Page 11 - 1875-02

st’a la tdte mediul6cele ilegale, neoneste si arbitra- Pentru acdst’a, constituindu-ne in comitatu e- deveru — dreptate — câ si candu d. T. in ade­
rie, cari suntu necessarie si inevitabile in asemenea lectorale, ne-amu otarîtu a lucră pentru revendica­ veru ar’ fi unu mare apostolu alu acestoru frum6se
caşuri, atunci regimulu represintativu nu va mai rea libertăţii alegeriloru si amu fundatu acestu vertuti; apoi ni insira una mulţime de merite ce
esiste de catu cu numele, si, departe de a produce diariu, tribuna libera a acestei idei. pretinde a le avd d. T. dintre cari inse unele le-a
cclu mai micu bine, va fi din contra o causa per- Comitatulu nu va luptă in numele vr’unei par­ uitatu; si in fine, după ce termina pomelniculu si
maninte de nenumerate rele, va da cele mai funeste tide politice. Membrii sei suntu animaţi de o con­ -lu invalesce in frase gdle, vine si la lucrulu, des­
si deplorabile resultate. stanta vointia: inviolabilitatea si respectulu consti- pre care singuru avd se vorbdsca, ca-ci neme nu

C’o asemenea sistema, vomu vedd in curendu tutiunii si alu legiloru. Credintiosu mandatului ce l’a rogatu s’au provocatu se înşire meritele s. a. ale
pe guvernu transformandu pe funcţionarii publici i~s’a datu, elu va urmări scopulu seu cu staruintia, d-lui T.
in aginti politici; dr’ aceştia, in schimbulu servi- propaganda ide’a libereloru alegeri prin pressa, prin D-lu teologu deci cu o rara conclusiune reto­
tieloru ilicite ce li se voru fi cerutu pe teremulu intruniri publice si prin tdte midiuldcele puse de rica vine a ne spune, ca d. T. a inmormentatu si
politicu, se voru crede, la rondulu loru, autorisati lege la dispositiunea sa. morţi in tempulu cholerei, prin urmare este demnu
se comită cele mai scandaldse abusuri in detrimen- Comitatulu ddr’ face ap8lu la alegatorii totu- de r e m u n e r a t u c u c r u c i s i s t e l e ; si prin
tulu statului, adu alu particulariloru; si guvernulu, roru colegieloru din tidra, ii rdga se se constituie 0 astfeliu de argumentatiune crede a-si fi ispra-
neputintiosu de a mai infrend asemene fapte, va fi in comitate de libere alegeri, si se se puie in in- vitu detorinti’a de advocatu facia cu bunulu seu
silitu se le tolereze, se le ocrotdsca si, de multe tielegere cu densulu asupr’a mesureloru generale de amicu. . . .
ori, se le resplatdsca in dispretiulu legiloru si alu luatu. Convicţiunea sa profunda este, ca ddca toti Nu m’am simtitu indetoratu a respunde la lu­
moralei publice. dmenii de bine si iubitori de legalitate se voru uni cruri, despre cari nu am amintitu nece o iota; nece
spre a-si face detori’a, libertatea alegeriloru va fi a cercă incatu propaga d. T. unire sdu neunire,
Subt coruptiunea corumpatdria a unui asemene
regimu, dreptulu de votu cbiaru va deveni in ma- asecurata si tidr’a le va detoră salvarea ei. concordia f.du discordia s. a.; nece incatu are me­
n’a celoru mai mulţi unu mediulocu de chivernisire Alesandru Lupascu, Dimitrie Brateanu, Dimitrie rite pentru beserica si naţiune, sdu nu are; nu am
si de favori imorale; dra pe aceia, cari voru mai Sturdza, Dimitrie Giani, Eugeniu Predescu, Euge- facutu t6te aceste chiaru in favorulu reputatiunei
luptă., câ se -lu esercite liberu si voru resiste pres- niu Statescu, Emanoilu Protopopescu-Pake, Grigore d. T . . . , că ci eu sum de credintia, ca a-si împlini
siunii guvernamentale, i vomu vedd maltrataţi, ur­ Lalovari, George Danielopolu, Idnu Ghika, Idnu cineva detorintiele, nu este meritu, pentruca atunci
măriţi si persecutaţi in tdte modurile, cd pe nisce Bdmba, Idnu C. Brateanu, Idnu Cdmpindnu, Nicolae pentru faptele celoru ce făcu mai multe decatu
resvratitori si seditiosi, pentru opimunile loru po­ Pdcldnu, Nicolae Fleva, Dr. Nicolae Calendorolu, suntu detori, nu aflamu numire in lexiconu. ^r’
litice. Remus N. Oprdnu, Sava Yasiliu, Yasile Constantinu. ddca d. T. a platitu munc’a d-lui teologu, avuta
la pledarile sale, inca nu e meritu, ca-ci a plaţi
Yomu vedd in fine nesce corpuri dise legiui- lucrulu este detorinti’a. Si ddca d. T. merge pana
tdre, compuse in mare parte de creaturi ale mini- a imparti clientului seu daruri ce numai episcopulu
striloru, de nisce 6meni cari, nerepresintandu nici Unu semnu caracteristicii. 1 le p6te dd, credu ca inca nu e meritu, ci mai
tidr’a, nici interessele ei, voru fi nepăsători de bi­ IY. j: multu abusu.
nele publicu, nu voru avd in vedere de catu satis­ c
facerea cupidităţii si interesseloru loru personale, si ( U r m a r>e.) -; - La litani’a menţionata, ce am privitu-o mai
voru considerd, cd prima si unica a loru datoria, „La modestia accompagne ordinair- multu de unu esercitiu in sofisme si mistifioatiuni,
recunoscinti’a catra poterea care i a alesu, si care ment le merite, mais l’orgeuil et la o beţie de frase si afirmatiuni fara base si nessu
la fia-ce votu va potd se le aduca aminte totu ce presomption accompagnent tonjour l’ig- logicu, —- eram determinatu a dă unu respunsu
i detordza si totu ce mai potu asceptd dela dens’a. norance." scurtu si categoricu: ca assertiunele d-sale nu suntu
Proverbiu francesu după L; Georg.
argumente la obiectu.
Nesce asemene camere, in locu de a controlâ Dupa-ce mi-amu espusu vederile, motivele ce Inse d-lu teologu indata ce intră in semina­
actele guvernului si a-lu contiend in respectulu me inddmna se consideru cu atata ponderositate riulu Gherlei si — p6te ne avendu altu lucru —
legiloru, nu voru servi de catu cd se dd vointiei moralulu publicu manifestatu sub ori-ce forma, si se sufulcâ din nou la aperarea clientului seu si se
arbitrare a catoru-va 6meni aparintid voinţei naţionale a combate vitiurile ce se ivescu in societatea, la sili a sustiend cu tdte fortiele si prin o a 2 edi-
si tierei intregi spectacululu celui mai tristu servi­ care apartienu, — fia-mi permisu se vinu si eu tiune de sofisme, ca d-lui este si fii aperatoriulu
lismul. asta-data in meritulu unui spbiectu ventilatu, cu a- dreptatiei si alu adeverului . . .
Subt unu asemene regimu de arbitrariu — tata netemperantia de nisce c u c u v e i c e , ce ni Esentialulu corespondentei d-sale din nr. 80 a
chiaru de s’aru împodobi pre sine cu numele de dau unu testimoniu tristu despre pornirile societăţii „Gazetei se reduce la urmatdriele:
regimu alu ordinii — intielegeti, domniloru, ca ndstre. 1. D-lui me provdca se aretu peccatele d-lui
caracterele se voru deprava lesne; credinti’a in pro- Iu o corespondenta a mea despre consiliulu
tectiunea si eficacitatea legiloru va dispard; justiti’a universităţii districtuale făcusem urmatdri’a obser- T. contra beserecei si a natiunei.
nu va mai fi de catu unu instrumentu in manele vatiune: 2. Se aretu cumca d-sa in adeveru a fostu
poterii; crimele si delictele jse voru imulti, nesicu- „Modesti’a e una vertute frumdsa si e fericitu coruptu pentru aperarea din „Gazeta*; si
ranti’a va cresce pe fia-care di, transactiunile voru celu ce o posiede. Cu multa părere de reu trebue 3. Sustiene, ca a peti publice cruci si stele
suferi, comerciulu si industri’a voru lancedi si se se constatezu, ca in acestu consiliu la mulţi inşi nu e peccatu sdu a fortid pre o adunare cd se-i
Voru terei de adi pana mane, impositele si sarcinele se ivi cea mai crasa si vana ambiţiune.* Apoi recundsca meritele si recomende spre remunerare cu
publice voru spori in modu spaimentatoriu, bani spre itlustrarea acestui asertu am continuatu. „Ce orduri, nu este vanitate.
publici se voru chieltui si delapida fara nici unu se mai dici, candu unu protopopu, fara de a as­ Aceste puncte Voiu se le respundu pre rendu:
eontrolu in intreprinderi nesocotite si lucrări nefo- ceptd, cd meritele sale se fia recunoscute de alţii, ad 1. Nu me semtu deoblegatu a insîrâ nice
lositărie; avuti’a naţionale; atacata pana si in ie* ceea ce o facea de securu (de cumva le avea) cu meritele nice peccatele d. T., afara de vitiulu din
v6rele ei, va descresce rapede, miseri’a se va întinde una inversiune fortieza recundscerea loru* —- apoi cestiune, despre care singuru am vorbitu si alta-
peste tdte clasele, si t6te firele vietiei naţionale — „ambiţiunea vana este unu vitiu, unu morbu, data, — afara numai ddca nu cumva me va pro­
voru trece pe nesimţite si unulu cate unulu in care debue curatu inca la tempulu seu, acest’a-mi vocă d. T. insu-si, caruia i stau gata ori si candu
manele strainiloru si inamiciloru tierei. spre servire; prin urmare aci am terminatu.
este motivulu astei observatiuni.*
T6te aceste rele inse voru fi resultatulu nu Atat’a am disu in nr. 95. a. tr. crediendu a ad 2. Aci intorcu f6i’a. Nege d-lu teologu
alu regimului constituţionale, ci alu regimului de fi destulu. de a fi primitu parale dela d. T. si inca in d6ue
arbitrariu si de desordine care i va fi luatu loculu Nu am amintitu atunci, ca incidentulu d-lui renduri; nege acdst’a si sum gafa a-lu convinge
si caro singuru va pune in mişcare si va inspiră T. a provocatu consiliulu intregu de a-si manifestă despre adeveru prin date positive, prin martori si
tdte corpurile constituite, t6te actele si determinările indignatiunea prin unu risetu sarcastecu; n’am voitu date dela posta. Apoi a primi dela cineva parale
loru. se analisezu ddca d. T. in adeveru are meritele cu scopu de a-i aperâ peccatele in publicitate, o
Gt-uvernulu constituţionale atunci n’aru mai pretinse; n’am amintitu cu acea ocasiune, ca cape- numeacu eu si o voiu numi totu-deaun’a coruptiune,
esiste de catu ca o forma desidrta. Elu va fi lanulu d-sale avfi mai mari merite in caus’a cole- si acdst’a voiu sustind-o ori unde ai inaintea ori si
redusu la o pura cestiune de ceremonialu; despo- rei, si d-lui nu a aflatu cu cale de a recomendd cui. Prin urmare ne-amu cuitatu si cu acestu
tismulu fraudulosu i va fi luatu loculu, si astu-felu pre acesti’a, cl pre sene; n’am amintitu, ca unu d. punotu.
vomu avd pe d’o parte legi si inatitutiuai cari preutu indignatu de atata arogantia -si ceruse şter­ ad 3. Aci voiu a concede mai antaiu, ca d.
promitu t6te libertăţile si garantdza tdte drepturile, gerea din list’a recomendantiloru; aceste tdte si al­ T. in adeveru are meritulu pretinsu de pre tempulu
dra pe d’alt’a o naţiune vegetandu subt jugulu tele nu le-am amentitu, ca-ci in acestu casu trebuiă cholerei, voiu apoi a aretâ, ca chiaru si in acestu
celui mai degradatorii arbitrariu. se făcu conclusiunea multu mai aspra si f6rte fa- casu, a fortiâ recundscerea unui meritu in antea
In faci’a atatoru rele si unoru asemene per­ Voritdria pentru d. T. unei adunari, este din alte vederi mai înalte unu
spective, suptsemnatii, profundu convinşi, ca acestu Inse ce se vedi ? 1 d. T. se superd amaru, ca-ci vitiu pyramidalu, o pretensiune aroganta ce vedesce
regimu nu s’ar’ potd mantiend de catu tradandu am cutediatu a-i combate ambiţiunea d-sale atatu cea mai crasa vanitate. In fine voiu a arată cu
necontenitu interessele naţionale si umilindu tidr’a de vana, ceea ce a facutu-o si alţii atatu pre cale argumente matematice, ca meritulu seu pretinsu
din ce in ce mai multu in afara, dr’ in laintru sa- privata, catu si chiaru in alte organe de publici­ este, ddca nu o ficţiune, celu pucinu o esageratiune,
îariandu consciintieie, dandu satisfacere interesse- tate. In locu de a se reculege, a-si recundsce vi- prin urmare vitiulu devine potentiatu.
loru illeg'time si alimentandu cupiditatea partisa- tiulu si a-lu correge, se adressâ numai decatu la (Finea va urmă.)
niloru; unu teneru din seminariulu Gherlei prin o columba
Considerandu ca o asemene stare de lucruri cu pajura austriaca.
ar’ causd inevitabile ruin’a morale si materiale a Teologulu meu numai decatu se sufulcd la lu­ Brasiovu 25 Ian. 1875.
tierei; cru. D-lui din Gherl’a vine a vorbi despre lucruri Comitetulu administrativu alu fondului pentru
Amu primitu insarcinarea ce ni s’a incredin- intemplate in Naseudu cu o securitate rara. Apoi
tiatu d’unu mare numeru de alegatori din capitale, ddca s’ar’ fi restrinsu cela pucinu la obiectu, si ajutorarea copiiloru seraci dela sc61ele romane din
de a lucrâ in tdte modurile si pe tdte calile legale s’ar’ fi incercatu a produce contra argumente, certe Brasiovu se simte detoriu a aduce prin acdst’a fier­
pentru a obtiend o represintatiune naţionale esîta si evidente ceea ce o pretindea natur’a lucrului. bintele sale multiamiri toturoru aceloru onor. eeta-
din sufragiulu liberu alu tierei si represintandu a- Inse d. teologu incepe a tiese mai antaiu la unu tiani, cari au binevoitu a contribui la amintitulu
deveratele ei interesse. esordiu frumosu, despre unire — concordia, — a- fondu cu ajutdrie, fia in bani, fia in efecte. --