Page 18 - 1875-02

pace; pentru-ca voiu portă grija, că se nu fiu scosu D. V a l ă n u arăta ca, de si reportore alu de- Catu despre argumentele d-lui Balsiu, martu-
din cumpetu nici prin arroganti’a si vanitatea, nici legatiloru, a fostu in contra acestui proiecţu. D-sa risesce ca nu le intielege. Aci e o cestiune con­
respingea legea, pentru ca nu vrea că o binefacere stituţionale. Deputaţii propunu o lege din initia­
prin negrulu pessimismu alu unoru 6meni, carii pre tiv’a loru particulara, cu scopu d’a regulă prevede­
ste acăsta n’au idea nici de legile bunei cuvenientie. a statulu iromanu se se transforme intr’o obligaţiune ;
pentru ca e multu mai bine a se lasă că cestiunea rile bugetare. Guvernulu renuntia la o parte din
se se resolve la bugetu. prerogativele sale, ministrulu, care face bugetulu,
D. T u f e i c i c a respinge proiectulu, din caus’a sufere restrictiunea ce i-se pune si se unesce cu
Rrasiovn, 17 Fauru st. n. 1875. legea propusa de camera: a veni acum totu depu­
lipsei de midiuldce. Adi, candu se propune desfi-
Undele criseij ministeriali unguresci au ajunau intiarea facultatii de litere din Iassi, nu potemu dă taţii s’o combata, nu pră e rigurosu constitutionalu.
dejâ pana la pedestalulu tronului. Primu-ministrulu 15,000 scăleloru si besericeloru din alte parti. Discussiunea se inchide.
Bittă, după ce camer’a a acceptatu bugetulu de M i n i s t r u l u c u l t e l o r u T. Maiorescu es- Proiectulu se ea in considerare.
base a desbaterii speciale, a plecatu la Vien’a, plica, ca proiectulu vine din initiativ’a camerei, Articlulu unicu se adăpta, ăr’ legea in totale
unde a presentatu Domnitoriului demissiunea sa si pentru ca sum’a ce sş cere s’a platitu totu-dăun’a se incuviintiăza prin:
acelei scăle si beserice din Brasiovu. Dăca adi se Bile albe pentru 70,
a întregului cabinetu. Domnitoriulu nu va veni
propune o lege, caus’a e, ca direcţiunea acelei scăle Bile negre contra 26.
la Budapest’a, ci va insarcină pre Bitt6, a negotiâ
doresce a-si vedă asicurata in modu definitivu aeă- Grati’a năstra pentru aceste consideratiuni e
cu capii partiteloru in privinti’a formarii noului sta subventiune. insocita si de recunoscientiele viitoriului culturii ro­
cabinetu. Monarchulu este resolutu, a concrede Scăl’a de care e vorb’a formă înainte pentru mane din cestioaatulu institut». Se dă cerulu, că
guvernamentulu numai unui asemene cabinetu, care noi unu centru de cultura; mulţi părinţi -si trami- mus’a romana ţrşsa si impipşa şş si află totu-deun’a
va tienă contu de nou'a constelatiune a partiteloru teau copiii in Brasiovu si d’acf se adapau de pri­ sprijinulu consangeniloru s e i ! ! !
si totu-odata va da garanţia pentru o positiune mele. cunesciotle.
parlamentaria tare si consolidata. Monarchulu nu Catu despre aserţiunea d-lui Tufelcica, ea e Orient iiBu niBlituriu.
inesacta, ca-ci la universitatea din Iassi nu se scadu,
este nice-decatu inclinatu, a denumi unu ministe-
ci se adauga catedrele. Adi nu e vorb’a de noulu Copflictuţu celu recente, care eră aprăpe se
riu interimalu, pentru aceea nu va primi demis­
proiecţu pentru invetiamentu, că se discuţamu in pună foc.u la cele patru cpltiuri ale orientului, si
siunea cabinetului actualu pana ce se va formă unu vederea unoru asemenea consideratiuni.
ministeriu in sensulu indicatu mai susu. ■ 1 D. V a s e s c u combate din nou legea, pentru care n’a datoritu potolirea lui irnmediata de catq
Diariulu „KOzărdek" este de parerea, ca sta- ca.si nei avemu beserici si scăle, care au nevoia energicei interveniri a poteriloru celoru mari, este
tulu ungurescu numai asiâ va scapă din incurca- de adiutăre. Si aici potemu adoră pe Domnedieu, din nenorocire unulu din acele pericle, cari potu se re­
tur’a in care se afla, dăca ministrului presiedinte, că si in Brasiovu. Se se lase dăjc’ că subventiunea nască dintr’unu minutu intraltulu. Pre catu timpu Di-
se fia facultativa, reflaaindu a i se fisă cifr’a cu vanulu nu va modifică intr’unu modu radicalu lini’a
care va avă se fia totu-odata si ministru de financie,
;
i se va da unu feliu :de pot ere d i c t a t o r i c a , Qcasiunea bugetului, ăr’ nu a se specifică printr’o ; sa de conduita, pre catu timpu elu va plecă de la
lege obligatăria.
adeca poterea, că se guverneze după bunu placulu D. G. C h i t i u crede, ca cei ce au combatutu acestu principiu, ca creştinii, cari locuescu in im-
periulu turcescu sunt inamicii sei naturali, suntemu
seu si se fia respunsabilu si pentru cei lalti miniştri. proiectulu nu s’au pusu in positiunea unoru depu­
O depesia telegrafica dşla Pest’a comunica, ca taţi ai parlamentului romanu, ci au judecatu nu­ ahtorisati a ne teme de intorcerea iucideoteloru, ale
in 15 Fauru Qolomanu Tisza a plecatu la Vien’a, mai din punctulu de vedere alu interessului. Dăr’ ’caroru consecintie. desaatroie diplomati’a nu va avă
unde fu chiamatu chiaru de Domnitoriulu. Qhiaru de ne amu opri la interessu, cumu trebuie ipote totu-de-un’a poterea se. le prevină.
;■----------- M ăre se-lu intielegemu? E vr’unu inţeressu mai mare Sgomotulu ermeloru pote se resun.e, in minu-
«( O f y r î ; i » » • « jt-ţr«*oVf' rîj(f|T* QRnf h'rflj fj; de catu interesşulu naţionale? Nu e celu mai mare ;tulu celu mai pucinu asceptatu de cealalta parte a
Din Romani’a libera ne aduce. „Prassa“ din interessu alu României, că Romanii de pretutindeni Balcan^loru. Malulq stangu alu Dunărei său gurele
Bucuresci urmatări’a scire din 31 Iânuariu a. c. se scie, ca suntu Romani si se invetie romanesce? Cattarului potu se fia inca o data precum au fostu
Candu Romanii din tierele supuse ceru scăle, teatre
„Are se ajunga in BucureSci Escelenti’a Sa ; forte ade.sea de la inceputulu acestui seclu, teatrulu
representantele Spaniei la Vien’a,' d. Ci pr ian o si cultura romana, li-ser respunde: mergeţi la Bu­ 'unoru lupte sangerose intre Turci si creştini.
curesci ! ăr’ candu ei ne ceru a-i adiată, a nu lasă
d e 1 M a z o y G h e r a r d i , tramisu extraordinaru si se se desnationaliseze, noi se facemu cestiune si In cp condjtiuni s’ar produce astadi aceste
ministru plenipotentiaru alu Majestatii Sale Regele
tocmăla de cifre? 6re nu Lazaru, Petru Maiorq şi 'lupte npcontenitu amenintiatore, dăca ar isbucni ?
m «lob «O leb ateiiejqoH nlutenea alţii ne-au redicatu scălele ? Peri-va Romani’a din !
D. del Mazo vine la Bucuresci cu missiunea caus’a a 15,000 lei candu -i da pentru împlinirea Ce fortie ar potă se oppuna principatele creştine
oficiala de a remite M. S. Domnitorului o scrisăre, unei detorii mari si sfinte? armateloru Sultanului? Si din partea loru, ce nu-
prin care Maj. Sa Regele Alfonso XII notifica Su­ D. Gr. B a s i u e in contra proiectului, din meru d,e omeni ar potă se pună Turcii in cam­
veranului nostru suirea Sa pe Tron. causa ca, facundu-se o lege, se reounăsce unu dreptu pania? De a8semenea natura sunt întrebările, cari
D. ministru alu Spaniei a fostu portatoriu de scălei din Brasiovu si — candu nu a’ar’ potă da, si le pune cinp-va in faci’a unoru asemene even­
asemenea scrisăre catra Maj. Sa Imperatulu Austro- candu s’ar’ intrerupe su.bventi’a rr s’ar’ potă in- tualităţi, si a căroru solutiune ofere, in momentulu
Ungariei, si Maj. Sa Regele Bavariei. După remi* tentă procesau statului. E dăr’ pentru subventiune, de facia, unu adeveţ^tu intereau de actualitate,
terea scris6rei de notifiacare catra Regele Bavariei, dăr’ opina a se lasă că donaţiune trecuta anual- De aceea, de si am mai avutu occasiunea, de mai
Esc. Sa d. del Mazo a porintu de la Munich prin minte in bugetu, spre a se scî de Romani, ca fra-
Vien’a la Bucuresci spre a implini aceeaşi missiune tii loru d’aci se gandescu la densii. multe ori se vorbimu lectoriloru noştri asupr’a ace-
catra Domnitorulu nostru. stui sujetu, credemu ca trebue se mai revenimu 0
■ D. M. C o g a T n c ă n u nu voiesce a pune ces*
Nu potemu de catu a ne felicită si a fi mândri tiunea pe terenulu politicu, ca*ci voiesce că politi- data spre a resume, in pucine cuvinte, pre Catu
de acăsta distinsa on6re ce ni se face de Regele c’a de dincolo se fia la Pest’a, ăr’ cea d’aci la Bu­ se va potă inse de esactu, situatiunea militare a
constitutionalu alu unei tieri unita cu noi prin lega­ curesci. Pe terenulu sângelui, e inse d’alta părere. Orientului.
turi de sânge si de o reala simpatia. In diet’a din Pest’a s’au votatu fonduri mari pen­ Astu-felu după cum ni serieă la 25 Decembre
Romani’a este fărte simtităria la acesta on6re tru Ciangaii, pentru Ungurii din Moldov’a. Ase­ trecutu cosrespundintele nostru de la Constantinopole,
ce se adresăza Suveranului ei, care, a sciutu se menea se intempla si cu Bulgarii din Basarabi’a. reportulu oficiale adressatu Sultanului de catra
redice, in cati-va ani, la asia inaltime prestigiulu si Si Romani’a n’a facutu din acăst’a o cestiune de
demnitatea Statului romanu. stătu. ■ - marele-viziru Husein-Avui-Pasia ridica la 182,874
„Romanulu" ne aduce desbaterile din sied. de Trebue dăr’ se ne portamu si noi că celelalte soldaţi si 29,650 cai effectivulu trupeloru turcesc!
31 Ianuariu . 1875 a camerei deputaţiloru, care sub naţiuni. Prin urmare regretu conduit’a acelor’a, in timpu de pace. Pre pitioru de resbelu, acesta,
presid. d. G. Mânu se votă legea pentru acordarea carii voru se imite pe fanaticii din Pest’a, d’a ştîrpl fortia activa, totu-deaun’a gafa, dice reportulu, d’a
de pensiuni de 30 lei soldatiloru, cari luara parte pana si limb’a altoru nationalitati. intră in campania, pote se fia immediatu ridicata la
la lupt’a din dealu Spirei. E vorb,a d’o scăla romana, pentru a cărei sub­ 199,155 omeni si 54,532 cai. Pre laDga acăsta
D. V a 1ă n u cetesce apoi reportulu seu asupra ventiune se cere stabilitatea scăleloru d’aci, spre a armata activa, essiste totu-deaun’a o reserva (Redifii),
proiectului de lege: de a se accordâ una subven- -si potă formă bugetulu si prevederile sale. Si pre care marele-viziru o evaluăza la 5 său 600,000
tiune de 15,000 lei pe anu la gimnasiulu si bese- cum i se da subventiunea? Fara nici unu legamentu.
ric’a S. Nicolae in Brasiovu. Ecca desbaterile: Oandu scăl’a nu va mai merge bine, candu nu va omeni. Adoptandu aceste cifre, am ajunge astu-feliu
D. D. V a s e s c u combate acestu proiecţu, mai fi romana, candu vomu constată, ca nu mai la o fortia totala de 800,000 omeni. Afara de
pentru ca si noi avemu in tiăra beserici si gimna- merita, atunci vomu încetă subventiunea. acestea artileri’a possede 2184 piese .(te campania
sie, cari trebuiescu adjutate si sustienute. Afara Se nu se amestece dăr’ in discussiune univer­ si 84 mitraliose. —■ Acestea sunt cifrele oficiate.
d’acestea, e mai bine se fimu liberi a dă ceea ce sitatea din Iassi, ca-ci — in acăsta privintia — Omeni competinti inse, cari au facutu calculi
vomu voi de catu a fi legaţi printr’o lege se damu suntu convinsu, ca ministrulu, professore alu ei, nu essacti asupr’a situatiunei, evaluăza ca, in starea
acăsta suma, chiaru prin bugetu. Starea năstra fi- va atinge-o intru nimicu. . actuale, o mare parte din aceste fortie este d’abia
nanciaria nu ne permite de locu asemenea libera- Brâncovenii şi alte familie vechi au datu tăte
litati. averile loru pentru scoli; se-i imitamu dăr’, adiu- pre calea organisatiunei, 0 broaiura publicata de
D. A g a r i c i sustiene proiectulu, ca-ci e vor- tandu scălele romane, currendu de catra unu officiariu alu armatei au­
b’a de beserica, de religiunea romaniloru. La noi Eu voiu fi prin urmare guvernamentalu si voiu striaco fiesăza la 240,000 ămeni infanteria. 35,000
in tiăra, beseric’a -si are fondurile sale, si nu e votă proiectulu. cavaleria, si 732 tunuri, fortiele reale pre cari
nevoia a mai cere ceva statului. Subventiunea de M i n i s t r u l u i n s t r u c ţ i u n i i face reservele Turci’a ar potă se le pună pre pitioru in casu de
care e vorb’a datăza de multu si, dăca s’a stersu, sale, in privinti’a cestiunii internaţionale redicate de resbelu.
caus’a a fostu, ca bugetulu e supusu fluctuatiuni- d. Cogalnicănu. Proiectulu este esitu <Jip initiati­
loru maioritatii. Adi şe pro,pune o lege, menita a v’a camerei si, dăca guvernulu se unesce cu d.ens’a, Aceste trupe au, este fărte adeveratu, avan-
asicurâ acăsta subventiune, că se nu se mai stărga e ca rqcunăsce utilitatea acelei scăle pentru cultura tagiulu d’a fi bine disciplinate, bine instţuite, si
prin bugetu. in genere, ăr’ nu numai pentru Romani. fărte seriosu comandate, De mai bine de trei-dieci