Page 13 - 1875-02

Q-azet’a ese de 2 ori: Joi’a si Duminec’a, 8e prenumera la poştele c. si r., si pe Is
P6i'a, candu concedii ajatbriale, — Protiulu: Anali Mlflli DD. corespondenţi, — Pentru serie 6 cr.
pe 1 anu 10 fl., pe */« 8 fl, v. a. Tieri esteme 12 fl. Tacs’a timbrala a 30 cr. do fiacare pu­
3
v. a, pe unu anu sdu 2 /s galbini mcn, sunatbria. blicare.

Ir. 9, Brasiovn 142 Febrnarin 1815.

ra’a dacoromanismului loru. Ddca c. Lonyay ar’ spionaţi chiaru si in familiele ndstre, nu de ma­
Comentariu Ia Mcmorandnhi (lela avd si elu sânge amestecatu cu de celu romanescu, ghiari, nici de nemţi, ci de romani? (Ddca s u n t u
Blasiu din trbea mdrga, ai aluneca la sententi’a cunoscuta, ca romani). *
sângele nu se fece apa; dâra valachii n’au nici-unu In»a»U872 dela Ianuariu pana in 17 Iuniu
(U r m a r e.)
doeumentu la mana despre originea acestei familie, steteramu mai mulţi barbati de opiniuni identice in
II. Mi se pare, domnulu meu, ca in corespon­ si asia Excel. Sa este si remane maghiara curatu, comunicatiune continua, atatu epistolaria, catu si
denţii mea de alaltăieri am reflectatu la mani’a cu „venitu din Scithi’a," precum se expresse c. Desid. personale.
care fii intempiuatu asta-tbmna Memorandulu dela Bânffy. Tocma pentru aceea inse casulu din Iuniu Yoiamu se cun6scemu pe acela, care ar’ cute-
Blasiu, dupace -Iu aflara in diariale romanesci din 1872 a trebuitu se fia cu atatu mai revoltatoriu diâ se pretenda comunicarea consultatiuniloru nd­
Pest’a. Anume comitelui Lonyay ei imputa pana pentru toti renegaţii si pentru t6ta cdti diaristi- stre private. Le-amu comunicatu si le comunicarau
in diu’a de astadi, câ de nu sciu ce crima, ca a loru jidovesci din Buda-Pest’a, cari scriu asia de a c e l o r a , cari merita stim’a si încrederea nbstra,
cutediatu a se demitte in negotiatiuni politice cu bine unguresce pe plat’a ce li se dă. dra mai departe nu. Pentru-câ se câştigi încrede­
valachii din Transilvani’a. Ceea ce învolbura si „Aceste potu se fia tbte asia, precum le spu­ rea cuiva cu cestiuni naţionali, nici-decumu nu este
turbura mai multu pe publiciştii maghiari, este, ca neţi voi; dâra apoi cum remane cu nenumeratele de ajunau, câ se fia cineva romanu nascutu, ci se
ei, cari voiescu a.sci si a eunbsce cu de amenun- descântaturi babesci de tradarea, care s’ar’ fi comisu mai ceru inca si alte calitati, câ conditiuni essen-
tulu totu ce se intempla iu tibra, au fostu păcăliţi prin unu metropolitu si prin trei laici? Sbu dbca tiali. N u noi o dicemu aedsta, ci experientii ne
de catra valachi.asia de reu, in catu n’au potutu nu a fostu tocma tradare cu ochi- cu sprencene, impune cu tarla pe acele conditiuni si mesure a-
află nimica despre crim’a lui Lonyay si despre cum remane cu nauci’a aceloru patru barbati nefe­ paratbrie. Ddra gratia geniului naţionale protec-
„obraznici conspiratiune a vlachiloru," decatu nu­ riciţi, cari, totu după sententi’a intieleptiloru dela toriu, suntu mulţi aceia, cari au si dau 'reciproca
mai după 27a ani, si atunci singuru prin p a t r i ­ Pest’a, au intratu in curs’a comitelui Lonyay, au încredere. (Ya urmâ.)
o t i c i descoperire a „Albinei," care „demască pe fostu ameţiţi si sedusi cu scopu, câ elu se -si pbta * T '•* . ' : : - ; V s.) :• V i - : ' j
acei trădători." Ci ca a si fostu acesta unu scan- alergă caii la alegerile dietali de atunci*)?"
dalu revoltatoriu. Audi acolo, ministrulu presie- Dâra acea conferenţia n’a avutu a face cu a- Revista iu terna.
dente se descinda la Clusiu, se conspire cu metro- legerile nici in clinu, nici in maneca. Situatiunea nu s’a lemuritu inca. Cris’a mi­
politulu vlachiloru, si inca, ce este si mai crimi- Nu domniloru, acei patru barbati n’au intratu nisteriale in Budapest’a este-in fibre. După scirile
nalu, se cdra opiniunile celoru mai rei agitatori de locu nici in curs’a lui Lonyay, nici in ale al­ de pana acum, resdlverea crisei are se urmeze ne-
dacoromanisti, rebelii, vitia de a lui Horii, se pro- tora; cu t6te acestea ei totu comissera una din amenatu după inebiarea desbaterii generali asupr’a
mitta pre totu ce are mai scumpu in lume, ca in- cele mai mari năucii, comissera si delictu de in- bugetului, va se dica cam pana in 13 Fauru. Ori
data-ce se voru regulă definitivu relatiunile Croaţiei, subordinatiune, ca-ci nu imploraseră nici consilinlu, se va primf bugetuln de base pentru desbaterea
se voru luă înainte ale Transilvaniei. In aceleaşi nici permissiunea profetiloru din Pest’a, de a se speciale, ori nu se va primi, ministeriulu actualu
dile se mai pună peccatele si pe comissariulu re- miscâ din locu, de a conveni si a se consultă; si totu va trebui se demissioneze; diferinti’a este nu­
gescu corniţele Emanuilu P e c h y , că se dica ad­ ce e mai multu, audimu, ca ei ar’ fi decişi a nu mai, ca in primulu casu ar’ avd fericirea d’a se
vocatului Dr. Ioanu Ratiu in discussiunea tienuta se căciuli nici in anulu acesta, si a nu le cere in­ retrage cu on6re, precandu in casulu alu duoilea
asupra conchiamatei conferenţia publice electoralii tru nimicu permissiune, mai alesu, ca romanii arde­ va trebui se cada blamatu.
„De candu petrecu in Transilvanii, mim convinsu leni n'au plăcere de a se preamblâ pe la T e m e * Guvernulu si aderintii sei cei mai sinceri cre­
„si eu, ca acesta tibra are trebuintia de administra- s i b r i s i l a A r a d u , nici cu stbguri, nici fara deau, cumca Tisza, in urm’a dechiaratiunii făcute,
„tiune separata, de libertate confessionale perfecta stbguri, si nici macaru a jocâ comedii de confedo- de a nu mai combate impacatiunea dela 1867, va
„si de alte drepturi speciali. Este adeveratu, ca ratiune cu serbii, pentru câ cu aedsta se irrite in remand fora turma, ca-ci partit’a lui nu va lasă
„ M o n a r e h u l u si Deacu au fostu de părere, câ contra elementului romanescu chiaru si pe curtea terenulu de siepte ani inebee a lupta cu constantia
„se vi se dd autonomii tierei, ddr’ s’au temutu, ca imperiale, ba inca si pe unele cabinete externe. La si perseverantia. Inse faptele complinite ardta,
„nu veţi fi in stare se sebteti nimica la cale cu bravure de natur’a acestora vlachii din Transilvanii cumca cei ce nutriau aedsta credintia, s’au insielatu
„maghiarii din Ardealu." Acelu comite Pdchy ve­ nu se pricepu; ei nu sciu se bage pe Europ’a in amaru, dedrace partit’a stanga a votatu corifeului
nise in tibri nbstra la 1867 cu capulu plinu de spaima cu pusculitie de lemnu si nici cu fraseolo- seu deplina încredere pentru atitudinea sa; dr’ pre
informatiuni sinistre in contra romaniloru, opiniuni gi’a lui cocouu Sarsaila, intru care nu afla simbure, de alta parte Tisza prin decbiaratiunea sa a mai

adunate firesce dela boieri, câ br. Gavriilu Kembny, nici demnitate, cf celu multu politica de cafenele. castigatu si aceea, ca partit’a de midiulocu a lui
dela mulţimea advocatiloru din comitate, dela dia- Dâra cine este acea caricatura de tirauu ridi- Grhyczy a trecutu t6ta iu castrele opositiunii, du-
risti câ Dozsa si a.; după aceea inse, nu sciu cumu, culu, care cutbdia a trage la respundere pentru ac­ cundu cu sine chiaru si astfeliu de membri, cari
de unde, pana unde, ca chiaru din acelu anu 1867, ţiuni p r i v a t e pe unu metropolitu, pe Baritiu, Ma- nici-odata nu se mai tienura de partit’a stanga.
de candu cu adunarea nbstra generale tienuta in celariu, Ratiu si pe una miie alţi barbati romani ? Dilele prossirae credemu ca voru pune capetu
AuguBtu la Clusiu si de candu cu Concertulu roma» Si cine-si arrbga dreptulu de a dispune de pung’a acestei anormale situatiuni, inse cumca cris’a iu
nescu, la care asistă Exc. Sa, vlachii naibei înce­ mea si a me intrebâ, unde mergu, adu de unde me Ungari’a nu se va fini cu caderea ministeriului ac­
pură se-i sucdsca capulu pe anu ce mergea, pana intorcu? Cumu chiama pe acelu politiaiu, pe acelu tualu si cu venirea la potere a trinmviriloru Sen-
candu corniţele Pdchy ajunsese ia atata, in catu -si detectivu, pe acelu spionu, care se lauda, ca urma- nyey Lbnyay-Tisza, despre acdst’a nu mai incape
descoperiea pe facia profund’a părere de reu pentru resce toti paşii romaniloru transilvani? nice o dubietate. Urmatdriele profeţie ale noului
multe lucruri, care se intemplâ pe dosu si in contra Intre anii 1861 si 1865 am facutu patruspre» diariu magbiaru „Kbzdrdek," care se dice a fi fun-
romaniloru; asia de ex., candu cu destituirea sbu diece caletorii in c a u s ’ a n b s t r a n a ţ i o n a l a si datu de Bittd si Andrâssy, ne punu in positiunea,
pensionarea brusca si brutale a mai multoru func­ nici chiaru politiaii statului nu m’au intrebatu, unde de' a vedd ai mai departe in viitoriu. Acestu or-
ţionari de naţionalitate romandsca, despre care lu­ totu alergu in susu si in diosu. De trei ani in- ganu scrie intre altele:
cru au se ve spună ei inşii ceea ce sciu. Destulu ebee pe fia-care anu absentediu cate patru luni din „Dela caderea lui Lbnyay disolutiunea in par­
atata, ca cont. Pdchy in calitatea sa de comissariu patri’a mea. Pe cine dâre capulu de mersulu si tit’a deachiana a luatu dimensiuni asiâ de mari si
regescu plenipotente pana in cele din urma -si mo- venitulu meu? La ce amu ajunau noi, câ se fimu de afundu taiatbrie, incatu asta-di nu se mai pbte
iase tonulu binisioru -facia cu valachii, bra aceştia sef, cari suntu amicii si cari inimicii in sinulu par­
s’au fostu dedatu a-lu titulâ Manole-voda si Pdchy- *) Pe candu se tienea conferenti’a privata din titei. Asta-di dinţii draconelui stau rinjiti si Ne-
voda, in memori’a Yaivodatului anticu alu Transil­ Blasiu, parte mare din alegeri erâ terminata, bra mesea s’a intorsu chiaru contra acelor’a, cari au
pentru cele restante se luasera tdte mesurele cele
vaniei, care durase pana după a. 1540. După a- recursu la ajutoriulu ei. Cu catu ne ocupamu mai
mai efficaci, cu pungile pline si cu mii de promis-
ceste mai lipsise, câ se vina in Transilvani’a si c. siuni strălucite. Acea conferenţia nu mai potd in- multu de coalitiune, cu atatu mai tare perdemu
Lonyay in calitatea sa de ministru presiedente, se fluentiâ nici una alegere, tocma se fia si voitu. speranti’a, ca aedsta coalitiune ar’ potb se fia folo-
se apropie de valachi si — se fia infectatu de ciu- Erâ prea tardiu, Not’a Red. sitbria pentru tibra. Acdst’a (coalitiunea) nu este