Page 17 - 1875-02

, ‘.".ci

; Gazet’a ese de 2 ori: Joi’a si Duminec’a, Se ppenuxnera la poştele o. si r., si pe la
Fdi’s, candu concedu ajatdriale. — Pretiulu: Annin Mlliil. DD. corespondenţi. — Pentra serie 0 er.
1
po 1 anu 10 fi-, pe / 3 fl. v. a. Tieri esterne 12 fl. Tacs’a timbrala ' a ' 30 cr. de fiacare pu­
i
v. a. pe ana anu sdu 2*/g galbini mon. sanatdria. blicare.

Ir. 10. Br&siovn 1816 Februariu 1875.

■
mesura atatu de mare, in catu medicii avusera totu aici inse nici-decumu nu urmddia, câ cineva se fuga
Telegramulu dreptulu a-i interdice seriosu ori-ce agitaţiune si de adversariulu seu politicu, mai alesu candu este

„GAZETEI TRANSILVANIEI". incordare a spiritului, dra candu membrii conferen- vorb’a de reconciliare, de impaciuire, de stabilirea
tiei declarara, ca voiescu a trece cu t6ta plăcerea conditiuniloru; ca-ce aedsta ar’ fi curata poltroneria.
„Aradu 15/2 1875.
la Sibiiu, numai câ se participe si Exc. Sa, atunci Ddr’ ddca cineva este din natura, sdu din educatiune
Din 55, primindu Metianu 43 voturi, s’a pro- respunse confratelui seu, ca recun6sce m a r e a i n - fricosu, pldca-fuga, ori supusu la tentatiuni, mai in
clamatu aleau. Popea 1, Popu 1, albe 10." p o r t a n t i a a a c e l e i c h i a m a r i , ddra nici scurtu, poltronu, acela da, se fuga, se remana a-

„Aradu 15/2 1875. chiaru in Sibiiu nu ar’ potd participâ la conferen­ casa pe vatra, se nu se amestece in politica, pen-
Metianu s’a alesu de episcopii cu 43 voturi, ţia. (Acele corespondentie se potu vedd in archi- tru-ca aceea nu este de nasulu, nici [de capatien’a
Popea 1, albe 10. Entusiasmu generalu, sosirea vjulu metropolitanu din Sibiiu sub 7/19 Iuniu nr. lui, precum nu este nici pentru aceia, carii credu,
noualesului se aştepta. Mane depunerea examenu­ si.15/25 Iuniu 1872). Alţii pe atunci n’au voitu ca a face politica semnifica a te certâ si a sbierâ
lui canonicu." se soia de intielegere, afara numai de unu barbatu, cu anii intregi, facundu ,spume la gura.
1
Gratulamu si noi acestui actu si nou alesului care a fostu dn. Ioanu Puşcăria. Conversatiunea Si ce au aflatu adversarii celoru patru sub-
episcopu, câ unui d. zelosu, si in acţiuni cercum- cea interessanta si ddmua de barbati-' : seriosi, avuta scriptori ai memorandului in contextulu lui asia
spectu!!! cu d-sa in 8 Au'gustu 1872 o mai tieni minte; rupetoriu de- capu ? Apa rece; unu complimentu u-
scii ca manuscriptulu cu documentele de aparare sitatu in asemenea caşuri; apoi unele principia, cu
-lu luaramu dela tipografu indata in acea di, si-lu care conferenti’a indrdpta pe gubernu la naţiune,
Comentariu la ftlemorandulu dela ingroparamu in fundulu serialului. Ne-amu datu câ se o întrebe pe ea; ddra ii si spune, ca adop­
*
Blasiu din 1899. parol’a de barbati, ca ne vomu inpune tăcere asu­ tarea doru va fi conditiunea pac ei; cateva postu­
(Capetu.) pra dissensiuniloru din trecutu, si ca ne vomu feff late, simbure de- petitiuni repetite, mai alesu de ca­
III. Noi dacoromânii din Transilvani’a ge- cu totii de a dâ inemiciloru 'ocasiune de. bucuria tra cieruri si archipastori in periodulu absolutismu­
meamu pana in a. 1848 sub jugu indoitu alu scla­ satanica prin certe tragi-comice. Yediuramu apoi lui austriacp, care inse potu figurâ si acuma, in
viei, personale si naţionale. Candu se afla mai cu totii, in ce modu fii interpretata acea tăcere, si tempulu acestui absolutismu parlamentariu, câ im-
1
mulţi individi inchisi in cate una temnitia comuna, cumu a fostu observata de. catra alţii 2 / ani. pletura de lacune. „Se ni se dd bani, se ne fa-
i
cugetulu si scopulu loru este numai unulu: scăpa­ Ddra se ne intdreemu totu la memorandu. cemu scdle mai multe." Acum au cerutu romanii
rea, libertatea. Din momentulu in care li s’au S’au aruncatu in prepusuri grave caracterulu mai antaiu fonduri dela stătu? Ddra petitiunile na­
luatu fdrale si s’au descuiatu usîle temnitiei, de aceloru barbati, cari au subscrisu memorandulu. Câ ţionali din anii 1849—50 ce coprindea? Ddra cele
1
voia buna, sdu prin fortia, captivii apuca in largulu se tacemu, ca stetese iii deplin’a voia a Sibiiului, dela senatulu imperiale ce? Ca ddra nu s’au cerutu
lumei, care in catrau, in t6te părţile, avendu fia- câ se impedece ori ce reu, cu opimune separata si din banii tata-seu si ai mosiu-seu, ci din milidnele
care altu scopu deinaintea ochiloru. Camu asiâ o protestu, prin archimandritulu delegatu acolo de plătite pe fia-câre anu de catra naţiunea romana la
patu si popdrale scapate din sierbitute; din momen­ catra Capulu seu besericescu, si prin consiliariulu tesaurulu celu desfundatu alu statului. Si apoi
tulu liberarei se si formddia intre densele partite. Jacobu Bologa, invitatu la conferenţia in terminii adeca, ddca ai ceruta, ti-au si datu? — Cu dege­
Intocma s’a intemplatu si cu noi. I-ti mai aduci cei mai obligatori, — ddra apoi cine suntu acei tele ’n ochi. Ddra ai cerutu, pentru-câ mai tardfu,
amente domnule Redactoriu, de vreo ddue conver- dmeni, pe carii innascut’a rentate voise a»i stigma- in diu’a inchiaierei bilantiului, ei se nu pdta negâ,
aatiuni ale ndstre din a. 1864/5. (Da!) Te mirai tisâî Unulu se trage din famili’a, a cărei extermi­ si tu peccatu se nu ai. '
ca începuseră a se formâ si la noi partite politice; nare in a m b e l e sexe erâ decisa inca in a. 1848, Si cu ce au obligata acei patru barbati pe
dra eu ti-am respunsu, pre catu me ajuta memori’al carele spoliatu de t6ta staricic’a sa, scapatu de acea parte a natiunei ndstre, care locuesce in ma­
Este lucru dorerosu acest’a, e inse naturale. Pana m6rte in Transilvani’a (Mart. 49), aruncatu in cap* rele principatu alu Transilvaniei, si cumu o ar’ fi
aci aveamu cu totii unu singuru scopu, scapatea la tivitate russdsca, datu pe man’a comandantelui br. potutu obligâ, ori macaru compromitte, tocma ddca
largulu. Abia amu scapatu din temnitia in curte Baiko in Cernautiu, câ se-lu inpusce, spoliatu apoi ar’ fi partocipatu si Sibiiulu si o suta de Sibiiuri
si in gradina, si dcca-ne, desfăcuţi in partite. A- si de dreptulu de a-si cere satisfactiune, aruncatu la acea conferenţia? Cu nimicu pe lume. Noi amu
cest’a este unu procesau nou alu desvoltarei naţio­ la doi ani drasi in arestu, classificatu de austriaci sci se vorbimu de alte si alte angagemente parti-
nale si politice. Ddra cu desfacerea in partite po­ intre malcontenti, in fine, după 20 de ani, se mai cularie, din alte epoce, diferit6rie catu ceriulu de
litice, incdta si trebue se incete reciproc’a incredere incercara a-lu mai stigmatisâ chiaru ai sei. „Cine pamentu de complimentele făcute in Blasiu, si to­
si solidaritate naţionale; dra celu care doresce din ti-a scosu ochiulu?" „Frate-meu." „De aceea e tuşi nici acele angajamente n’au obligatu intru ni­
sufletu restabilirea loru, este condamuatu so aştepte scosu asiâ de afundu." Altulu drasi scapatu in micu pe naţiune.
in patientia, precumu astdpta chemistulu pe langa modu adeveratu providenţiale, de furcile colonelului Suntu dmeni, cari judeca pe tdta lumea după
retortele sale, si inca portandu grija f6rta mare, Bânffy, prin iuţea intervenire a lui Bem; in fine, caracterulu loru. celu depravatu; aceia nu cunoscu
câ nu cumva chiaru din culp’a sa, se se intemple după servitiu lungu si greu, pensionatu cu mare nici unu caracteru integru, tienu pe toti dmenii de
vreo explosiune pericul6sa, ci se decurgă numai fer- greutate, din resbunare. Alu treilea, luptatoriu cu corrupti, precum suntu ei, si stau se cdra dela toti
mentatiunea, conformu legiloru naturei. arm’a in mana, cautatu cu t6ta famili’a parintdsca trecătorii testimoniu de innocentia si honestate în­
Ddca conferenti’a privata dela Blasiu nu ar’ fi spre exterminare, de atunci lupta neincetatu cu născută; reutatea animei loru ei face pessimisti,
mai avutu nici unu altu resultatu folositoriu, unu pdn’a, trasu din processe in processe, câ ddra i-ar’ totu-odata si inpertinenti. Aedsta classe de dmeni,
meritu alu ei nu -lu va potd negâ nici celu mai potd smanci pdn’a din mana. din fericire inca nu prea numerdsa la romani, este
fanaticu ungnrdnu, dra acela este: î n c e r c a r e a Acestoru barbati si metropolitului Ioanu li se adeverat’a gangrena a societatiei. Aparati, rogu-ve,
d e a r e c o n c i l i a S i b i i u l u c u B l a s i u l u , la aruncit in facia in modu necalificabile, pana si cu- incai pe tenerime de acestu veninu sociale. Din
care dede ocasiune o. Lonyay, adu ddca mai vreţi, ventulu tradare *), si aedsta numai, pentru-ca den- diu’a in care romanii voru fi sedusi de catra dmeni
i n s u s i i m p e ^ a t u l u . Se pună ori-care romanu sii aflara cu cale a dâ si din partea loru unu e- depravaţi, câ se nu se mai incrdda in honestatea
adeveratu man’a pe cugetu si se marturisdsca, ddca xemplu de discretiune. Suntu sute de romani, cari si moralitatea nici unui romanu, naţiunea ndstra
acestu siuguru scopu nu erâ mai sublime pentru se afla in currentulu affacefiloru, si carii de si nu si-a subscrisu sententi’a de mdrte. Ddca nu te poţi
noi, decatu t6te secaturele de alegeri dietali ungu- striga la fia-care patrariu de 6ra „Cine-i acolo ? Te increde in nici-unii din fiii tei, ce ti-au mai remasu
resci, cumpărate cu bani. vediu, te vediu!" totu-si stau la postulu loru si pentru ei? P d t r ' a t a r p e ’ a . De unde se ia unu
Metropolitulu Alexandru se mutase la ai s e i ; priveghiadia. In tierile libere discretiunea in poli­ poporu representanti, plenipotenti, deputaţi, judecă­
au remasu inse cateva cause grave de dissensiuni tica trece de virtute civica principale; pentru po- tori, diplomaţi, generali, ddca Mefistoles le dice ne­
fatali. Aceste trebuiea se se delature. Problem’a pdrale subjugate, ea este conditiune de vidtia. De incetatu: Se nu ve incredeti nimenui.
nu erâ usidra. Cu t6te aceste este fdrte probabile, Mi se pare, ca am fatigatu pe lectorii „Ga­
ca scopulu se ajungea, ddca pe atunci sanetatea *) „Albin’a din Pest’a nr. 59 din 1/13 Aug. zetei* cu atata polilogia; inse dcca, am terminatu,
metropolitalui Andreiu »u ar’ fi fostu ruinata in 1874 si mai înainte de aceea. Red. li le promitu, ca din partea mea voru avd drasi