. sunatdria. blicare.

Brasiovn 2412 Ianuarta 1875.

n a t t e n -si luâ asemenea viati’a, ir’ alţii fusera mii. — Din aceştia cati ai datu br. Petrino? —
EBrasîOVU. F u r i i m a r i s i f u r i i aruncaţi in fere prin temnitie de cele mai fiordse. Dela 360,000 traverse (grindisi6re) cumpărate ef-
m i c i . Domnule Redactoru! Se indemnamu pe De candu se dice, ca traimu in constitutiune, ;inu, ai pitulatu castigulu. — Dela anglulu Tbo-
toti romanii cati sciu carte mai multa, sbu mai si ca press’a este libera, au esitu la lumina, ce e mas Brassey ai luatu mita 66,582 fl. 80 cr. —
pucina, câ se citbsca si ei processele de furturi, dreptu, mulţime de spurcatiuni sociali si anume in- Dela inidiulbcele de comunicatiune luasi provisiuni
de predatiuni, insielatiuni si dilapidatiuni gigantice sielatorii si dilapidatiuni de averi publice in nesce in pung’a ta 42,495 fl. 60 cr. Prin alta mano-
cate apparu de vreo 27 de ani incdce pe borizon- proportiuni, caroru asemenea nu s’au mai vediutu )era mai păgubişi societatea de 50,000 fl. După
tele Europei, cum si altele, pe care le-a conservatu d6ra nici in dilele unoru tirani câ Nero, Caligula, ierminarea calei ferate ai mai insielatu pe societate
istori’a. Processulu O f f e n b e i m inca este unulu Heliogabalus, si apoi p6te in dilele lui Ludovicu ca 550,000. Contractulu nu Pai timbratu, de unde
diu acelea processe criminali, care in momentele a- XV in Franci’a; dbr’ nu sciu cum se intemplâ, ca statulu perdb 153,126 fl. 50 cr. Pre candu s’a
cestea luâ nesce dimensiuni piramidali. Aici brasi sub er’a batjocorita de „constituţionale," cele mai castigatu concessiunea dela Romani’a, spre continu­
este vorba de cateva m i l l i 6 n e , insielate, dilapi- multe crime si delapidatiuni mari au remasu nepe­ area calei ferate pana la Iassi si pana la Romanu,
date si furate din p u n g i l e c o n t r i b u e n t i - depsite, pana in aceşti duoi ani mai din urma, sbu si pana la Galaţi, ai pacalitu reu pe societate
l o r u . Asemenea processe trebue se ne interessedie inse nici acuma tdte. Strussberg et Comp. spoliara si pe acţionari, ai disu adeca in adunare, ca vla-
pe noi nu numai din punctulu de vedere alu pun- pe acţionarii caliloru ferate romanesci de vre-o 50 cbii nu voru se db concessiunea la societatea ve­
gei fia-caruia si nu numai din alu moralei cbristi- milliâne de franci, si adaosera din grosulu la da­ chia, si asia ai compusu unu altu consorţiu privatu,
ane, ci si din alu h o n b r e i n 6 s t r e n a ţ i o n a l e . toriile statului romanescu; dbr’ uita-te, ca omulu a- după aceea v’ati luatu fia-care membru alu consor­
Ce se mai ascundemu rnîti’a in sacu? Scimu cu to- cela scapâ de t6te temnitiele, multu mai usioru de­ ţiului cate un’a suta mii florini remuneratiune din
tii, ca poporulu romanescu „in rnassa" este infe- catu Rozsa Sândor et Comp., care furâ cai, spoliâ po- averea societatiei vecbi; intre acei concessionari re­
ratu de popârele coulocuitdrie de furu si de botiu et’a, mai si omorâ pe cate cineva. Strussberg avuse muneraţi au fostu principele S a p i e b a , corniţele
nascutu si crescutu. Las’ ca după legile transil­ fruntea de a se escusâ, ca elu ar’ fi fostu adusu Borkowsky, tu, exministrulu G i s k r a (mancatoriulu
vane pe romanulu care furâ de d 6 u e ori obiectu in positiune de a mitui in Moldov’a si in Munte- de bobemi si de romani); ai mai impartitu bani si
de valdre pana la du oi florini -lu spendiurâ, des­ ni’a pe mai mulţi bmeni, cu vreo patru milliâne la alţii, in sume dela 2 pana la 10 mii, numai câ
pre care se afla si unele sententie de ale lui A- de franci; vene inse in anulu trecutu d. L a s k e r , se taca. Iu fine
paffy, dbr’ apoi expressiunea ungurbsca de „tolvaj renumitulu deputatu prussianu, si intrbba pe mem­ In a. 1872, candu s’a luatu inprumutulu de
olâb" si cea nemtibsca de „walacbiscber Rauber* brii consorţiului: „Ati datu vlacbiloru 4 milliâne? 5.400,000 fl. val. a. pentru terminarea liniei în­
se aude pe fia-care di, in t6te classele societatiei, Dbr’ cu diecile de milliâne ce ati facutu? Le-ati tregi, in societate cu bancariulu Julius Ricbter, ai
bra candu vorbescu ei despre justiti’a din Romani’a, papatu voi, si ati compromissu onârea nemtibsca la insielatu amaru pe societate si pe stătu, prin luare
se exprimu intr’unu modu, câ si cum t6te tribuna­ pop6ra semicivilisate, pentru cine scie candu, ati de provisiuni, care nu-ti competea de locu, ai fa­
lele si curţile de appelu ar’ fi ocupate totu numai incarcatu infami’a pe numele familiiloru vbstre ari­ cutu parte si unebiu-teu Ad. Herz 100,000 fl.
de bmeni cadiuti din furci. Cu ocbii intorsi câ de stocratice de principi, de grafi, de baroni si cava­ Pana aici suntu punctele acusatiunei elaborate
farisei, ei audi dicundu: „Ab, ab, die Justizzustânde leri." Ei, bine, acelu procesau, cum amu dice eu- de procuroru si cetite in faci’a publicului; dbr’ in
in der wilden Walacbei!" ropbnu, nici pana in diu’a de astadi nu a esitu la decursulu pertractarei finale, care abia se va ter­
Domnulu m e u l A venitu tempulu, in carele vre-unu capetaiu, dbr’ milliânele s’au dusu si calile mină in trei septemani, mai esu inca si alte spur­
ne suutemu datori n6ue insine a ne trage computu 1 ferate romanesci neterminate, au ingbititu alte dieci catiuni, îq catu citindu-le ti se scbla perulu mă­
exactu cu i n t r b g ’ a societate Europbna, cu tâte de millibne, cu care totu nu se ajungu, ci se mai ciucă, cum se se pdta, câ nemţi civilisati se fure
popârale, civilisate sbu nu, pe terrenulu justiţiei si ceru duoedieci millibne de franci. multu mai reu decatu arabii si beduinii din deser­
alu moralitatiei. Poema acesta este acelu terrenu, La calea ferata orientale din Transilvani’a turile Asiei si ale Africei, sbu câ bandiţii de pre
pe care suntemu datori a-lu studiâ de aprbpe spre (Oradea—Brasiovu) dispărură fara urma preste 20 pustele Ungariei.
a ne cunâsce pe noi, dieu inse si pe alţii, se ne de miUiâne florini val. a., toti acţionarii strigară Despre romanii din Romani’a inca vene unu
cumpanimu dreptu si exactu fia-care, virtuţile si duoi ani, pana ce răguşiră: „Se se db in judecata episodu spurcatu. Presiedentele intrbba pe Ofen-
vitiurile cu atatu mai vertosu, ca se afla si intre membrii consiliului administrativu, intreprindietorii heim: Pentru-ce ai bagatu si pe Giskra in consor-
romani, unii pessimisti, alţii ignoranţi, carii o potu principali si cbiaru foştii miniştri de comunicatiune. tiulu desbinatu pentru Romaui’a? Ofenbeim res-
câ si Don Basilio, din Barbierulu de Sevilla, dbca Asia, vorba se fia, dbca dâra aceia nu suntu furi punde: Am bagatu pe Giskra, din causa, ca elu
le dice unu pacala: me, voi suuteti bolnavi, ei credu; de cai dela Vulcanu, Codlea, Rupea, ci suntu grafi, este bine cu curtea dela Berlinu, decandu fusese
dbca unu nerusînatu le dice ticăloşi, ei respundu cu baroni, capitalişti mari, br’ nu sărăntoci câ voi. primariu (Bilrgermeister) in Brfinn (1866).
„dieu asia;" dbca unu hotiu de cei mari le striga V’a tacutu gur’a?" S’au luatu in adeveru la cer­ Atunci presiedentele sc6te una din multele cor-
cu inpertinentia: „Hotiloru, talbariloru, banditiloru !" cetare si acbsta causa de scandalu europbnu, au respondentie de a le lui Ofenbeim, luate dela elu
ei tremura de frica, si respundu cu capulu in pa- fostu intrebati, toti cei compromişi, incependu dela inca de candu fusese mai antaiu arestatu. Aceea
mentu: „Hm, asia va fi dieu aoeea, ca uita-te colo, br. N. Vay, c. Kâlnoky si toti ceilalţi; dbra pare pbrta dat’a din Vien’a, 12 Ianuariu 1867. Din
bra au mai prinsu pe cativa romani cu nesce mar- ca este lucru farmecatu, câ processulu se nu se scarmanarea ei ese, ca d. Herz luase astadata nu­
tibge de cai furaţi, bra ceia colo, au belitu unu bou p6ta mişca din locu. Intraceea domnii bbu, se ve- mai 100,000 fl. v. a. câ remuneratiune. Se mai
in pădure/ Dbr’ nici-unulu din aceşti 6meni sim­ selescu, acţionarii plangu si înjura, tibr’a, poporulu citesce una alta scrisbre din 29 Oct. 1868 a d-ru»
plii nu intrbba, ca sotiulu de romanu cu cine a platesce garantiele cu milliânele si suspina. lui Alex. Scbindler dela Vien’a, omu bogatu si
impartitu pretiulu cailoru si pielea de bou. Cau- Numai d. Banbaus ministru de comerciu din fara copii, fostu mulţi ani deputatu in senatulu im­
tati-le urmele iu archivele tribunaleloru imperatesci Vien’a luase iucrulu mai seriosu, inca din a. 1872. periale, omu, care facea pe marele moralistu. A-
dintre anii 1854 et 1861, pre candu nu prea erâ Avendu la mana probe juridice de ajunsu, ca cav. cestu Scbindler este fbrte nacajitu, de ce se nu i
cautare la pers6ne, ca-ci justiti’a se administrâ ce O f e n b e i m , directorulu generale alu calei ferate se faca si lui parte dela concessiunea calei ferate
e dreptu, aspru, dbr’ promptu si fara părtinire. de Lemberg—Cernautiu—Suceav’a, nu se îndestu­ r o m a n e s c i , incai de 20 mii florini val. a. si
S’au intemplatu si in^tempulu absolutismului boţii lase cu salariulu anuale de 34 mii fl. v. a. si cu se i se db fracţiune de membru in consiliulu ad­
gigantice, precum de ex. cea din an. 1859, pre alte cateva mii in tantieme, ci ca ataoase mereu ministrativu.
candu boţii cei mari de atunci lasara armat’a im- averea societatiei si a statului, -lu destitui, -lu a- După acestea se citescu alte documente, din
peratbsca peritbria de f6me si bătută prin lips’a de restâ si puse lini’a intrbga sub sequestru. Acumu care ese, ca Ofenheim a tramisu lui Herz la Bucu-
victualii multu mai tare decatu prin armat’a fran­ abia, după cercetări f6rte intense, ii decurge pro­ resci 16,150 Napoleoni — 323,000 florini, câ se
cisca; dbr’ faimosulu directoru Ricbter dela insti- cessulu finale in audiulu lumei. Acum intrebara inpartia din acea suma la mai mulţi individi, ale
tutulu de creditu din Yien’a -si preveni alta pe- pe Ofenbeim si pe complicii sei: In 12 Martiu caroru nume s’au si cititu in audiulu tuturoru, care
dbpsa cu sinucidere prin spendiurare, ministrulu 1864 ce facurati cu 1 millionu 900,000 fl. ? — cum erâ scrisu, intregu, sbu numai cu literele ini­
B r u c k -si taiâ gixtulu de ruşine, generalulu Ei* Dela cumperarea terrenului ai ascuusu la 150 de ţiali, sdu cu cate una silaba, de ex. M. A. G. 6