Page 1 - 1875-02

Gazet’a eae de 2 ori: Joi’a si Duminec’a, 8e prenumera la poştele c. si r., si pe 1®
F6i'a, candu concedii ajatdriale. — Pretiulu: Anala XXXVIII. DD. corespondenţi. — Pentru serie 6 cr.
pe 1 anu 10 fl., pe Vi 3 fl. v. a. Tieri esterne 12 fl. Tacs’a timbrala a 30 cr. de fiaoare pu­
v. a. po imu anu sân 2*/s g&lbini mon, aunatdria. blicare.

Hr. 6. Brasiovn 4 Februarin 23 Ianuariu 1875.

Brasiovn 3 Fauru 1875. potere. — Satuiide darurile si amăgirile falsiloru li­ sive mulţime de înlesniri; prefectulu eră auctori-
Obiectulu mai insemnatu, ce se discute asta-di berali, noi inca punemu mai multu pretiu pre con- satu a da pasportu pe trei luni; dela gubernulu
in diurnalistic’a maghiara, este discursulu baronului servatoaiulu SenDyey, decatu pre tâta ceat’a libera- din Sibiiu se luă pe cate trei ani fara nici o difi­
Paulu S e n n y e y , pronunciatu in siedinti’a dela liloru mascaţi. Dâca nu alfa, dela dinsulu se va cultate si se platea taxa 1 fl. Acuma nici mini-
29 Ianuariu a camerei deputatiloru Ungariei. Taver- potâ speră celu pucinu atat’a, ca va pune capetu steriulu nu mai dă pe trei ani, ci pe unulu, tax’a
niculu Sennyey, acestu astutu corifeu alu aristo­ coruptiunii si trădării, cari au fostu arm’a cea mai inse a rernasu totu 1 fl., fia si numai pe trei luni.
craţiei inalte din Ungari’a, după inaugurarea siste­ poternica a sistemului in vigâre. In 30 Ianuariu se facil in siedinti’a consiliu­
mului dualisticu in frunte cu Audrâssy, a sciutu se Diariulu „Allg. Nordd. Ztg.* scrie, cumca con- lui representativu locale una interpellatiune, din
observe cea mai stricta reserva in cursu de vr’o sululu generalu germanu din Belgradu este chia- care invetiamu, ca acumu nu se mai dau nici ma-
cinci ani. In ver’a anului 1872 inse, Sennyey matu la Berlinu, spre a da desluciri cu privire la caru bilete de drumu pe cate 48 de 6re.
paraşi bancele din camer’a magnatiloru si candidandu influintiele, de cari guvernulu serbu este accessibilu. Acâsta rigâre manifestata asupra comunicatiu-
pentru unu mandatu de deputatu, intră, in camer’a Titlulu „aginte diplomaticu* ce se cere din partea nei si comerciului sta fârte reu in gur’a coloru, ca­
deputatiloru, unde in scurtu tempu, si anume prin Serbiei pentru agenţii sei din strainetate, sta rii -ti rodu urechile mereu cu libertatea loru con­
cuventarea ce a tienut’o la 7 Octebre 1872 cu in legătură cu aspiratiunile de independin- stituţionale. Căuşele ei se esplica de âmeni in mo­
ocasiunea desbaterei asupr’a adressei de respunsu tia ale ei si nu e compatibilu cu pusetiunea duri diverse. Unii voru a sci, ca mesur’a este
la discursulu de tronu, si-a inauguratu nou’a acti­ Serbiei facia de suzeranitatea porţii otomane. Se indreptata asupra planuriloru de Dacoromania; alţii
vitate. Acelu discursu alu baronului Sennyey inca crede, ca Uermani’a nu va mai tramite pre veni- vedu in ea numai silinti’a de a inpedecâ migratiu-
nice pana asta-di nu s’a datu uitării. Dinsulu a toriu representante la Belgradu, ci numai la Con- nea secuiloru in Romani'a si inpucinarea elementu­
fostu acel’a, ^care pentru prim’a data, candu si-a stantinopole. lui maghiaru aici in marele principatu alu Transil­
redicatu vocea in mediuloculu parintiloru patriei si Imperatorele Russiei a felicitatu pre principele vaniei. Scopulu de antaiu ar’ fi unu fetu alu fan­
in faci’a guvernului Lonyaianu, a indrasnitu se Muntenegrului pentru bunavointi’a, de a se impacă tasiei orientale unguresci; scopulu alu doilea nu se
califice starea lucruriloru in Ungari’a după adeve- pre cale pacinica cu cu guvernulu otomanu. va ajunge cu paspârte nici-odata. Dâra ce vreţi
rat’a ei valâre; elu a cutesatu se spună unguri loru voi se faca acelea mii de dîleri (inquilini, zsellârek),
cumca popârele de sub egemoni’a loru au totu de curialisti si de alţi secui aduşi la sapa de lemuu ?
dreptulu se fia nemultiaînite si se se rev61te contr’a Brasiovil 28/16 Ianuariu. Domnule Re- In Ungari’a nu vreu se se duca cu viâti’a odata.
loru, pentru ca justiţia, administratiunea publica si dactoru! Maioritatea populatiunei, massele poporu­ Aici acasa moru de fâme, si cum suntu rei la ma­
in genere totu guvernamentulu ungurescu se afla lui din tiâr’a nâstra, innâta in miseria si calamitate nia, se omâra că ferele selbatece. Uite D-ta, ca
intr’o stare mai multu decatu „asiatica." Acestu materiale si spirituale. Deci pre catu tempu alţii chiaru aci la noi, in ajunulu Crăciunului nostru,
adeveru, recunoscutu in faci’a tierei si a lumei de se aventa si sbdra prin regiunile supreme ale po­ unu secuiu despică capulu celui laltu; Domineca sâ-
catra unu barbatu de stătu, cum e Sennyey, ustura liticei inalte si pana candu unu altu collegu din r’a in 17 Ianuariu totu secuii proletari omorira in
inca si asta-di pre unguri. Ungari’a ingrijesce prin spionii sei, că si celu mai midiuloculu stratei pe unu soldatu, totu secuiu, dela
De atunci si pana asta-di Sennyey n’a mai ageru politiau, că nu cumva se se faca ceva fara regimentulu Il-lea; la trei dile după aceea unu altu
tienutu discursuri momentâse in parlamentu, cu t6te voi’a d-sale ai nu care cumva naţiunea se fia tra- secuiu proletariu deculâ ârasi pe unu sociu alu seu
aceste inse numele lui s’a aventatu la o inaltime, data fara scirea lui, pe atunci se mai vedemu si numai pentru p a t r u cruceri; alţii luara de peptu
do unde inspira respecta si târna partitei, ce crede de părţile cele mai prosaice ale activitatiei ome- chiaru pe capitanulu cetatii (functionariu politie*
a fi monopolisatu pentru totu-de-un’a potefea su­ nesci, de lucruri, cari se intempla la nasulu nostru nescu) si avh norocu, ca-lu acapara unii cetatieni
prema a statului ungurescu. Prin cuventarea dela si fara a caroru luare in consideratiune nu po- din manile loru. Batai si versare de sânge intre
1872 Sennyey a datu sistemului lui Audrâssy o temu face unu passu înainte. Da-ne voia că se ei pre fia-care di. Selbataci’a proletariloru din ce­
grava lovitura, âra prin cunoscut’a brosiura a lui incepemu chiaru de acf, de pre la noi. tate se manifesta si pe la comunele rurali. Omo-
Asboth i-a nimicitu si ultimele conditiuni de înde­ Tempulu ne-ar’ fi amblatu pana acilea fârte rulu celu cumplitu din Zernesci si celu dela Her-
lungata esistintia. Pentru aceea vedemu ca asta-di priintiosu, ca-ci după o tâmna lunga ce avuramu, manu s’a memoratu cu alta ocasiune. In septema-
Sennyey nu se mai multiumesce cu atacuri, ci de cateva septemani a ninsu de vre-o patru-ori, n’a trecuta se aflara omoriti in pădure duoi locui­
pasiesce pre facia cu programulu, pre basea caruia amu avutu cateva dile si geru dela 12 pana la 18 tori sasi din vecinulu oppidu Codlea (Zaiden), carii
Vrâ se iea in man’a sa frenele guvernării, graduri Reaum., asiâ semenaturile de tâmna ar’ in calitatea loru de juraţi esisera, că se zalogâsca
In discursulu seu dela 29 Ian. a. c. Sennyey ernâ bine si bietulu poporu nu ar’ fi lipsitu de pe nisce prevaricanti. In Branu se desgropâ mai
scie se impace t6ta lumea; elu promite ca va res­ sperantia. Ce folosu inse, ca după trei ani rei, deunadi uu’a femeia betrana si i se facă obductiu-
pectă impacatiunea dela 1867, ca va regulă cestiu- numai cu speranti’a nu te saturi. Cerealiele se nea, de unde resultâ, ca ar’ fi fostu s u g r u m a t a
nei bancei si a valutei, va face dreptate si va mul- tienu cu atatu mai susu in pretiu, cu catu se fach de mani omenesci. Prepusulu cadih pe alte duoe
tiaml pre tâte nationalitatile si confessiunile din papusioiu mai pucinu in vecin’a Romania si cu catu femei, dintre cari un’a eră favorit’a unui popa.
stătu; va pune capetu usurariei perniciâse, va res­ vam’a cea grea ungurâsca pusa pe cerealiele roma- Dâra cine se mai insîre tâte orrorile din dilele nâ-
pectă cu santienia autonomi’a municipale, va portă nesci, inpedeca mai multu inportuiu. Mai adau- stre, de care pe locurile nâstre nu s’au mai vediutu
grige pentru simplificarea si ameliorarea administra- gemu secaturele cele mari si pedecile, cari ni se pana acilea.
tiunii publice, va reduce numerulu multimei de of- făcu cu paspârtele. Frequenti’a, dintre acestea dâue Mai decurendu proletarii din Brasiovu aflara si
ficiali de pre la ministerie, va reduce spesele ce se tieri este de di si de nâpte, pe tâte passurile si unu altu ramu de industria. Pe langa ce comittu
făcu cu armat’a, va reduce numerulu deputatiloru cărările; mii se ducu si mii se intorcu. Pana in- alte furturi, intra sâr’a tardiu prin curţile, pe unde
in parlamentu, va şterge diurnele deputatiloru si nainte cu vreo doi ani auctoritatile districteloru con* sciu, ca suntu carutie si caleaci cu fundu de piele
va prelungi periodulu unei sessiuni dietali dela 3 finiarie, precumu este si Brasiovulu, avea permis- scumpa, le taia si le ducu p’acf încolo, că se faca
5 la ani. siunea de a da âmeniloru paspârte pe cate trei din ele cisme si caltiuni. Pana acuma s’au taiatu
Foile maghiare incarca cu laude si glorifica luni „in tiâra," si vedea-i uneori sute de âmeni la vreo siese cetatieni si chiaru la c a p i t a n u l u
pre baronulu Sennyey pentru efectulu ce l’a avutu radiemandu paretii pretoriului că se nu cadia, pana p o l i t i e i . Daun’a fia-caruia se computa pana la
discursulu seu. Ba unele, chiaru dintre cele gu­ ce li se dau paspârtele. Acâsta facilitare a comu- cate 50 fi. v. a.
vernamentali, o spunu pre facia, cumca este dauna nicatiunei inca s’a cassatu si s’au luatu dispositiuni De candu avemu calea ferata, s’a inmultitu si
si peccatu, că unu barbatu de stătu, că Sennyey, severe, că t6te pasportele se ni se dâ n u m a i dela la noi cavalerii de industria său pungaşii si vaga-
se-si consume poterile in lupta sterile, fara că se-si ministeriu, se intielege inse, ca pe temeiulu certi­ bundii din t6te părţile imperiului. Cei mai mulţi
păta validitâ planurile in interessulu statului. Pana ficatelor^ care se submitu de aici pentru fia-care ae oprescu acilea din lips’a paspârteloru. Politi’a
acum inse Sennyey n’are partita, decatu numai ari- individu. Acâsta rigâre de paspârte nu dominase Brasiovului cu tâta moletatea sa, totu a scosu in
stocratimea inalta si clerulu ultramuntanu, inse nici in tempulu, candu tiâr’a stătuse sub legea mar­ an. tr. cateva sute de vagabundi; dâra -i scâte pe
partit’a ii-o face usioru, indata ce va ajunge la ţiale austriaca; âra după aceea s’au facutu succes- una strata si ei se intorcu pe alta. Cerşitorii s’au