Page 23 - 1875-02

Precum observamu in numerii precedenţi, cri- folosi de neintielegerile nbstre, se grabbsca mai tare, oru prin cai ferate, este din cele mai folositorie
sea ministeriale din Budapesta a proYocatu crise decatu dbra amu socotf, si se facemu de nou unu Societăţii, ca-ci prin legatur’a retieleloru interne si
a frontierele cu ale Austro-Ungariei de arteri’a
ministeriale si in Vien’a. Dilele aceste siefulu ca­ fiasco, aflandu-ne alegerile nepregatfti — fara pro­ cea mare centrala a tierei si prin complectarea
grama, fara direcţiune, care lucru neasteptatu ar*
binetului actualu din Cislaitani’a a facutu urmat6-
dovedf o nematuritate nedisputabrle in folosinti’a loru, nu numai ca o se avanseze comerciulu si in-
ri’a dechiaratiune catra capii partitei constituţionali: drepturiloru politico-constitutionali. dustri’a naţionala, dbr’ si tesaurului publicu o se i
„Suntemu satui — dice Auersperg — si nu ne Lips’a conferintiei e nedisputabile, — in prin­ se marbsca venitulo.
mai potemu lasă se ne. şicaneze camer’a deputati- cipiu toti suntemu de accordu, părerile divergbze nu­ D o m n u l e M i n i s t r u ! Cunbsceti prea bine,
loru. Nu scimu, dbca trebue se traimu, sbu se mo- mai in punctele: ca cine se o conchieme? pe ce di ca Orasiula nostru Pioesci nu impartasiasce de o
rimu. Acestei situatiuni trebue se-i punemu odata se fia conchiamata? in ce proportiune si după care potriva bine-facerile calei ferate, ca-ci gar’a existenta
capetu. Guvernulu este necessitatu a pane in, ca­ modalitate se fia chiamate părţile ei constitutive? s’au stabilitu din nenorocire la extrem’a margine
mera cestiunea de incredere ... Deocamdată inse cine? ce clasa de bmeni se fia indreptatiti a luă a Orasiului spre Sudu, nesatisfacundu in comunu
parte la acea? unde se fia loculu conferintiei? Totu trebuintiele sale, tragundu tbte beneficiele privi t6re
asecura pre partiaani, cumca ministeriulu se bucura atatea întrebări mai grave decatu, că cineva se se de infrumusatiari populari si de daraveri, numai
de încrederea neclintita a Domnitoriuluh* Cu t6ta afle auctorisatu ale deslegă singuru după bunu ca- partea despre gara, remaindu partea despre Nordu
i
acesta incredere inse, faim’a spune, ca monarchulu pulu seu, si inca spre indestulirea toturoru. in decadentia si in miseria. Lasandu dbr’ la Pro-
ar’ fi disu catra Auersperg: „In privinti’a minis­ Bine! dbra întrebările aceste totu trebue des- vedintia ameliorarea sbrtei Hotelieriloru, a Hingii-
trului Banbans D-ta mai amagitu ... Mie -mi tre­ legate, si inca după parerea mea catu mai ingraba, loru si mai cu sbma a carausiloru in genere, carii
după infiintiarea cailoru ferate si-au perdutu rostu-
bue miniştri intregi, in t6ta privinti’a întregi.* De pentruca pana atunci conferinti’a tocmai din caus’a lu existentiei, revenimu la ale Orasiului in parte,
aici se potu esplicâ apoi faimele, cumca Kellers- greutăţii acestoru întrebări nu se va potb tienb,
neavendu nemene vbia de a se espune criticei ce- ca pe leuga aceste nevoi, de se va realisă si mer-
perg este desemnatu că siefu alu noului cabinetu loru din intemplare neindestuliti cu bre care pro- sulu calei ferate dela gara in susu, precum s’au
in Cislaitani’a, Koller, actualulu ministru de res- gramu, după care cutare conchiamatoriu ar’ vedb insemnatu de D-nii Ingineri, apoi acestu Orasiu va
bellu, cu affacerile interne, bra loculu seu -lu va de bine a o conchiamâ. fi de siguru in ruinare. Spre a se inlaturâ dbr’
ocupă baronulu Edelsheim-Gyulay, comandantele ge­ Deci, standu tbta pedec’a in diverginti’a pare- acestu reu, nu remane de catu se bine-voiti, D-nule
nerala din Ungari’a, care fii chiamatu la Vien’a. riloru asupr’a puncteloru de mai susu, de sine ur- Ministru, a ordonă schimbarea traseului dela gara
in susu spre frontiera, indreptandu-se mai anteiu
De asta-data ne aflamu in placut’a pusetiune, mbdia, ca conferenti’a nu se va potb tienb, pana spre capulu stradei Campinei printre beseric’a Sf.
candu părerile diverginti nu se voru unifică, dbra
de a comunică si din Angli’a cea pucinu amica ro- că acele ori prin diuare, ori prin adunările ciubu­ Treimi si Sf. Atanasie, a servi acbsta retiea pentru
maniloru, o dechiaratiune favorabila pentru statulu riloru se se pbta unifică — după esperiinti’a din transitulu marfuriloru etc. străine de Orasiu. Te-
romanu. Lordulu Derby, respundiendu la o inter- trecutu — anevbia credu. renu fara dificultăţi si despăgubită exproprietarirea
pelatiune, ce i sa adressatu din partea unui de- Părerile diverginti asupra intrebariloru de mai că pamenturi nelocuite, br’ importulu si exportulu
putatu in parlamentu, dise intre altele, ca negotia- susu, după parerea mea, s’ar’ potb unifică mai cu Orasiului din partea despre Nordu se se slujbsca cu
o alta gara sen staţiune stabilita la
tiunile privitârie la tractatele de comerciu cu prin­ înlesnire, dbca acele întrebări s’ar’ deslegă intr’o capulu stradei Campinei, extrema brasi margine
cipatele dunărene se continua si ca nu este nice o conferintia representativa a toturoru ciuburiloru din către Nordu, spre satisfacerea in comunu a trebuin-
Transilvani’a si inca pe asta cale:
temere de a se turbură pacea. Poterile suntu in tieloru de interesse ale Orasieniloru si ale Judetieni-
Clubulu din Clusiu, care a luatu initiativ’a
intielegere de a recunâsce, ca principatele au drep- conferintiei generale, si incatu sciu eu, e din mai loru si chiaru ale Strainiloru, ce o se intre si o
tulu de a inchiă tratate de comerciu, inse poterile multe parti avisatu a conchiamă insu-si confermti’a, se bsa din Orasiu printr’acea gara, scutindu-se totu
intr’o vreme si de plaţi vane si perpetue pentru o
credu, in contra opiniunii Angliei, ca principatele se prov6ce tbte cluburile din Transilvani’a a-si tra- distantia că de 5 chilometre ocolu. Ear’ cat pentru
posedau acestu dreptu prin tratatele loru cu P6rt’a mite cate 2 representanti la Clusiu pe o dî anu­ directi’a traseului dela acbsta gara in susu opinamu
si ca prin urmare nu aveau nevoia de consemtie- mita, unde representantii tramisi adunanduse si con- D-le Ministru, ca se se faca in linia drbpta si in
stituinduse in conferintia sub presiedinti’a presie-
mentuiu prealabile alu Porţii. paralelu cu sioseao’a naţionala pana intre Baicoiu
dintelui clubului Clusianu se ib la desbatere t6te si Fioresci, spre a nu se mai face si alta taere
punctele, cari astbpta deslegare, pe rondu unulu proprietatiloru pene acolo. Distantia inlesnit6re pen­
cate unulu, aducundu condusu pentru fiesce carele
C r i c a u , in 12 Fauru st. n. 1875. punctu cu maioritate de voturi, — conclusele pe tru lucrările de arta si de munca, incaperi de ada-

întrebarea de dî in tempulu de facia la Ro­ asta cale aduse voru avb apoi valbre obligatbria postitu, cu putiuri de apa, etc. Dobendindu cu în­
lesnire si Orasiulu Pioesci apa curgetoria
manii transilvăneni e tienerea conferintiei generale. pentru tbte cluburile si alţi singurateci, avendu de de care doresce de multa vreme, (acbst’a inse dupe
De candu au esitu bravii noştri Clusiani, adu­ a se conchiamâ conferinti’a generala conformu si introducerea irigatiuniloru in Romani’a, pentru care
naţi in clubu nationalu, cu programulu loru pentru după programulu statoritu in acbsta conferintia. a-ti bine-voitu, D-le Ministru, a luă initiativ’a), si
o conferenţia naţionale, in care se se decidă tienu- Statorirea si deslegarea intrebariloru pe asta cale de veţi bine vof a pune îndatorire concesionariloru
t’a romaniloru transilvăneni la alegerile venitârie, eu socotu, ca ar’ odihnf pe fiesce-carele interessatu, a lucră terasementulu calei ferate cu planu econo-
tbta romanimea cu deosebire cea transilvaniana se si disputele s’ar’ ciuntă, bra conferenti’a generale micu pana intre Baicoiu si Fioresci, unde vine cu
occupa cu tbta seriositatea de ide’a conferintiei in­ — care e atatu de dorita — după inpregiurari înlesnire apa dela matc’a Prahovei, figurandu intre
dicata de catra Clusiani, discutanduse prin diuaria catu mai ingraba s’ar’ potb conchiamâ. drumulu feratu si siosea canalu sistematicu, că prin
si cluburile deosebiteloru tienuturi, nu întrebarea Realisarea propunerii mele, ce e dreptu, e îm­ acbst’a se se impartasibsca atatu proprietarii din
conferintiei insesi, despre a careia necessitate nu preunată cu ceva siertfa din partea celoru tramisi, ambele laturi, cat si Orasiulu de bine-facerea apei
are nimene indoibl», cl programulu, după care se dbra dbca de sila că de voia buna jertfimu atata bine-cuventandu-se de tbte generatiunile Orasiului
se pună in viatia ide’a conferintiei» pentru alţii, bre pentru noi insine se nu potemu numele D-v., a Oolegiloru D-v. si a toturoru repre-
Dbca cautamu la programele desfasiurate prin siertfi ceva, candu ne cere caus’a naţionale? Drep­ sentantiloru Tierei din ambele adunari, de ve-ti
diuariale romane, acele le aflamu tbte diferitbrie turile numai prin lupta se potu câştigă, br’ cele consimt! la acestu faptu maretiu.
unele de altele; totu asia diferitbrie aflamu si con­ câştigate numai cu siertfa se potu apară. Cine nu D o m n u l e M i n i s t r u ! Precum a-ti bine-
clusele ciuburiloru aduse cu privire la acele pro­ vrb se se lupte si se sacrifice pentru drepturi, acela voitu a recomendâ Onor. Corpuri legislative, tre­
grame: — mai in tbte, alte auctoritati conchiama- neci ca le merita. buintiele de comunicatiuni ale altoru Orasie si lo­
t6rie, alta dî, pe care se fia conchiamata, alta mo­ Dbca cineva va scf mai bunu midiulocu de a calităţi si s’au realisatu; bine-voiti, ne rugamu,
dalitate, după care se se conchiame, ba chiaru si inpacâ părerile, decatu celu propusu de mene, fa- sub-semnatii Orasieni Ploesceni se faceţi totu ase­
cu privire la părţile constitutive ale acestei confe- ca-lu cunoscutu pre calea publicităţii, si eu din menea si pentru Orasiulu Pioesci, ca-ci merita soli­
rentie inca diferescu părerile. Prelenga aceste unii parte-mi -lu voi primf bucurosu. citudinea D-v. si a ambeloru corpuri legislative,
mai esira si cu parerea de a fi chiamati la confe- G r i g o r i u M e z e i - M u n t e a n u l u . pentru positi’a si viitornlu seu celu prosperu, spre
rintie si Romanii ungureni baremu cu votu consul- a se realisă dorintiele si necessitatile espuse printr’-
tativu. — Cate capete atatea păreri — atatea con­ acbat’a, pana nu se aproba lucrările preliminarii
silia ! Din Romani’a ni se impartesiesce spre publi­ urmate pene acum de Ingineri, facundu totu posi-
Mulţi voru dice: laşa, ca e bine asia, — e care acestu bilulu că se se inflintieze Gara sen staţiune
tirnpu inca destulu pana la alegeri, se se cbrna M£HOEAWmi: si la capulu drumului Campinei, după trebuintia,
bine lucrulu, că se nu avemu causa de a ne cal, Ne vediendu veri-unu resultatu la petiti’a cerere principala, si veţi crede, cu numai ast-felu
ca ne-amu prea pripitu cu lucrulu. Asia e! se se nbstra data D-lui Ministru Lucrariloru Publice cu se voru satisface trebuintiele sociale si politice ale
cbrna bine lucrulu, numai se bagamu bine de sbma, localităţii.
că nu cumva ocupandune prea multu cu vorbele se dat’a Noembre 1874, sub-semnata de 340 orasieni
Ploesceni, grabimu prin copia a o adressâ cu re­
intardiemu: cu fapt'a, patienduo că la alegerile din specta, in coprinderea de mai josu, si D-loru totu­
anulu 1872, candu atatu ne pregatiramu, atatu a- Domnule redactorul In nr. 9 din „Column’a
steptaramu acf dela metropoliti, acf dela alte per- roru D-nii Miniştri, D-loru Senatori si D-loru traiana* pre anulu 1873 amu publicatu o lista de
Deputaţi ai României, rugandu-i respectuosu a o
s6ne cu auctoritate si popularitate, că se conchieme luă in consideratiune, că se nu cademu in trist’a diuariele romane ce au aparntu in Daci’a traiana,
o conferintia naţionala, atatu ne disputaramu des­ necessitate a ne strămută tot-felulu de afaceri si dela anulu 1825 pana la Iulin 1873; bra in nr.
pre competinti’a in conchiamare a comitetului per- chiaru locuintiele, (precum s’a intemplatu si in alte 1 din citat’a fbia pre anulu 1874, amu publicatu
manentu din 1861 si despre necompetinti’a acelui, State din Europ’a), langa contestat’a gara existente. unu suplementu la acea lista, care contiene diua­
totu asia si despre a celui alesu la Mercurea, pana riele ce aparusera dela Iuliu pana la Decembre
candu ne ajunse muculu la degete si ne arse — 1875, Ianuarie 24. anulu espiratu.
inca urîtu. O r a s i e n i i P l o e s c e n i . Continuandu acea lucrare, amu onbre a ve
Tempulu tace si trece, nu astbpta după nime­ Domnule Ministru! alaturâ o lista de diuariele ce au aparutu in anulu
nea, — pana la alegeri, ce e dreptu, mai este inca Din resultatulu lucrariloru Onor. Corpuri legis­ 1874 in provinciele Daciei lui Traianu; recunoscu
unu tempu bunicelu, dbra totuşi se bagamu bine de lative, sessiunea estra-ordinaria precedente din anu­ ca acea lista e necompleta, fiktdu-mi cu greu a-mi
3dma, că nu cumva adversarii nostrii, vrendu a se la curentu, legea care oferă inlesniri comunicatiuui- putea procură tbte diuariele romane ce aparu in