Page 14 - 1875-02

alfa, decatu proclamarea pre facia a politicei per­ disolutiunea si sistematic’a subminare, in pop6rale vernulu austro-ungaru, concernandu acăsta chestiune.
sonale, care pana acum a lucrata in ascunsu. Tisza Austriei traiesce inca consciinti’a de coherintia, si Cererea interpelatorului fii satisfăcuta si Marti d.
a vediutu, cumca cu amăgirile professate in res- inca suntu poternice acele interesse, cari in decursu Desliu desvoltâ interpelarea sa, declarandu, ca in
tempu de siepte ani nu p6te ajunge la guvernu, de secii au sustienutu legatur’a intre aceste popăra, urm’a studiarei dosarului s’a convinsu, ca conduit’a
pentru aceea s’a socotitu a da partitei drepte ma- decatu că Austri’a se se disălve de sine si se se ministeriului a fostu corecta si ca guvernulu a apa-
n’a de pace, inse numai pre diumetate. Alterna­ implinăsca acea frase prea plăcută in strainetate, ca ratu cu demnitate autonomi’a si suveranitatea tierei,
tivi sta acum cam astfeliu: său accepta partit’a adeca „caderea Austriei este numai o cestiune de si ca dăca a venitu se desvălte interpelarea sa, a
deachiana pre Tisza cu reservele sale si cu partif a tempu; ea se va dis61ve fora se aiba lipsa de res- fostu că se constate acestu adeveru in faci’a Sena­
sa câ fracţiune separata, său -lu respinge, in care bellu. * tului si a tierii, si se faca a se sci de toti, ca ori
casu din urma o mare parte a partitei lui Deâk Unu resbellu este necessariu — dice archidu- candu este vorb’a de aperarea drepturiloru tierei nu
va deşertă in castrele lui Tisza, pentru că prin cele mai departe — si acel’a trebue se urmeze, esista in sinulu representatiunei naţionale, nici par-
declamatiuni contra urcării dariloru se~si redoban- deărace vecinii noştri au mare pofta se pună man’a titu nici neintielegeri personale, ci unu singuru
dăsca popularitatea perduta. Inse dăca partit’a pre frum6sele tiere dela Dunăre si pentru ca con- corpu, o singura vointia si o singura anima.
deakiana nu va fi decadiutu, ci va sta că o maio- finiele Germaniei trebue' lărgite catra Orientu. Au­ D. Desliu a propusu in urma o moţiune de
ritate compacta, atunci centrulu stangu va trebui stri’a totu-deaun’a a sciutu se se lupte pentru sa- încredere si multiumire pentru guvernu in acăsta
neconditionatu se capituleze. Se p6te inse că coa- crulu seu dreptu, si la tempulu seu inca va scf se chestiune; redactiunea acestei moţiuni inse nefiindu
litiunea se se efeptuăsca, dăr’ nu cu partit’a lui sacrifice totu pentru esistinti’a sa: si acea lupta va destulu de nemerita, a urmatu ăre-care diseussiune,
Deâk, ci cu doue fracţiuni ale ei. Gluvernulu va fi cea din urma, va fi lupta decidetăria. Bine ar’ propunendu-se o alta din partea d. Alex. Zisu, „ca
cadă, inse nu acăst’a este asta-di cestiunea princi­ fi dăca tempulu, ce mai e la dispusetiune, s’ar’ fo­ Senatulu, multiumitu de esplicatiunile d-lui ministru
pale, ci aceea, ca ce va urmă după acăst’a? Urmâ- losi asiă, incatu se dispunemu celu pucinu de con- trece la ordinea dilei.* D. senatoru Bosianu, a
va unu guvernu tare si unanimu? Presemnele de ditiunile necessarie pentru o aperare fericita.* venitu asemenea la rondulu d-sale a luă cuventulu,
pana acum ne făcu a crede, cumca va avă se ur­ si a propune verbale o alta moţiune, ca „Senatulu
meze unu triumviratu. Inse cine va fi Pompeiu, aprobandu conduit’a si ideele guvernului in apara-
Revist’a esterna.
cine Antoniu si cine Oesare? si apoi cine va fi rea drepturiloru tierei, trece la ordinea dilei.*
Brutu, care se infiga lui Cesare pumnalulu in FRANGI’A. După o stare provisoria de 4 Deşi actele din dosaru vorbescu limpede si
peptu ? In totu casulu acestu triumviratu nu va avă ani, republic’a Francesa a capetatu in fine si base precisu, ministru de esterne B. Boerescu facil pe
lunga viătia. Chimerele financiali, fantasiele auto- si forma de stabilitate si de consolidare. Partitele scurtu istoriculu chestiunii P o r t i l o r u d e f e r u ,
nomistice si velleitatile reactionarie nu potu rernană monarchiste din adunarea naţionale, temenduse u- si a aretatu, ca deşi se încheiase unu feliu de con-
multu tempu întrunite in sinulu unui guvernu. nele de altele si mai vertosu de bouapartistii de­ ventiune prealabila intre Austro-Uugari’a si Turci’a,
Ceea ce ur’a si ambiţiunea face se se unăsca, aceea daţi la loviri de stătu, vrendu nevrendu au contri- acăst’a nu a potutu obligă intru nimicu intsressele
totu ur’a si ambiţiunea va desunl, inse este de buitu cu voturile loru la consolidarea republicei. si drepturile de suveranitate ale României; si ca
doritu, că patriotismulu se nu deplanga aceste în­ Nuoii articli constituţionali suntu următorii: acăst’a, că si veri-ce actu inchiatu intre cei de alu
cercări audaci ale unei politice personali.* Art. I. Poterea legislativa se eserce din par­ treilea, fara participarea si adhesiunea guvernului
Cris’a ministeriale in Ungari’a -si arăta in- tea a doue camere: din partea adunării deputati- romauu, nu obliga intru nimicu tiăr’a năstra. D.
riuriuti’a sa si asupr’a celei-lalte parti a monarchiei loru si a senatului. Camer’a deputatiloru se alege ministru a mai aretatu ca, in urra’a acteloru diplo­
austriaco. In Yien’a inca se vorbesce de caderea pre basea legii electorali prin sufragiulu universalu. matice si corespondintieloru ce s’au schimbatu, gu­
actualului ministeriu, si intre cei ce ar’ fi chiamati Senatulu se va compune pe basea unei legi spe­ vernulu Austro-Ungariei, a recunoscutu dreptulu
a formă noulu cabinetu se amintesce si numele lui ciale. nostru de Stătu riveranu, si a cerutu consemtiemen-
Scbmerling. Art. II. Presiedintele republicei se alege prin tulu guvernului roraanu pentru că inginerii austri­
Aceste fenomene de neîncredere in actual’a maioritate de voturi de catra camer’a deputatiloru aci se faca 6re-cari lucrări prealabile de sondagiu
stare a lucruriloru dovedescu, cumca nu preste multu si de catra senatu, cari ambele corporatiuni se in- si studii pe teritoriulu nostru pe langa cataractele
are se se intemple o straformare adencu taiatăria trunescu la acestu actu intr’o singura adunare. Pre­ Dunării numite P o r ţ i l e d e f e r u si ca chestiu­
in viăti’a statului austriacu. Presemtiulu si teme­ siedintele se alege pre siepte ani si păte fi re- nea s’ar’ fi opritu aci.
rile au strab&tutu chiaru si in pepturile membriloru alesu. ISPANI’A. Resbelulu civilu se continua. Soi­
familiei domnitărie. Dilele aceste a aparutu in Art. III. Drepturile si detorintiele presiedin- rile ce scapu preste confiniele Ispaniei si străbătu
Vien’a o. brosiura sub titlulu „Contemplatiuni asu­ telui republice i se regulăza prin articlii 44, 49 pana pana la noi, suntu contradicatărie. Asiă o tele­
pr’a organisatiunii artilleriei austriaco,* alu cărei la 57 si 60 pana la 64 ai constitutiunii dela 1848. grama dela Tofalla dice, ca trupele regesci au
auctoru este archi-ducele Ioanu Salvator, Autorulu Presiedintele in cointielegere cu senatulu păte se ocupatu Puente de la Rryna si Lorca, — positiuni
arăta mai inainte de tăte avantagiele, ce ar’ re- disălve camer’a deputatiloru si inainte de espirarea de ale carlistiloru, — si acum înaintea spre Este!»
sultâ pentru Austri’a dintr’o aliantia cu Russi’a, mandatului legalu. In casulu acest’a năuele ale­ l’a, punctulu princîpalu alu bandeloru carliste. Re­
si insistandu pentru realisarea acestei aliantie, dice geri suntu de a se efeptuf in restempu de 3 luni. gele se afla in fruntea armatei. Mai mulţi carliati
intre altele: Art. IV. Miniştrii suntu responsabili facia de au venitu in Tofall’a si s’au - supusu regelui. Ba
„După ce au ajunsu la convicţiunea, cumca in- camere, si anume pentru politic’a generala a gu­ ce e si mai multu, o depesia din Baionn’a aduse
teressele Russiei si ale Austriei nu collidu', si după vernului suntu responsabili in solidum, ăra pentru scirea de sensatiune, cumca chiaru si Estell’a ar’
ce o apropiare amicabile intre aceste d6ue poteri a acţiunile loru personali numai individualminte. fi cadiutu in manile 6stei regesci, inse curendu
facutu se dispara orce neintielegere, Russi’a, spre Art, V. Devenindu postulu de presiedinte in după acea totu firulu eloctricu coresse acăsta soire
bucuri’a toturoru patriotiloru austriaci, a sistatu vacantia, camerile se voru intrunf fara amanare si intr’acolo, ca nu numai Estell’a n’a cadiutu in manile
continuarea fortificatiuniloru la Przemyl. Bine ar’ voru paşi la alegerea presiedintelui; in timpulu de trupeloru regesci, ci carlistii au ocupatu de nou
fi inse, dăca apropiarea amicale catra Russi’a s’ar’ vacantia miniştrii voru guvernă in modu interimalu; t6te positiunile perdute. 4 — Facia de asemeni sciri,
consolidâ prin o aliantia durabila, basata pre recu- camerile au dreptulu, său in urm’a unui conclusu cari nu incapu un’a langa alta, poporulu romanu
născerea avantagialoru reciproce, ca-ci numai in a- alu loru, său la initiativ’a prssiedintelui, a luă con- dice prea nimeritu „baga in ciuru si-alege.
căsta aliantia se p6te află garanti’a unui viitoriu stitutiunea la revisiune. Pana la anulu 1880 nu­ Dăr’ se trecemu la mesurele luate de regele

ferice pentru mon&rchi’a austriaca. Iu privinti’a mai presiedintele Mac-Mabon va potă se propună Alfonso pentru regularea si consolidarea interna.
militaria alianti’a cu Russi’a n’ar’ însemnă alfa, revisiunea; revisiunea se va potă aplică si la for- In lips’a cortesiloru, cari cine scie candu se voru
decatu asecurarea contra atacuriloru dela spate.... m’a de guvernu. mai intrunf, regele constitutionalu regulăza tăte
Pre langa tăte asecurarile de amiciţia, noi Pre basea articliloru citati din constitutiunea prin decrete si ordinatiuni. Astfeliu a regulatu
trebue se fimu pre deplinu convinşi, cumca incor- dela 1848, presiedintele are dreptulu a dispune de libertatea de pressa, supunendu-o unei censure dintre
darile espansive ale imperiului vecinu germano- poterea armata, inse fora a potd eserce in persăna cele mai aspre, si totu asiă si libertatea de întru­
prussâcu periclităza integritatea monarchiei. Unirea comand’a generala; si afara de acăst’a, fora con- nire. Prin unu decretu mai nou regele are de
naţionale si annexiunea naţionale suntu principiale, sentiementulu adunării naţionali nu va potă de- cugeta se nimicăsca tăte cluburile de natura politica
după cari se formăza statele moderne, si cari, pre­ chiară resbellu. nu numai ale contrariloru, ci chiaru si ale aderinti-
cum se scie, au datu impulsulu la resbellele cele ROMANŢA. Cetimu in „Curierulu financiaru* loru aei. Totu-odata in acestu decretu se va aceea-
mari din tempulu mai nou. Facia de acestu faptu, dela 23 Ianuariu urmatăriele: tuă, cumca carlistiloru si s’a datu amuestia, ăra
cine ar’ potă rernană necuprinsu de temerile înte­ Se scie catu sgomotu a facutu prin pressa a- pre lucuitorii din Cataloni’a, cari suntu condamnaţi
meiate facia de scump’a, dăr’ nefericit’a năstra pa­ căsta chestiune a portiloru de feru, si catu de reu la pedăpsa grea, i-a agratiatu, inse facia de con­
tria ? interpretata adeverat’a stare a lucruriloru. spiratori va procede fora indurare. Zorilla fii esi-

Deşi se face totu ce este cu potintia, că se D. Desliu, unulu din cei mai zeloşi membri latu din causa, ca a voitu se faca propaganda in
se nimică3ca acele legaturi, cari paralisăza atractiu- ăi opositiunei, credih de cuviintia a interpelă in interessulu republicei. Elu a trecutu in Franci’a,
nea statului vecinu, si că se se provăce fora fortia Senatu pe ministrulu de esterne in privinti’a acăst’a unde i va urmă in curendu si Castellar.
si violintia evenimentulu funeitu, — totuşi asemeni si a cere a i se remite dosarulu cu tăte actele di­ GERMANI’A. Dilele trecute imperatorele Ger­
încordări nu voru succede, ca-ci, pre langa tăfca plomatice schimbate intre guveraulu romana si gu- maniei avii ocasiune de a-si documentă sentiemiu-