Page 19 - 1875-02

de anni, oficieri europeani, printre cari a figuratu mai multoru fortaretie in tbta monarchii. Desem- ast’a cu nece unu comitetu a vre-unui baiu aran-
intre alţii feld-maresialuln Moltke la debutulu car- nandu punctele principali, ce ar’ trebui se se inta- gietu de :studenti, cu tâte ca acestea suntu balurile
rbsca, si recomendandu infientiarea inca a dbue re­ de elita -st ci esprimendu renumele ce -lu are a-
rierei sale, si-au datu ostenera d’a veri in capulu gimente de artileria, trece la partea eminentu poli­ cesţu baliţ, — deşi luatu iqca la neQe un,ulu
armatei turcesci principiele strategiei moderne. tica, desfasiurandu relatiuniie intre Austrii si sta- parte — a promisu cu t.6ta securitatea participa­
De partea Principateloru creştine, foirtişle cari ele vecine. rea sa.
ar potd fi oppuse aceloru-a ale Turciei, sunt asse- Relatiuni amicali între Austrii si Germanii Precatu de mare -i este scopulu socialu a a-
menea orgauişate după sistemele cele recente: ele după parerea lui nu au esistatu in tempurele din cestui pala! pro ataţu de mari au fostu si greută­
au pusce cu acu, carabine Minie, tunuri Krupp; si urma neoe deoatu, ma arăta din contra,, ca erum- ţile, ce au avuţu se le inţempine. A trebuitu
in numeru ele sunt multu mai forte de catu cu mu jerea unui resbellu intre aceste dbue poteri e una antaiu se şe lupte cu prejudeţiele, scâlciate ce dom­
ar crede cine-va la prim’a ivire. De la emanci­ necessitate; si pentru câ se fia Austrii asecu- ni,a,u despre Romani ţp vidti’a sociala iţe aci, pre-
rata in dosu, provbca ministeriulu de esterne a se jmţeti.e, nutrite de toţi caleţprijl;. si scrietorii străini,
parea loru, tdte silintiele aceştoru provincie s’au
apropiâ de Russi’a si a inchiâ ou ea sub orce im- inamici ai poporului romapu. Muitiumita energiei
indreptatu in adeveru de acesta parte. Ele au pregiurari una aliantia. r*- „Străinii* dice aucto­ sţ tactului fihu alu tenerimei, prejudeţiele acelea au
voitu, mai nainte de t6te, se aiba o armata. Ele rulu „suntu de părere, ca disolverea Austriei este disparutu, balulu romanu a devenitu unulu dintre
au sacrificatu, spre a ajunge la acestu scopu cea numai una cestiune de tempu, ce cauta se se in- petrecerile celea mai neincordate si plăcute din Yie­
mai frum6sa parte a venituriloru loru. temple fora nece unu resbellu. m-; Nu a dreptu, n’a. — In anulu presente şe va tiend in 27 Fauru
resbellulu e uqa necessitate -m şs bedarf eines la „Grand H5tel.“ — Va fi arangiatu de societa­
Montenegrulu, spre esemplu, acestu Stătu micu
Krieges, und dieser muss kommen t** dedrace. ve­ tea „Romani’a Juna* pentru sustienerea cabinetului
a căruţ pojmlatiune după cum am mai spus’o cţe cinii noştri nu-fli potu inadusî sperantiele, ce le romanu. —
currendu, d’abia ar fi de ajunsu câ se. popqlşşe nutrescu pentru frumdsi tiâra de langa Dunăre. — Pentru esistenti’a şocietatii balulu este poa ne­
unu suburbiu alu Yiennei; acestu Stătu p&te, cu Germanii cauta. a-şi intende. frontariele Si spre 0- cessitate, de6race numai dip vqnitulu acestqi’a se
tote acestea, se pună pre picioru <ţe ţesbelu o ar­ rientn. — Pre langa t6te inoredentiarile da amici­ p6ţa sustiend „cabinetulu cţe lectura.* Cine va şqI
mata de dojuediepi, si cinci miî omeni. Toţi cetă­ ţia, tetu-şi e limpede, ca nesuintiele espansive ale ce folosu aduce tşnei;imei aţudidşe de aci, si prin
ţenii sei sunt soldaţi, de ţa 17 pana ţa 40. de anni potera; vecine germane pericliţăza inţegqtatqa sta­ ea intregu cprpului naţionşlu a^atn cabinetu, —
tului auştriacu." Ţotu de, spiriţulu aceşti eşţe, oşt -si p,6te face idea de şpşţanţiele, ce le are ju­
si principatulu posede arsenale forte bine garnisite cupata t6ta partea polţţica. a brosiurei. — :
spre a-i armă pre toti int’runu modu convenabile. nimea intrdga in reusit’a, buna a acestui baţu. —
Brosiuri eşţe combătută si comentata firesce Societatea „RjOmapi’a Jupa* numera in pre-
Artilleri’a sa se compune de 7. baterie de munte, in deosebite forme de tdta diurnalistic’a locala, tr sepţe 8|9 mşmbrţ ordenarţ — totu studenţi acade­
de 2 pana la 4 piese, fie-care, cu tqţuţu 24 tunuri. Diuariele officiale si semi-officiale, -sţ <ţau t.6ta ne- mici romani. — Dţdca cugetamu, ca intre acesti’a
Serbi’a n’are de catu o fbrte slaba, aripata suintii a afirmă, «ontrariulu, docuip.şptandu aceşti cplp pucinu a, trei’a parţe nu au avutu ocasiunea a
permanentei spre a nu-si storce (mancele. Trupele prin referintiele amicali ce esistu intre Vieni si rsi pote cultţvâ prip scdlşle mediulocle ţimb’a loru
Bero.linu, — Germapi’a si Austrii au interesse co­ ar
inse. din care se compune formdza in realitate materna —- ma una P ^® considerabila nu si-au
cadrele armaaei naţionale, care este totu-deun’a mune, ce nu ierta nece una dasbinare intre ele. potutu-o câştigă nece dela parenti — pi potemu
Afara, de aceea cjirtea din Berolinu si cea din Pe-
intipul foloşulu cş-lu tragu dala asta societate, ca­
gafa d’a fi immediatu organisata. Prim’a ridicare trupole stau in legătură asia de strinsa, in catu rea in tempurile din urma şe a. prefacutu intru una
p6te se dee, cu armat’a permanente, unu totalu de nesuintii Austriei de a desface asta legătură ar’ fi adeverata scdla de cultura natiqpala. -r Esistenti’a
93,300, 6meni^ Iţltim’a ridicare, care ar fi asemene pentru ea insa-si periculdsa. — Camu astea suntu ei materiala dopende inse dela reusit’a. balului ar
cbiamata sub arme in casu de periclu, este de respunsurile contelui Andrâssy. — Se vede ca a- mentiţp. — Deţorinti’a sacra este ddr’ a toturoru
47,100 6meni. In definitivu, armat’a serba, pre duna t6ta cenusţ’a, numa şe păta acoperi foculu. — Romaniloru a-şi dă obolulu loru pentru asta vdtra
Totu asemenea este alarmata, incatp se p6te, vedă
pitioru de resbelu, si mai alesu in vederea din telegrame, şi diurna|ţţştici din Germapii. de cultura ropiaoa- O n o r i u.
unei lupte atatu de decisive, ar potd se fia rădi­ T6te volescu a ajuce „ad abşurdum* afirm.arile
cata la 139,400 6meni. Ea posede mai bine de brosiurei amentite. — E curiosu, de nu chiaru ri-
trei dieci mii cai si 188 piese de artileţeria^^ diculosu, modulu cum se apera fdi’a guvernamen­ Yml», in 4 Fauru 1875.
Romani’a posede o armata permanenta de tala „KOln. Zeitg.* — Ne spune, ca nu se afla Sţţmate. Domnule Redactorul Subscris’a pri­
nece una partita in Germanii, carea se tenda după
42,000 omeni, o armata territoriale. de 47,000, si 6re.icare provincia austriaca; „din contra* dice ea măria a comunităţii Vadu in distrietulu Fagarasiu-
o reserva de 43,000 cu totulu 132,000 omeniţ lui, voindu a-si împlini un’a din cele mai plăcute
noţ amu aflata in t e o r i a , ca Austrii si Ger­
:
minunatu disciplinaţi, deprinşi cu mersuri si esercitie, manii suntu amici.* detorintie facia de qnu insemnatu numeru de locui­
forte bine echipaţi si inarmati. Acdsta armata nu Pe langa cestiunea de mai suşu mai resş.batu tori din aedsta comunitate, recurge P r Q
i acdst’a la
’ , ■ T T * ( T
posede mai pucinu de 288. tunuri. la lumina si sciri despre clătinarea ministeriului ospitalitatea Dvdstra rogandu-ve, câ se binevoiţi a
In summariu, cele trei principate creştine vn Auersperg. — Orisi din Peşti se vede ca a infectatu dă locu ip coldnele pretiuitqlui diurnalu ce redac­
;
sale Porţii, ar potd, adunandu-si poterile, se* oppuna si aerulu de aci. — ln tdte diuariele se p6te ceti taţi conspectului de contribuiriy pre oare ni permi­
printre ronduri, ca suntemu in presâr’a unei schim­
aprope trei sute mii omeni la cele trei sute patra bări de ministeriu. — Diuariele federaliste o spunu team a-lu alaturâ aci. Prin publicarea numeloru
dieci de mîi ai armatei turcesci, si se faca se tune apriatu, si afirma, ca după ministeriu va urmă si donatoriloru si a sumeloru donate pentru unu scopu
contr’a ei mai bine de cinei sute de tunuri. constitutiunea presenta; precandu diuariele partidei comunala, subscris’a primăria crede nu numai a
In aceste conditiuni, lupt’a ar potd se fie lunga, domnitărie dicu, ca se ar’ intemplâ numai schim­ esprime generosiloru contribuitori profund’a sa mul-
terribile, desastrosa ; si cine-va intielege forte usioru bări de persăne. Totulu este ascunsa inca sub 6re- tiamita, ce li-q aduce in numele comunităţii, ci
de ce tote silintiele puteriloru celoru mari- s’au care negura. Se vede,, ca deslegarea cesţiunel din totu-.odata apera, ca prin acdst’a contribue la incu-
Pest’a va da tonulu si aci. —
concentratu pre timpulu affacerei de la Podgoriti’a Infientiarea universităţii din Cernauţiu e de­ ragiarea animeloru, intru a sacrifică in interesau
asupr’a acestui punctu essentiale: a localisâ lupt’a, cretata. După dereptulp popăraloru si impregiura- publicu, dra pe de alta parte aduce unu bunu esem­
a o impedicâ se se intindia, ddca nu voru potb se rile locali din Bucovin’a se ar’ fi cuvenitu, că lim- plu de solidaritate, de armonia si buna intielegere,
o impedice d’a isbucni. („Le Danube.*) b’a romana se aiba celu pucinu dereptulu de pari­ ce ar’ fi de doritu câ se domndsca in sinulu fia-
tate. Asfa inse nu este. Universitatea e pura carei comune romane.
germana, tocmai după cumu a cerutu-o asta prima- Inca in vdr’a anului 1873 locuitorii comuni­
V i e n ’ a , in 10 Pauru 1875. vdra deputatulu romanu Tomasciucu aici in parla- tăţii Vadu ae apucara de edificarea nouei beserice,
mentu. Nece baremu una catedra pentru literatur’a
(Una brosiura Volanta. — Cris’a ministeriala. romana nu este provediuta in bugetulu ce se va care in tămn’a anulai trecutu, candu avuramu feri­
— Universitatea din Oernautiu. — Balulu ro- aşterne in dieta. — Numai limb’a germana, slava cirea d’a bineventâ in medinloculu nostru pre ar-
manu. —)
si limbile orientali suntu amentite in proiectu. Intru chiepiscopulu sţ metropolitulu nostru Dr. Ioanu
De abiâ se*a potutu res6lve său amenâ Gestiu­ adeveru e dorerosu, candu cugeti, ca tidr’a lui Ste- Y a n c e a de Buteasa, se află dejâ sub acoperementu.
nea dela Podgoriti’a in unu modu paciflcu, si pu­ fanu celu mare se servdsca câ foculariulu Germa­ Aceatu maretiu edificiu, care, după mărturisirea
blicistici dra-si e alarmata prin unu incidentu nou nismului in Orientu. — Ddra mai dorerdsa e ne­
— Una brosiura volanta esita de sub tipariu in păsarea intelegentiei romane din Bucovin’a; ca-ci chiaru a Excelentiei Sale metropolitului, ar’ potd
dilele acestea aici in Vien’a occupa momentanu tdta nece una voce nu s’a redicatu contra unoru dispu- se servdsca de catedrale e.piscopdsca, — a costatu
opiniunea publica, cu atatu mai vertosu, ca aucto setiuni atatu de voluntarie. Tare nefructifere suntu pre comunitate aprdpe 14 mii florini, afara de lu-
rulu acestei brosiure e una persbna inalta — sub- ostenelele lui Pumnulu. crulu si succursulu voluntariu din partea loouitori-
colonelulu de artileria Archiducele Ioanu Salvator Trecu acumu la obiectulu celu mai de interesu loru. La tdmn’a venitdria, cu ocasiunea santîrei
de Toscani. de aci pentru Romani, — la „balulu romanu.* Nu acestei beserice, vomu fi de nou fericiţi a bineventâ
Brosiur’a p6rta tituli „Organisarea artilarie are atatu interesau că baiu, ci -si capeta insemne- pre archipastoriulu nostru in mediuloculu nostru;
austriaco," si se pare ca aceşti e numai una per tatea sa din impregiurarile si loculu unde se face,
deaua, sub masei careia cu atatu mai usioru se se si i cresce asta insemnetate pentru scopulu socialu si câ se ne esprimemu chiaru cu cuvintele Excel-
p6ta occupâ cu politici esterna. — Se intielege ce -lu are, fora a mai amentl de celu financialu. lentiei Sale, „atunci vomu face o serbat6ria, câ si
de sene, ca atatu pusetiunea inalta si legaturi de Chiaru ide’a, de a face încercări pentru arangiarea care tidr’a Oltului n’a mai vediutu; o serbatdria,
sânge cu casi domnitbria a auctorului, catu si im unui baiu romanu in Yien’a, ti se pare camu prea de se va mi ^ lumea.*
r
pregiurarile si constelatiunea politica, sub cari asta cutezată. Se intielege ast’a, firesce, pentru aran­ Snbscris’a primăria comunale nutresce firm’a
brosiura — a vediutu lumini — i da una insem giarea primului baiu. — Terenulu este acumu pre-
natate deosebita. gatitu, balulu -si are renumele seu, cei invitaţi se sperantia, ca angerulu celu bunu, care a povetiuitu
Auctorulu, prevediendu necessitatea catu mai semtiescu onoraţi. — Documente e* impregiurarea, pana. aci pre locuitorii comunei Yadu si i-a inspi-
curendu a unui resbellu, desfasiura starea presenta ca contele Andrâssy nu numai ca a primitu in au- ratu si indemnatu la asemeni sacrifici©, nu-i va pa­
a artileriei austriaco, propune întărirea si edificarea dientia comitetulu —* ceea ce n’a facutu-o in drn’a raşi nici de aci inaipte-, oa-oi edificiulu de s c 6 1 a