Page 21 - 1875-02

Gazet’a eao de 2 ori: Joi’a si Dumineca, 8e prenmnera la poştele c. si r., si pe la
F6i'a, candu concedii ajatdriale. — Pretiulu: Âmulu mYHI. DD. corespondenţi. — Pentru serie o cr,
pe 1 anu 10 fl., pe */« 3 fl. v. a. Tieri esterne 12 fl. Taca’a timbrala a 30 cr. de flacare pu­
i
?. a, pe una anu sdu 2 / galbini mon. sunatdria. blicare.
i

Ir. li Bradovn 219 Februariu 1875.

.

„Buda-Pest’a, in 18 Februariu 1875,2 6re 45 minute, sositu la 4 ore 42 minute.

. . ■ ! / ; * ‘ f
Baronulu V Â S I L I U P O P P repausatu eri s6ra, 8 ore. Ceremoni’a funebrale

■ 1 5
Sambeta. Immormentarea la Reginu.
Eomanu. ((

Asia dâra br. JLâldfttian 51® 3®©pjMS presiedintele unui senatu la inalt’a curte de
9
revisiune si cassatiune, consiliariu intimu alu Maiestatei Sale, distinsu si decoratu in recunoscinti’a

mariloru sale merite personali, câştigate pentru tronu, stătu, patria, naţiune, Presiedintele Asso-

ciatiunei transilvane pentru literatur’a si cultur’a unui poporu greu cercatu, decbrea si fal’a na-

tiunei romane, nu mai este! Parentele de familia, doiosu si iubitoriu; amicu sinceru si promtu a

se sacrifică pentru adeveratii sei amici; omu nascutu câ se fia barbatu de stătu in sensulu genuinu

alu cuventului si câ se represente ori-unde patria, naţiune, regimu; athletulu aparatoriu alu drep­

tului si alu dreptatiei; descendentele unei străvechi familie nobile romanesci; successoriulu in fun­

cţiuni si demnităţi alu unoru barbati romani, precum au fostu consiliarii de curte Mehesiu la Yien’a,

Budai la Leopole, cancellarii Costa si Nopcea, s’a dusu si elu pe urm’a metropolitiloru Alexandru

Andreiu, pe urm’a collegiloru sei in funcţiuni inalte, Emanuilu si Ioanu. Dorerile sale nu numai

fisice, ci si cele psichice l’au rapitu dintre noi; ca-ci pote fi, ca nu amu meritatu, câ se-lu mai avemu!

Neuitate Y a s i l i e , preachare Amice! In diu’a, in care mi-ai disu, ca ai desperatu de a mai

vede triumfandu dreptatea, ca inse in Transilvania inca nu-ti vene se te mai intorci si ca ai dori

singurătatea, săgeţile, care au trecutu prin sufletulu Teu celu inaltiatu si nobile, au trecutu si prin

anim’a mea; dera mi-am tienutu de sacra datorintia catra Tine, a-mi ascunde marimea dorerei,

ca-ce inca de atunci eramu ingrijati toti amicii tei pentru vieti’a Ta. N’ai avutu dreptate, ca ne-ai

lasatu asia curendu; trebueai se mai astepti aici intre noi, celu mai pucinu cincisprediece, d6ue-

dieci de ani, si noi in acelu tempu ne corregeamu de securu, uitamu dissensiunile, si Tu erai se

dici cu deplina linişte: Acumu dimitte pe sierbulu teu Domne!

Pana candu, Dumnedieule alu Parintiloru noştri, greutatea manei tale preste noi!

Pana candu torrentii de lacrime se nu se mai sterga de pre feciele nostre!