Page 25 - 1875-02

Gaaet’a eae de 2 ori: Joi’a si Duminec’a, 8e prenumera la poştele c. si r., si pe b
F6i'a, candu concedu ajatdriaie. — Pretiulu: DD. corespondenţi. — Pentru serie o or,
pe 1 arm 10 fl., pe Va 3 fl. v. a. Tieri aşterne 12 fi. Anala T L % \ W W B L Tacs’a timbrala a 30 cr. de fiacara pu­
t. a. pe una anu sdu 2*/s galbini mon. sanatdna, blicare.

Mâm 2513 Februarm

mbssa strălucită. Mi pare reu ca nu potiu da unu privire la cele d’antai patru puncte membrii con­
estrasu catu de scurtu din toastele plene de sâm­ ferinţei s’au cam intielesu, bra punctulu din urma s’a
bure si insufletit6rie, ce s’au redicatu cu ocasiunea concrediutu acelei persbne, ce va avb se formeze
Brasiova 22 Fauru 1875. aebst’a; si mai multu: ca nu potu schi ti â cuven- noulu cabinetu. La finea conferinţei d-lu Bittb se
Ca mare si profunda condurere scaldata tarea, cu care Exc. Sa salută, pe consacratulu si
in lacrime după atata perdere in sinulu na- respunsulu acestuia. — Me mengaiu cu sperarea, ivi de:nou spre a se informa despre resultatu, pre
tiunei, publicamu si urmatoriulu prb tristu că ele se voru publica din parte competente intru care va avb se-lu comunice Domnitoriului. In fine
anunciu: întregii cuprinsulu loru. (Asteptamu. R.) mai adaugemu, ca toti aceşti optu barbati, cari au
Cu ocasiunea acbsta IU. Sa. D. I o a n e O l t e ­ Inatu parte la conferintia, urraandu provocării dom­
•j- Baroness’a Elena Poppu, născută a n u donă 100 fl. pentru ajutorarea catoruva
Olteanu, in numele seu si aiu tiiloru si studenţi lipsiţi. Primbsca generosulu donatoriu nitoriului, si-au datu părerile numai in numele
fiiceloru sale Aurelia maritata Vasîliu lurca loru propriu, fora câ se oblige in vre-o privinţa
deputatu, Elen’a, Aureliu, Juliu si Ales- multiamita pentru acestu documentu nou despre partitele de cari se tienu.
sandrina, — a cumnatiloru si curunateloru plecarea sa benevolitbria catra tenerimea scblaria Unele foi scriu, ca Domnitoriulu ar’ fi forte
sale Avrama, Anna Veronica si Elisabeta din Blasiu. esacerbatu si indiguatu facia de intrigele ce se
;
Poppu, precum si in numele mamei sale
Anna Olteanu nasc. Popu-Rfiaioru, a un­ tiesu in Budapest’a. Iu tempulu mai recente diu-
chiului seu loanne Popu-Maioru, a fratelui SSrasIovw, in 24/12 Fauru 1875. suiu s’ar fi esprimatu catra Bittb, ca este o „spor-
seu Constantinu Olteanu, a sororiloru sale Mai nainte de a trece la crisea ce grasbza ciă“, candu chiaru in sinulu partitei se afla bmeni,
Amalia maritata Georgiu Filipu, — Anna inca cu furbre in Olirapulu din Budapest’a, vomu cari maculbzi cuibulu propriu.
maritata Nicolau Siandoru de V i s t e a si se premitemu o scurta notltia despre alte nevoi Diariulu „Golos* din Petrupole aduce cu pri­
a fiiloru acestor’a, cu anim’a înfrânta de vire la principatele dunărene urmatoriele descoperiri
dorere face cunoscutu, ca neuitatulu sociu, elementari, despre ern’a grea ce ne-a acoperitu aici
respectivu părinte, frate, socru, giuere si la pblelele Buceciului, in sinulu Carpatiloru meri­ prea curibse. Intre altele dice adeca, ca domnii
cumnatu dionali. Pre la inceputulu lunei curinte cadiuse pre din Constanţiuopole n’ar’ fi renunciatu inca Ia ide’a
aici o nea asiâ de mare si curendu după aceea unu de a aduce pre tronulu Serbiei pre principele Ka-
Ladislau Basiliu br. de Poppu, geru asiâ de aspru cuprinsese atmosfer’a, incatu rageorgeviciu, cu care idea ar’ conseuti si guver-
Presiedinto de senatu la suprem’a curte judecatoresca perdusemn aprbpe tbta speranti’a, de a ajunge in nulu austriacu. Inse mai multu câ ori si care,
din B.-Pest’a, Cavalleriu ord. Coron’a de feru Clas. II.
Consiliariu act. intimu de stătu alu Maiest. Sale imp. curendu dîle de primavbra, Inse nu fu destulu Germani’a ar’ fi inimica de mbrte a principelui
reg. — Presiedinte Associatiunei transilvane pentru cul- Milanu, debrace domnii din Berlinu ar’ fi convinşi,
tur’a poporului rom. Presied. onor. Societatei liter. rom. cu atat’a. luni in 22 Fauru veni unu nou viscolu
din Bucovin’a, etc. — asupr’a nostra, care dură aprbpe trei-dieci si siese curaca dinsulu lucra la detronarea principelui Carolu
după unu morbu greu de mai multe dile de bre. Cugetamu ca ne ingrbpa de viui. Asta-di din Romani’a. Milanu ar’ fi totu atatu de iubita
-si dede sufletulu in manile Creatorelui in in Romani’a, pre catu de nepopularu si urgisitu
17 Februarm 1875 la 8 bre sbr’a, in anula neu’a ce ajunge pana in briu, diace câ unu colosu
vietioi 56 si alu prbfericitei sale căsătorie Moratoriu, incatu abiâ mai potemu tienb contactulu este principele Carolu. Si chiaru si Franci’a ar’
alu 26-le. cu lumea mare din afara. Cu Romani’a comunica- sprigini aceste planuri referitbrie la o uniune per­
Ceremoni’a funebre, după ritulu besericei tiunea e impedecata; 100 care cu marfa de sute mii sonale iutre Romani’a si Serbi’a. — Metechne. —
greco-catolice, se va tienb in 20 Februariu maji stau locului pe Praova. Omeniloru li place a
a. c. la 3 bre d. m. la locuinti’a din strat’a esplicâ si acestu evenimentu in multe feliuri. Unii
Morariloru Nr. 8. S t i m a t e D o m n u l e R e d a c t o r u l Ve rogu
dîcu, ca după acbsta grea bnra are se urmeze unu
Ossamintele repausatului se voi’u trans­ pentru bunavointi’a de a-mi accordâ pucinu spaţiu
portă la Reginu, in Transilvani’» unde se anu fructiferu, ca-ci cei si9pte ani slabi dela intra­ in pretiuitulu d-vbstra diuariu „Gaz. Trans.* de a
voru depune spre eternulu repausu in cript’a rea in vibtia a constituţionalismului magiaru ar fi impartasi publicului cetitoriu unele petrecute la 11
familiare. treeutu si acum au se urmeze alţi siepte ani graşi, Fauru, serbatbrea celoru trei Santi Arcbierei, in
Budapest’a, 18 Februariu 1875. de cari inse constitutionalismulu magiaru nu se va Blasiu, acestu locu atatu de micu, d b r ’ p e a t a t a

Fia-i tierin’a usibra si memori’a potb bucurâ debrace alte neamuri voru veni se ad­ d e i n s e m n a t u i n v i b t i ’ a n a t i u n e i r o ­
binecuventata! ministreze mass’a lasamentului seu spre a potb în­ m a n e .
fundă lacunele create in decursulu celoru siepte Pre acbsta dî erâ anunciata consacrarea S. Sale
episcopului Dr. Y i c t o r u M i h a l i , a acestui bar­
ani slabi.
batu preademnu si meritatu pe terenulu s. beserice.
Si aceste curibse combinatiuni se alimentbza
B1 asi a 21 F e b r . Mbrtea baronului L. Totu pe diu’a acbst’a erâ invitatu publiculu romanu
tare si prin crisea ministeriale, care durbza dbjâ la unu baiu, arangiatu pentru sporirea fondului, din
P o p p u casiunâ întristare generale. Indata după
de doue septemane intregi, fora câ se se pbta pre- care se ajutara studenţi miseri in casa de morbu.
sosirea scirei triste s’a tienutu consultare despre vedb fericita ei resblvere. încercări se făcu pre Publiculu strainu in Blasiu erâ numerosu. Unii
împlinirea detorintiei ultime catra acestu barbatu, fia-care di, inse confusiunea este asiâ de mare, pbte au venitu pentru actulu besericescu, tenerimea
destinsu; si cu trenulu dein sbr’a acea plecara la incatu cu greu va potb esi ceva bunu din ea. In si pentru baiu; bra alţii pentru ambele. Conse-
Pesta Iliustr. Sa. Y i c t o r u M i h â l y i , episcopulu 19 Fauru s’a tienutu la locuinti’a lui Szlâvy o crarea s’a amanatu pre 14 Fauru.
Lugosiului, si canonicii dd Antoniu Yestemianu si conferintia, intre patru barbati fruntaşi ai partitei Diu’a de trei Santi Archierei e dî mare pen­
Ioane Antonelli. lui Deâk (Csengery, Q-orove, Szbll, si Szlâvy) si tru gimnasiulu Blasiului; serbandu-se aniversarea lui.
Sambata in 15/27 Febr. Esceli. Sa Părintele Iu acbsta dî se tienu asia numitele „Oratiuni,"
intre matadorii opositionali Tisza, Tamasiu Pechy,
Metropolitu cu Yen. Capitulu mitropolitanu voru iu tbte limbele propuse in gimnasiu; in anulu a-
br. Ludovicu Simonyi si G-abr. Yârady. Chiamarea cest’a nu am auditu pe cea grbca, nu credu se se fia
serba in catedral’a metropolitana liturgia cu p a r a- acestei conferintie fu, a pregăti fusiunea intre cele escbisu din punctu de vedere economicu, ca fia-care
s t a s u pentru repausulu eternu alu marelui re-
doue partite mari si a mediuloci o intielegere in oratoru cu acbsta ocasiune se bucura de unu pre­
pausatu. priviati’a cestiunii financiari. Ministrulu presiedinte miu de 2 fl. din unu fondu pentru acelu scopu.
Eterna meffiorî’a lui!
Bittb a deschisu acbsta conferintia cu impartesirea, Erâ ceva insufletitoriu si numai a privi Unu
numeru aprbpe la 500 invetiacei, toti surcele teuere
ca Domnitoriulu l’a insarcinatu a mediuloci o intie­ de romanu, mândri, romani câ bujorulu si plini de
legere intre partite si după aceea a-i face reportu.
Bl as iu 20 Febr. In Dominec’a trecuta s’a vibtia, si apoi in fruntea acestor’a unu corpu pro­
consacratu 111. Sa V i c t o r u M i h â l y i Episcopulu Maiestatea sa doresce a vedb in camera o maioritate fesorale, totu poteri tenere, cari, cu mare abnega-
Lugosiului. La acestu actu serbatorescu colucrara unita si compacta. tiune, cu tariea diamautelui si diliginti’a albinei,
Es. Sa Metropolitulu D r. Y a n c e a si 111. Sale După acbst’a d-lu Bittb se retrase si cei optu lucra, lucra diu’a si nbptea pentru benele patriei,
I o a n e O l t e a n u episcopulu Oradii mari si Mi- barbati se consultară: 1. asupra cestiunii bancei, alu natiunei, besericei la înflorirea scientiei sub
b a i l e P a v e l u , episcopulu Gherlei, si asia vediu- 2. asupra conventiunii vamâli si comerciali, 3. asupra conducerea intielbpta a unui Nestore venerandu, in-
ramu pre toti Arcbiereii provinciei metropolitane caruntitu pe terenulu si interessulu susu disu.
functionandu impreuna si redicandu splend6rea justiţiei, 4. asupra reformeloru in administratiunea Candu-i vedi, cu lacrimi de bucuria trebue se es-
unei serbatori sacre. Publicu numerosu luâ parte la publica si 5. asupra cestiunii dariloru si in privin- cbiami: O! speranţa la bine, la progresau, înflorire
cultulu divinu. După consacrare Exc. Sa dede o ti’a acoperirii deficitului din anulu curinte. Ou si luminare — fi benecuventata \