Page 2 - 1875-02
P. 2
inmultitu asia de tare, in catu une-ori ti se pare, lateralu nu se p6te straformâ prin o octroare uni Precandu eminent’a maioritate a naţiunii boeme
ca voru se te sc6tia din casa. Unii au curatu fi- laterale si pentru aceea este neaperatu necessariu, se vede neceisitata, a protestă oontra poterii legis
sionomi’a de talhari. Mai vertosu sambet’a, candu câ la orce straformare a dreptului de stătu boemu lative a senatului imperialu actualu asupra dreptu
pldca cu cetele la cersîtu, ti se pare, ca ai fi pe se-si dă consentiementulu loru si representantii de- lui constitutionalu si de stătu alu regatului Boemi’a,
stratele vre-unei cetati din resaritu, unde 1 / parti plinu indrepfatiti ai naţiunii boeme. Acdsta decla pre atunci representantii acestei maioritati nu potu,
3
de locuitori cersiesce, dra Dominec’a pe la beseri- ratiune a maioritatii Boemiei se basdza mai departe câ prin intrarea loru in senatulu imperialu si prin
cele romanesci abia poţi străbate p’intre mulţimea pre diplom’a din Octobre a Maiestatii Sale Domni- parteciparea la discussiunile lui, se sprigindsca unu
loru, câ in fdmetea cea mare din anii 1815—17. toriului, prin care se garantdza respectarea dreptu sistemu, care a nimicitu autonomi’a tiereloru si
Ce ruşine si ce discreditu acesta pentru multu trim- lui istoricu si a autonomiei tiereloru austriaco. Si drepturile popdreloru, acdsta base a adeveratei li
bitiatele bogaţii ale Brasiovului. Dâra ddca a-ti pretensiunile naţiunii boeme, cu privire la respec bertăţi, si care s’a doveditu de necapace, de a ase
vedea la unu locu pe cersitorii din secuime, mai alesu tarea dreptului seu istoricu si a autonomiei sale, curâ imperiulu in intrulu seu de liniscea si bună
candu vinu cu hârd’a la tergurile de tidra ale Bra se unescu in punctele essentiali cu principiele Di starea necessaria, prin indreptatirea egale a toturoru
siovului, ca te iau fiori, si pare ca-ti este rusîne plomei din Octobre. civiloru sei, dra in afara a-i conservă poterea, auc-
cbiaru de tidr’a ta. Ddra se nu credeţi, ca toti Naţiunea boema nu p6te renunciâ la speran- toritatea si capacitatea de aperare. Noi nu potem
aceia suntu orbi, şchiopi, schilavi, plini de răni ti’a, cumca Maiestatea Sa -si va implinf solemn’a se spriginimu unu sistemu, care a admisu spoliarea
spurcate, apucaţi de cea nevoia (morbus curialis); sa promissiune, va respectâ si trece nestirbatu asu poporatiunii si a ruinatu vistieri’a statului; unu
diumetate din ei suntu prefăcuţi, speculanţi beţivi, pr’a successoriloru sei dreptulu de stătu alu Boe sistemu, care este combatutu de maioritatea pop6-
furi, insielatori. Bine face ministeriulu, ca nu da miei, pre care a juratu antecessorele seu Ferdi- raloru Austriei, si care fora indoidla ar’ cadd sub
paspdrte la monştrii de 6meni câ aceştia, făcu inse nandu V, care se afla inca in vidtia. Si rescrip- verdictulu condemnatoriu alu acestei maioritati a
f6rte reu auctoritatile secuiesci, impreuna cu br. tulu prea inaltu dela 12 Septembre 1871 intaresce pop6raloru, ddca ele ar’ fi chiamate a-si dâ votulu
Orbân si cu pop’a Molnâr et. Comp., ca nu p6rta pre naţiunea boema si mai multu in speranti’a si pre basea unei legi electorali intru adeveru liberale
grije nici de cersitorii, nici de insielatorii loru, ci credinti’a sa, cumca Maiestatea Sa nu-si va dâ nici si drdpta pentru tdte nationalitatile si classele po
ni-i laşa pe capulu nostru, pare ca noi nu amu odată consentiementulu la nimicirea dreptului de porului ...
avd destui. Ddra cine este si in acdsta tidra, câ stătu alu Boemiei. Din sceste motive de dreptu, politice si natio-
La provocarea Maiestatii Sale diet’a regatului
se se ocupe cu regularea cersitoriei. Mai nimeni; nalu-economice ... suntemu oblipati a refusâ par
Boemi’a si-a facutu propunerile sale, prin care din-
ci totulu se marginesce la una specie de elemosina teciparea ndstra la senatulu imperialu actualu si a
si de filantropia f6rte reu intieldsa. s’a a recomendatu o organisatiune durabile si ar dechiarâ, cumca noi si pre v e n i t o r i u , c â s i
îngreunaţi comerciantiloru si toturoru industria- monica a monarchiei pre basea impacatiunii cu co- p a n a a c u m n u r e c u n â s c e m u d e c o m p e
riloru (fabricanţi, professionisti) caletoriile prin seca rdn’a si cu celelalte pop6re ale monarchiei; nisce t e n t e s i o b l i g a t o r i e p e n t r u n o i m a i v e r -
propuneri, cari nu punu mai mare pondu pre auto-
turi de paspdrte, pentru câ se crdsca numerulu cer- t o s u a c e l e c o n c l u s e a l e s a l e , c a r i s e r e -
nomi’a tieriloru singuratice, decatu pre unitatea ne-
sitoriloru, pana candu va pomi tidr’a intrdga la f e r e s c u l a d r e p t u r i l e c o n s t i t u ţ i o n a l i s i
cerşite. Au nu sciţi voi, ca acdsta tidra prea ne cessaria a intregei monarchie. d e s t ă t u a l e r e g a t u l u i B o e m i e i .
Si naţiunea boema astdpta inca si asta-di per
fericita are in Orientu numele de batjocura „ T i d - P r a g ’ a , in 7 lanuariu 1875.
r ’ a h r d n u l u i , “ adeca, unde celu mai mare co- tractarea ulteridra si deliberarea fericita a propune- Dr. Fr. Lad. Rieger, principele George Lobkovic,
merciu se face cu h r e a n u , pe care-lu ducu secuii riloru sale. contele Fridericu Carolu Kmsky, V. Haussmann,
Prin recunâscerea poterii legislative a senatu
cu carucenele loru, câ se-lu vendia alaturea cu ape Facek, Dr. Svatek, principele Carolu Schwarzenberg,
lui imperialu actualu asupra drepturiloru constitu
minerali. Hreanu, ape minerali, scânduri; dcca co- ţionali si de stătu ale regatului Boemi’a, ne-amu Dr. W. Giiiuwald, 0. Zeithammer, contele Ioauu
merciulu vostru cunoscutu in resaritu. espune obiectiunii, ce cu dreptu cuventu ni s’ar’ Harrach, Dr. K. L. Klaudy, Dr. Prachensky, Dr.
Mare orbia si mai mare barbaria, care se p6te Stanislau Neumann, Dr. Ad. Scopec, Fr. Y. Jerza-
potd face, cumca renunciamu la dreptulu tierei n6-
asemenâ numai cu cea din tierile supuse turciloru. stre si curmamu insi-ne negotiatiunile începute intre bek, Dr. Havelec, losifu Trojan, Dr. Fr. Skreisovsky,
Câni f'6rte mulţi, cersitori horde, mortatiuni si spur- Aloisiu Oliva, Dr. Tak, Dr. Fr. Kalert, P. Platzer,
naţiune si Domnitoriulu ei legitimu. Naţiunea
catiuui pe t6te stratele, lipsa de securitate perso boema nu se va invof nici-odata, câ deciderea a- Y. Zeleny, Dr. Brauner, losifu Klimes, Dr. Lam-
nale indata ce a inseratu, despretiuirea si spoliarea bertu Hessler, Kleissl, Dr. Carolu Roth.
supr’a dreptului ei se se faca pre asiâ numit’a cale
comerciului, justiţia după naţionalitate si religiune.
„ constituţionale."
Nici-odata si nicaiurea naţiunea boema n’a re-
ilusiu in 15 lanuariu 1875.
nunciatu la drepturile sale istorice de autonomia,
Deciaratfunea depat.atilom cehi.
la cari inse ar’ renunciâ atunci, candu deciderea Dle Redactorul Ddca cumva n’ai primitu dela
In urrn’a invitării, de a venf se-si occupe lo cineva insciintiari mai detaiate despre celea petre
curile in senatulu imperialu din Yien’a, deputaţii asupr’a drepturiloru sale ar’ concrede-o maioritatii
representatiunii altoru tiere, adeca acelei maioritati, cute in adunarea municipale a comitetului Cosiognei,
cehi dedera urmatdrea declaratiune, ce se ceti pre
carea nice nu represeuta monarchi’a intrdga. Na tienuta la 21 si 22 Decembre 1874. st. n., atunoi
cum notificaramu in n-rulu precedentu, in siedinti’a ţiunea boema prin representantii sei a protestatu te rogu, se dai locu acestoru sire in pretiuitulu
dela 20 lanuariu a. c. a senatului imperialu:
inca dintr’unu inceputu contra unei asemeni poteri Dtale diuariu.
„Inaltu presidiu! constitutive a senatului imperialu cu privire la tid- Romanii din representanti’a acestei municipali
Prin invitarea dela 18 Decembre 1874 ne r’a si corân’a Boemiei. Fia-care acţiune constitu tăţi si de asta-data, câ de multe ori, adusera pre
simtimu provocaţi a dâ urmat6rea dechiaratiune, pre ţionale se pdte esecutâ numai pre basea unei con- tapetu unele cestiuni de mare interesau pentru
carea ne rugamu s’o aduceţi la cunoscinti’a inaltei stitutiuni, ce are valâre de dreptu, inse, cumca minoritatea romana a representantiei, ba chiaru si
camere. constitutiunea din Februariu este mai multu o ni de interesau publicu. Din cele urmatdrie veţi aflâ
însemnătatea mandatului, ce l’am primitu dela micire, decatu o esecutare a nestramutabilei diplome adeverulu acestei assertiuni.
poporulu nostru cu ocasiunea alegeriloru din urma, din Octobre, acdst’a nu credemu se mai aiba neces- După ce se făcură reporturile usitate, anume
câ se-i representamu drepturile politice si convic sitate de o documentare speciale... ale vice-comitelui despre starea administratiunii
ţiunile sale facia de senatulu imperialu, este mai Continuele modificări constituţionali, ce s’au publice, despre miscamentulu poporatiunii, instruc
presusu de orce dubietate. Alegerile repetite si esecutatu sub pressiunea unei partide, suntu o ne ţiunea si moralitatea publica, iea cuventulu D-lu
totu-ddun’a in acel’asi sensu esecutate, ne indrepta- curmata violare a constitutiunii, inscenata de acea protopopu Gavriilu Popu si din incidentulu, ca vice-
tiescu, a enunciâ sensulu mandatqlui nostru intr’unu partida cu scopulu prefiptu, d’a asecurâ domni’a comitele dechiara poporulu de neaptu de a se
modu necontestabilu. Si aceatu sensu este, decla- elementului germanu asupra elementului slavu. In guverna pre sine, din causa ca se intempla multe
raţiunea eminentei maioritati a poporatiunii din urm’a acdst’a si in lips’a unei constitutiuni correcte transgressiuni punibile in sinulu seu, reflectdza la
Boemi’a, a maioritatii după numeru si contributiune, si valabile, este absolutu cu nepotintia, câ preten cele afirmate de vice-comite cam urmatâriele:
cumca ea SUS p6te se recundsca valârea de dreptu siunile de dreptu ale regatului Boemi’a se se des- „La observarea d-lui vice-comite, cumca popo
a constitutiunii, ce se afla aata-di in vigdre, nice bata si delibere prin maioritatea senatului imperialu, rulu este neaptu pentru guvernamentu propriu,- re
competinti’a senatului imperialu, asiâ precum este chiaru si candu acest’a ar’ fi intru adeveru forulu flecta, ca aceste suntu aparitiuni de compatimitu,
elu compusu, asupr’a regatului Boemi’a si a cord- competentu in aedsta privintia. inse detorinti’a administratiunii publice este, de a
nei lui. Naţiunea boema protestdza cu atatu mai ver- face pre poporu capace de a se guvernă pre sine
Acdsta dechiaratiune se basdza inainte de tdte tosu contra poterii legislative a senatului imperialu si de a-lu abate dela comitterea fapteloru penale,
pre dreptulu istoricu alu naţiunii politice din Boe actualu, fiindu ca elu e compusu pre basea unei si acdst’a se p6te esoperâ prin cultur’a poporului.
mi’a, pre capitulatiunea electorale a lui Ferdinandu legi electorali, care desconsidera in aceea-si mesura Statulu nostru a introdusu multe institutiuni îm
I, făcută pentru sine si successorii sei, pre nume- dreptulu istoricu, egalea îndreptăţire a civiloru sta prumutate dela popdrale culte, iese pentru cultur’a
rdse jurăminte de încoronare, pre acte solemne de tului, precum si cerintiele tempului, relative la lăr poporului pucina grige se pârta, câ acel’a apoi se
stătu, precum este sancţiunea pragmatica si diplo- girea possibile a dreptului eleptoralu, si care nu se se p6ta acomodâ noueloru institutiuni. De si de
m’a dela 12 Aug. P791 a lui Leopold II, prin este alta-ce, decatu o reproductiune a vechieloru esemplu in o comuna este numai o confessiune si
care s’au confirmatu referintiele de dreptu intre na institutiuni de caste, spre a maiorisâ cu orce pretiu cerendu aceea pentru scdla ajutoriii materialu dela
ţiunea boema si intre dinastia. Acestu dreptu bi- pre slavi. comuna, adeca dela proprii sei correligionari, oej
