Page 10 - 1875-02

Sennyey si Tisza suntu astadi eroii dllei, siunea. După o discussiune scurta partit’a a decisu Brasiova, 9 Fauru st. n. 1875.
domnii situatiunii. Ei suntu in prim’a linia chia- ca va aceptâ bugetulu. — Cris’a, precum se vede, Cetimu in diarulu „Romanulu* dela 23 Ianu-
mati a inlocui pre d-lu Bitt6 si cabinetulu seu. e f6rte acuta. Se astbpta sosirea Domnitoriului in ariu st. v., cumca unu mare numeru de cetatiani
„Magy. Politika*, organulu d-lui Sennyey, vorbindu capitala. ai capitalei Bucuresci au tienutu dilele trecute o
întrunire, cu scopu d’a formă o liga, care se lupte
despre cuventarea lui Tisza, dice intre altele: „Con-
pentru restabilirea legalităţii si a sincerei aplicări
secinti’a practica a acestui discursu consta in aceea a regimelui constituţionale.
ca formarea unui cabinetu de coalitiune din corifei Revist’a esterna. Acbsta liga s’a constituitu, alegundu unu co-
ai partitei deakiane si ai celei stânge este nu numai mitetu compusu din mai mulţi barbati celebri, fara
— Ministrulu de justiţia din Bucuresci are de
cu potintia, ci este cîiiaru o necessitate neevitabile, consideratiune de partita politica. Spre a aduce la
scopu, a eruâ si pedepsi t6te abusurile de officiu,
ba ce e si mai multu: este o fapta complinită, care unu bunu capetu însărcinarea ce li s’a pusu, mem­
numai pre bartbia nu este statorita, inse ea esiste ce s’au comisu cu ocasiunea acordării concessiunei brii acestui comitetu au aflatu cu cale, a lucră cu
pentru construirea liniei ferate Iassi—Cernăuţi; staruintia, că la alegerile venitbrie tibr’a se doban-
si lucra: numai in foi’a oficiale nu se manifesta pentru aceea a ordonatu procurorului de stătu, că dbsca o representantiune naţionale, esîta din alegeri
inca.“ Acesta foia constata apoi, cumca ideile libere si nefalsificate, ca-ci numai asiâ se va potb
desvoltate de Tisza consuna intru t6te, in micu si se scăta dela judanulu Herz numele toturoru ace- aplică sinceru regimulu constituţionale cu tbte fo-
mare, cu ideile espresse de Sennyey si Lonysy; loru suditi romani, pre cari Ofenheim si compani’a lbsele, ce decurgu dintr’insulu.
i-a onoratu cu bani. — Camer’a a votatu ministru­
astfeliu nu este nice o dificultate a statori si pre lui affaceriloru publice 15,000 franci, că se com­ Si că nu cumva ideele de partita se se mani­
bartbia punctele coalitiunii. feste si in sinulu acestei lige si se-i altereze sco-
pleteze studiele pentru construirea liniei Ploiesci— pulu salutariu, comitetulu alesu si-a creatu si unu
Cbiaru si „P. Lloyd,* organulu d-lui Andrâssy Predealu. organu de publicitate specialu sub titlulu „ A l e -
se vede necessitatu, că articlulu seu de fondu dela g a t o r i u l u l i b e r u , * alu cărui prirnu numeru a
— Parlamentulu anglesu s’a descbisu in 5
4 Fauru se-lu incbpa cu urmatoriele cuvinte: „Diu’a si aparutu. Prin acestu organu comitetulu ligei va
de asta-di (adeca diu’a, in care Tisza a datu de- Fauru prin unu discursu de tronu cetitu in numele esplicâ alegatoriloru drepturile si detorintiele loru
reginei. Discursulu accentua referintiele amicali
cbiaratiunea de mai susu) va potb se provbce o si va propagă mediulbcele constituţionali pentru re-
schimbare in tâta vibti’a n6stra politica si parla­ catra tbte poterile esterne, si staruinti’a reginei, de vindecarea libertăţii alegeriloru, a respectului con­
mentam; si dbca se va intemplă, ceea ce aprâpe a sustienb pacea. Mai departe discursulu de tronu stitutiunii si a toturoru legiloru.
dechiara, ca guvernulu a respinsu invitarea, d’a Urmatoriulu manifestu este primulu pasu, ce
cu securitate se p6te prevedb, că se se faca o stra-
partecipă la continuarea proiectata a conferintiei de comitetulu ligei l’a facutu intru ajungerea scopului
formare radicale in pusetiunea partiteloru, ce de propusu:
Brussel’a si ca in curendu va luă actu despre sui­
siepte ani inc6ce nu s’au clatinatu de pre terenulu
ocupatu, atunci acea straformare se va dată de buna rea pre tronu a regelui Ispaniei. Financiele tierei Manifestului Ligei pentru legali­
seama dela diu’a de astadi.“ se afla intr’o stare tmultiamităria, si guvernulu se tate.
va consultă catu mai curendu cu privire la redica-
In dîlele prossime minsteriulu va pune cestiunea A l e g a t o r i !
rea stării esceptionali in Irland’a.
de incredere in parlamentu, ca-ci prefere mai bine Pactulu fundamentale alu tierei asecura totu­
a cadb, decatu a vegetâ strimtoritu in. cornu de — Lupt’a intre regele Alfonso si pretenden- roru Romaniloru cele mai importante drepturi iu
ordinea politica. Elu i chiama se participe pe o
capra si cu totului totu impotentu. Ce e dreptu tulu Don Carlos se continua inca, inse după scirile scara larga la direcţiunea affaceriloru publice, si in
Audrăssy mişca t6te petrile, că se remana dom- ce vinu din Madridu, trupele regelui operbza cu esercitiulu acestoru drepturi le asecura cea mai de­
nulu situatiunii in Ungari’a, inse de asta-datu nu multu successu. Carlistii se retragu in munţi si plina libertate.
credemu se-i mai succbda, ca-ci listele ministeriali generalulu Moriones a occupatu positiunile loru După constitutiune, nici o lege, nici unu im-
au inceputu dejâ, a circulă. Baronulu Sennyey Puenta-Reyna si Pampelon’a. Don Carlos ar’ fi positu, nici o sarcina nu se pbte impune de gu-
figurbza deja in si6ptele publicului că ministru primitu o epistola dela pap’a, care ce e dreptu lu- vernu tierei, fara consemtiementulu ei, fara concur-
presiedinte, Colomanu Tisza că ministru pentru asecura despre simpathiele sale, inse -lu face atentu, sulu si parteciparea unei represintatiuni naţionale,
esita din sufragiulu liberu alu alegatoriloru.
affacerille interne, contele Lbnyay că ministru de ca bre mai are vr’unu scopu salutariu continuarea Acbsta mare prerogativa a tierei este temeli’a
financie si Colomanu Gbyczy că ministru de justiţia. resbellului, debrace caus’a cea drbpta a triumfatu chiaru a regimelui represintativu, este avantagiulu

Cumca cris’a este catu se p6te de acuta, se asupr’a usurpatoriloru. Se constata apoi că faptu, seu de căpetenia, este, potemu dice, singur’a lui
vede si din urmatoriele espectoratiuni ale diurnale- cumca mai mulţi conducători carlisti au trecutu in raţiune de a fi.
loru maghiare. „Reforma* lui Lbnyay dîce: „Bu- castrele junelui rege. Fara o representatiune naţionale liberu albsa
getulu si proiectele de legi financiari nice-odata — Adunarea naţionale din Yersali’a continua nu esiste guvernu constituţionale, si fara liberi

nu voru deveni legi, pentru ca se desbatu in mediu- desbaterile asupr’a legiloru constituţionale si după alegeri nu potu fi represintatiuni naţionale.
Ce ar’ insemnâ, in adeveru, unn guvernu con­
loculu crisei ministoriali si parlamentari, Căuşele primirea articliloru 4 si 5 a otaritu a trece la a stituţionale, in care membrii corpuriloru legiuitbrie,
de stătu voru stă balta, dbr’ «scandalurile voru fi trei’a cetire; ea a adoptatu asemenea amendamen- iu locu se fia liberi aleşi de naţiune, s’ar’ numi

la ordinea dîlei, si asiâ se Va perde pretiosulu tulu, care fisbza resiedinti’a ambeloru camere in directu sbu indirectu de guvernu, adeca tocmai de
tempu. Guvernulu ar’ trebui se pună odata cestiunea Versali’a. Articlulu 4 tratbZa despre responsabili­ acea putere esecutiva, pe care ele suntu cbiamate
de incredere sbu înaintea corbnei, • după cum i va tatea ministriloru si a presiedintelui Republicei. s’o controleze si s’o lumineze?
placă, ca-ci dbca guvernulu nu va deschide insusi Articlulu 6 privesce alegerea Presiedintelui de catra Pentru a se obtienb o represintatiune fidele,
drumulu la resălversa pacinica a crisei ministeriali ambele camere, precum si dreptulu camereloru, de legile fundamentale ale tierei dau dreptulu toturoru
si de partite, atunci eventualitatea va delaturâ a procede la revisiunea constitutiunii. La propu­ alegetoriloru se se intrunbsca si se discute, fia prin
întruniri publice, asupra toturoru cestiuniloru de
pedecile.* nerea lui Mac-Mahon s’a admisu, că revisiunea se interesu generale, pentru că se se lumineze si se se

„Ellenor* vede partit’a deakiana in disolutiune fia aplicabila si la form’a guvernului. Pana la 1880 concertezi asupra votului ce au se dă, asupra în­
completa, pentru aceea dinsulu este de parerea, că numai Presiedintele Mac-Mahon are dreptu a pro­ semnătăţii fia-careia candidaturi, asupra meritului
guvernulu se-si dă demissiunea fora amenare si se pune revisiunea. — Joi in 11 Fauru va avă locu si dementului pers6neloru ce li se propunu, si cari
solicita onorea increderii loru.
rbge camer’a că se-si suspinda siedintiele pre vre-o a dbu’a cetire a legii asupr’a Senatului. — Faim’a,
Totu aceste legi interdicu guvernului ori-ce
cate-va dile.* cumca Franci’a lucra contra politicei celoru trei ingerintia si ori-ce pressiune, fia in alegeri, fia in
„Kbzbrdek* constata, ca cris’a este fapta ne­ poteri dela nordu in afacerile orientale si mai cu întrunirile publice cari le precedu; si codulu penale
contestabila, ca numai vre-o cate-va dîle i mai tre- seama in ale Serbiei, se desminte si in modu offi- la rondulu seu, amenintia cu pedepsele cele mai
bue, pentru că se erumpa pre facia; doresce deci, cialu se declara că curata inventiune. aspre pe agintii fortii publice, cari, prin intimidare,
corupere sbu abusu de potere, aru atentă la aceste
că neîncrederea si confusiunea ce caracterisbza si- Republicanii se bucura de învingerea Republi­
tuatiunea actuale, se se delature fora amenare. cei si spera, ca guvernulu viitoriu se va compune drepturi, aru caută se impedece sbu se stanjinbsca
pe alegetori de la indeplinirea mareloru datorii ce
Lauda apoi intentiunea guvernului, ce tindo la con­ din elemente republicane conservatbrie. ele tragu după densele (art. 99 si urmatbrele cod.
solidarea situatiunii, o lauda mai vertosu din moti- penale.)
— O scire din Petrupole anuncia, ca guver­
vulu, ca guvernulu insu-si solicita resolverea crisei. Pentru că acbsta sistema politica inse se fia
nulu Russiei a recunoscutu pre regele Ispaniei Al­
salutaria si se .producă fructe bine-facatbrie, trebuie
fonso. Ambasadorele russu la Madridu a primitu neaperatu se fia practicata cu buna credinţi» si
scrisorile de acreditare. lealitate: trebuie, pe de o parte, ca cetatibnulu se
Soirile mai recente din Budapesta âpunu,
— Din Belgradu se anuncia, ca noulu cabi­ esercite cu santienia drepturile ce i s’au datu, ne-
cumca Dominec’a trecuta s’a tienutu consiliu mini- cedandu nici pressiunii, nici amenintiariloru; bra
netu s’a compusu precum urmbzaî Stefanoviciu,
sterialu, in care s’a decisu, că guvernulu se-si dă presiedinte alu consiliulai si ministru de interne; pe de alfa, că guvernulu si toti agenţii lui se re­
demissiunea indata după primirea in generalu a Milanoviciu la justiţia; Mijatoviciu lăcuite; Boghi- specte pe bmeni in liberulu esercitiu alu acestoru
bugetului. In aceeaşi dî ser’a partit’a deakiana a drepturi.
ceviciu la esterne; Proticiu la resbellu. — Progra- Dbca in locu de acbst’a, dreptulu de votu nu
tienutu conferintia, cu care ocasiune Bitt6 a dechia- mulu noului ministeriu este basatu pre o politica va fi de catu unu obiectu de trafica in manele a-
ratu, cumca guvernulu iea in consideratiune situa-
de progresau moderatu si de pace legala. legatoriloru, dbca guvernanţii, la rondulu loru, nu
tiunea, ce s’a creatu in urm’a cuventarii lui Tisza voru caută — pentru ale loru in parte vederi si
si r6ga partit’a, că se acepte bugetulu in generalu, folbse — de catu se corupa, se falsifice si se des-
pentru că indata după aceea se-si păta da demis­ natureze vointi’a tierei si voru recurge pentru acb*