Page 15 - 1875-02

tele sale religiăse ortodoxe intr’unu moda chiaru a fi adeverati următori ai fundatorelui trebue se se Dăca naţiunea ar’ avă unu tribunalu pentru
batatoriu la ochi. La deschiderea sinodului pro- lapede de tăte vanitatile lumesci si se urmarăsca cei ce comitu astfeliu de fapte, asiu pune fara re-
testantu in Brandenburg monarchulu tienu o cuven- modesti’a si abnegatiunea mantuitoriului, care in serva atatu pre d. T. catu si pre aparatoriulu seu
locu de stele, in locu de cruci, a fostu insu-si cru- pre banc’a de acusa.
tare, in care obvine urmatoriulu passagiu: cificatu; se recomenda modestia, nu superbia, nu
Speru, ca prin aceste si d-lu din Q-herl’a va
„A lucră in pace pentru beserica nu vi va fi aroganti’a, ce fundatoriulu tăte le a condamnatu fi destulu de luminatu. In interessulu d-sale i-asiu
greu, dăca nu veţi paraşi basea credintiei creştine, destula de aspru ............ recomendâ totu-odata, că pre venitoriu se nu se
a credintiei in Domnedieu si Domnedieire. Ca*ci Ethic’a creştina ne invătia, ca fiduci’a de a fi bage in lucruri, despre cari nu este deplinu si fun-
firesce, dăca nu vomu tienă la acăsta credintia, celu mai dreptu, este i p o c r i s i a ; laudarea de sine damentalu informatu; -lu asecuru totu-odata, ca a-
atunci nice nu vomu potă fi creştini. Cu osebire fara cuvenintia, este f a l a ; tienerea si judecat’a s t a - d a t a a m a v u t u c o n s i d e r a t i u n i d e d-sa
pră mare despre sine se numesce m ă r i r e d e ­ si de p u s e t i u n e a d - s a l e . . .
in capitale s’a manifestatu nisce nisuintie, cari
s i ă r t a ; iubirea pră mare de onoruri, de direga- $ra d-lui T., dăca nu-mi va luă in nume de
tindu la negarea divinităţii lui Christosu. Unde
torii, de titule s. a. este ambiţiune (vana); tăte reu, mi-asiu permite a-i recomendă, că pre venitoriu
ducu aceste tendintie, amu vediutu, căci prin de- aceste suntu fiicele unuia dintre cele mai principali se nu ajute teneri mea cu parale cu scopu, că ace­
cretu se detronăza Domnedieu tatalu si Domnedieu peccate despre cari ne invătia ethic’a creştina . . . . st’a se-i astupe peccatele, de cum-va nu crede că

fiiulu si apoi ărasi se instalăza in tronu. E bine! Cumca d. T. s’a laudatu pre sine si acest’a este unu meritu competitoriu la orduri si
fara cuvenintia in antea unei adunari, cumca s’a cruci.
crediutu a fi mai competente decatu alţii se judece, D-le Redactore si stimate lectore! Se fiu scu-
(Jnu §emnn caracteristica. ddca suntu faptele sale merite său nu, ma a pre- satu pentru ca v’am obositu. Am crediutu a fi de
(Capetu.) tinsu chiaru se i se recunăsca de atari; si cumca lipsa a o face acăst’a la tempulu seu. Altcum speru
După catu -mi suntu si mie cunoscute legile t6te aceste le-a facutu cu scopu de a capetâ ono­ a fi terminatu prin acestu respunsu tăte duplicele
de urbanitate, ce guverna societăţile compuse din ruri resp. cruci si stele — după cum recunăsce si si triplicele in asta tema neplăcută; — dixi.
6meni oneşti, culţi si bine educaţi, sciu ca super- d. advocatu-teologu, — tăte aceste suntu fapte in- P u b 1 i u.
bi’a, ambiţiunea si marirea desiărta, fal’a, egois- template in antea unei numerăse adunari, ce nime
mulu, ipocrisi’a, presumptiunea s. a. suntu botezate nu le păte dispută.
de vitiuri si suntu combătute aspru cu t6ta ocasiu- Ethic’a creştina dice: „Totu celu ce se inal- S e b e s i u i n 5/ 1875.
nea, la ce fia-care membru are nu numai dreptulu, tia pre sine se va umilf, si celu ce se umilesce se ( R e c i a mu.) Orasiulu Sebesiu impreuna cu
dăr’ si detorinti’a; ăr’ de alta parte sciu, ca abne- va inaltiă." (Luc. 18, 14. si 18, 10) . . . prin tienutulu seu iupopulatu cu maioritate absoluta ro­
gatiunea, modesti’a s. a. suntu virtuti stimate si urmare cele insirate vedescu unu vitiu condamnatu mana avu noroc rea in anulu trecutu de a biue-
respectate de tăta lumea, ăr’ profanatorii loru suntu de ethica creştina si nu de mine; apoi: „Justiti’a ventâ in siuulu seu pe tenerulu medicu romanu
totu-deun’a arnaru loviţi si timbraţi de cei mai mari redica gentea, ăr’ peccatele făcu pre popăra misere" domnulu Dr. I o a n u M o g ’ a , nascutu din Sasciori,
ignoranţi. (Prov. 14, 34), prin urmare peccatele suntu a se scaunulu Sebesiului, si vediendu din staruintiele si
„Virtutea se insociesce de regula prin modes­ combate si estirpâ. resultatele osteneleloru sale, ca posede desteritate,
tia, ăr’ ignoranti’a este totu-deun’a insocita de or­ Apoi ce mai voiesce d. teologu? Dăca posiede seriositate in sciinti’a in specialitatea sa, multu s’a
goliu si de presumptiune" . . . . dice fărte nimeritu numai unu milligrammu de judecata logica, trebue bucuratu intrăg’a Romaniinea din acestu tienutu, ca
proverbiulu francesu. se fia satisfacutu, pentruca o argumentare mai con- au daruit’o Provedinti’a cu unu medicu romanu asiâ
E bine! dăr’ candu unu membru alu unei so­ vingatăria — după mine — non datur. Apoi bunu si de folosu. — Dăra indesiertu, ca tienutulu
cietăţi vine a-si spune meritele sale nerogatu si dreptulu si detorinti’a de a combate pre cei ce se acest’a nu au fostu destinatu a se bucură multu
fara a se genă, nu vedesce acest’a o f a l a , cea gerăza de a avă una missiune religiăsa sublime, tempu de acestu prea bunu medicu romanu, ca-ci
mai crasa ambiţiune, său in genere unu vitiu? santa, adeca missiunea de a propagă adeverulu si renumele seu celu bunu potrundiendu pana in făs-
candu cineva se face cu forti’a judecatoriu fapte- moralulu, si cari cadu in fine insi-si victima la a- t’a capitala a Ardealului Sibiiu, fh chiamatu că
loru sale, nu este acăst’a o mărire desiărta, o ipo- cele vitiuri, ce suntu chiamati se le sterpăsca din medicu alu persănei Excelentiei Sale archiepiscopu-
crisia, si candu merge pana a pretinde recunoscerea poporu, — acestu dreptu, dicu, -Iu are fia-care lui si metopolitului gr. or. M i r o n u R o m a n u si
fapteloru sale vele noile de merite, ma cersiesce membru alu besericei, ce -lu impune ethic’a creştina, asiA, primindu acăsta inalta încredere, a fostu ne-
remunerarea loru cu cruci si stele, au nu este a- prin urmare nime nu mi-lu păte dispută, nece d. cesitatu a paraşi tienutulu Siebesiului si a se mută
căst’a ăr’ o ambiţiune vana?? In societăţile ce avui teologu, nice altu cineva. in loculu nou alu missiunei sale, in Sibiiu. — Ro­
fericirea a le frecuentă asiu primi respunsu cu unu Credu a fi demonstratu d-lui teologu si pre manii din scaunulu Siebesiului si-o tienu de o man-
dă.!! prin urmare am avutu dreptulu si detorinti’a terenulu d-sală, ca' portarea d-lui T. a veditu cea gaiare sufletăsca, candu vinu a da via espressiune
de alu combate, ceea ce am si facutu, crediendu a mai mare vanitate. Acestu conclusu se basăza pre. despre meritele si desteritatea acestui teneru medicu
avd de lucru cu unu membru educatu si cultu si supositiunea, de a fi tăte adeverate cele sustienute romanu, precum si a strigă in lumea larga, ca dăca
prin urmare corigibile, ca-ci presupunendu contra- de d. T. si de advocatulu seu; dăr" acuma se ana- Romanii din acestu tienutu nu au avutu norocirea
riulu, d. T. s’ar’ află tare vetsmatu . . . . lisamu lucrulu mai de aprăpe. de a-lu posiede mai indelungatu tempu in mediu-
loculu loru; Romanii din tienutulu Sibiiului se potu
Ddca d. teologu din dre-care capriciu ar’ ig­ D. T. fh atatu de prudente, de a nu spune tienă fariciti, ca au capetatu unu medicu romanu
noră virtuţile si vitiurile, a carofu cunoscintia este in acea adunare si numerulu celoru inmormentati asiâ escelentu; ăra tenorului medicu i urarnu din
incetatienita in societăţile de dmeni culţi; sdu ddca de densulu in tempulu colerei, de securu s’a temutu anima curata si fratiăsca, că se-i amble, candu ei
va dice, ca nu se supune la legile de urbanitate, a nu deveni plesnitu cu neadeverulu in facia, ase­ va ammblâ mai reu, numai asiâ precum i-a am-
fle pentru fia-care societate intrăga se considera de mene se feresce si d-lu teologu. Inse d. T. mai blatu in Sebesiu, rogandu-lu totu-odata, că neci
sânte, voiu cercă a me pune pre terenulu d-sale tardiu sub „ m a s c ’ a m u l t o r ’ a " vine in nr. 1 alu candu se nu uite de acestu tienutu romanu, care
unde -rai place a crede, ca e mai versatu.... „Feder." a. c. de a spune intre alte multe neade- in eternu ei va păstră celu mai sinceru si cordialu
Religiunea creştina este recunoscuta de cea veruri si aceea, ca d-sa a inmormentatu mai mulţi souveniru 1
mai democratica, care impregiurare i-a facilitatu la morţi de colera, decatu capelanulu seu, precandu Opiniunea publica romana dinu tienutulu
tempulu seu o latîre atatu de insemnata si rapede. din reportulu officialu, aflatoriu in archiv’a distric­ Sebesiului.
Ethic’a creştina, singuru numai in urm’a spiritului tuale, precum si din conspectulu detaiatu, ce amu
seu democratica, trebue se eschida orce venari după onăre a-lu aclude aici, se vede apriatu, cumca d-sa
orduri, stele si alte titulature, ce contradicu prin- a inmormentatu numai 33, ăra capelanulu seu 48 C 1 u s i u, 10. Fauru. On. domni redactori,
cipialoru sale, cari suntu simptome de degenerarea de morţi, cadiuti victime ale colerei *). cari benevoliescu a-ne onoră societatea de lectura
societăţii religidse; aceste facia cu toti membrii be- Standu astfeliu lucrulu, eră nu numai conve­ „Julia* cu cate unu esemplaru gratuitu alu pre-
sericei creştine, ceea ce se pretinde cu atatu mai nienţe, dăr’ si deoblegatoriu pentru d. T., că se-si tiuiteloru diuaria ce redigedia, suutu rogati cu tăta
multu facia cu pastorii sufletesci (preutii), cari tienu recomende pre capelanu in loculu seu, că se capete stim’a, se benevoliasca a le adresă Societatei „Julia"
loculu intemeiatoriului. Impregiurarea, ca chiaru orduri si cruci, ceea ce o facea ori ce omu ce iu- a junim. rom. dela universitatea din locu, — de
si unii prelaţi besericesci inpingu degenerarea pre- besce adeverulu si dreptatea... Inse ambiţiunea nu orece aci se afla mai multe reuniuni de lectura.
cepteloru religionarie, si insi-si ambla după orduri, i-au permisu se-si aduca a mente si de alţii inca Alesandru Cherestesiu,
stele si alte vanitati, ma chiaru capulu besericei si mai meritaţi in acestu obiectu. bibliotecariu.
-si ardga dreptulu de a portă si sabia si cruce, —- Dieu stamu reu, ne aflamu in gur’a unei pră­
nu detrage, nece ne impedeca de a-i combate pre pastie terribile, candu ămeni teneri si inca chiamati
toti cati se abatu dela missiunea loru capetata dela de a fi lumin’a lumei, sarea pamentului, apostolii
fundatorele religiunei, fia celu din urma preutu său adeverului, ai dreptăţii si ai virtutiloru, vinu se a- Noutati diverse,
fia Piu nono. pere astfeliu de fapte cu frunte senina si fara
După catu cunoscu si eu ethic’a creştina nu-mi a rosf. — In Dominec’a viităria se va serbâ santirea
aducu a mente, că se se recomende unde-va, ca ur­ Se ne notamu bine, ca a c e s t ’ a e s t e u n u Illustritatii sale nou denumitului Domnu episcopu
romanu gr. c. alu discesei Lngosiului
mătorii lui Christosu se amble după titulaturi lu- s e m n a c a r a c t e r i s t e c u p e n t r u t e m p u l u
Dr. Victore Mîhalyi
mesci, după orduri, stele s. a., cari tăte potu se n o s t r u . prin Exc. Sa Domnulu archiepiscopu si metropolitu
fia daunăse precepteloru de religiune; cl de contra­ Am fostu botezatu atunci portarea d-lui T. de romanu alu archidiecesei de Alba-luli’a
riului „Ori cine voesce se vina după mine, se se o ambiţiune vana; cum va trebui se o botezu acu- Dr. loanne Vancea,
lapede de siue si se si iă crucea sa si se-mi ur­ m’a dupace am analisat’o, dupace am vediutu, ca spre care scopu Illustritatpa sa sosi in Bîasiu, in-
meze mie (Eath. 16, 23. Luc’a 9, 23. 14, 27.) si cele afirmate suntu neadeveruri ?! tempinatu la gara, inca in 9 Fauru deminâtia.
apoi in altu locu: „Mai curendu va intră funea co­ Totu in Dominec’a acăsta se incepe si alege­
răbiei prin urechile acului decatu bogatulu in impe- *) Spatiulu nu ni permite a publică in detaiu rea de episcopu romanu gr. res. pentru diecesea
rati’a ceriului." . . . . — (3re cum -si esplica d. teo- nice datele specificate despre numerulu celoru morţi Aradului.
legu aceste? Nu cumva va dice, ca si d. T. inca si inmormentati de Petru său Pavelu, nice conspec­
vră se urmeze lui Chr., inse mai antaiu vră se-si tulu alaturatu. Asemenea a trebuitu se tragemu — ( D i s p u s e t i u n i d e e c o n o m i s a r e . ) Dîa-
capete o cruce din Pest’a ? . . . Eu credu, ca prin cu condeiulu si preste aceea ce dicu gurile rele, riulu „Politic’a maghiara" comunica, cumca ministrulu
aceste se esplica destulu de claru, ca cei ce voru despre anticipatiuni de 100 fi. etc. Red. de justiţia ar fi decretatu desfiintiarea a 40 de