Page 26 - 1875-02

Am ascultatu oratiunile cu cea mai mare pie porţiune; afara de acdsta romanii se se adopere dela 15 Martiu 1874, candu se promulgase legea,
tale si cu devotamentu. diu’a si n6ptea, a castigâ totu mai multu pamentu prin care se accordase asemene recompensa numai
Mai antaiu se tiend romanesce o cuventare in proprietatea loru preste catu mai au, si acesta pompiariloru dela 1848, luă in desbatere subven-
benelucrata si totu asia de bene acentuata, cu mo- doctrina se o lase cu limba de m6rte successori- tiunea anuale de cincisprediece mii lei pentru gim­
tulu: „luminbzate si vei fi." Au urmatu apoi din loru. Aici pe terenulu acest’a se ne concentramu nasiulu rom. din Brasiovu, pre care o si votâ.
limb’a latina, maghiara si germana. Din cea ma­ cele mai bune poteri in lupt’a ndstra pentru ecsis-
ghiara „Hunyadi Lâszlâ* poesia de Petofi. — tentia. Cea mai sigura proprietate materiale pen­ Desbaterile interesante după „Mohitoriu" suntu
Le am ascultatu cu pietate si am esitu entu- tru omu este pamentulu. T6te celelalte averi mo­ cele urmat6rie:
siasmatu, cugetandu: ferice de acelu teneru, care-si bili se potu perde, furâ, rapf, innecâ in apa. potu „D. C. V a l e a n u , da citire urmatoriului
p6te castigâ invetiatur’a dela educatori, cari-i cu- arde in focu, — pamentulu remane. — Fora pa­ reportu si proiectu de lege.
noscu si sciu lipsele si cu cea mai nobila anima mentu nici industri’a nu e posibile, nici comerciu, D o m n i l o r u d e p u t a ţ i !
se nisuescu a sucurge toturoru cu ajutoriulu bene- nici alte ramuri ale activitatiei omenesci. —
voitoriu! Sub sistem’a absolutismului erâ tieranului in Comitetulu delegatiloru, chiamatu a desbate
Dbca cineva vrea se vbda simtiu nationalu, nu Ardealu opritu a-si vinde cev’a din mosi’a sa avi- asupra propunerei mai multoru deputaţi de a se da
fanaticu, precum voiescu duşmanii seculari, ci simtiu tica, nici atuncia nu se tienea de acestu ordiuu, ci gimnasiului si besericei St. Nicolae din Brasiovu,
naturale, nesilitu, nefortiatu, ci tocma asia după mai pretutindenea se faceau vendiari sub diferite subventiunea anuala de 15,000 lei noi, priu o a-
cum l’a plantatu Ddieu in anim’a omului, a creatu- numiri, dupace inse in presinte, tieranulu este liberu nume lege, a primit’o in maioritate, pronuntianduse
rei sale, si-i l’a asecuratu prin dreptulu naturalu: a instrainâ t6ta mosi’a sa fora nici o restringere, in favbrea ei d-nii Greceanu, Chitiu, Boliacu si
acela duca-se acolo, unde tinerimea este condusa de numai prin educatiunea sa scolaria -lu amu potd
asemenii sei: acela mbrga la Blasiu si va dice: aduce acolo, câ elu insusi se -si vddia folosulu in subscrisulu; br’ d-nii N. Blaremberg, Valeanu si
Lumea mare crede in vitalitatea Romanului! latirea si sustieuerea moşiei sale; pana ce vomu a- Popovici au fostu de părere a nu se admite pro­
junge cultivarea preste totu a poporului m8 temu,
Mai spre sbra cercetai si pre atletii teneri ai punerea, remauendu câ asupra subventiunei se se
besericei, cari -si casciga cunoscintia pentru alun­ ca va fi prea tardiu de tdte, ca-ci va fi si ajunsu otarbsca in fia-care anu la votarea bugetului culte-
la proletariatu.
garea intunerecului si a bigotismului, cari se pre- loru si instructiunei publice.
gatescu a fi toturoru tdte, numai se le pdta fo­ De astadata nu potemu asteptâ dela poporu, Inse legea proiectata nu ve cere nici o spo­
câ prin înmulţirea pamenturiloru se ne redice vddi’a
losi. — naţionale, nici dela inteligenti’a nâstra (pana nu se rire a cheltuieliloru, ci mantiene cifr’a prevediuta
M’am incantatu vediendu o cununa de teneri. va reimposessionâ pe campiele perfectei concordie! deja si votata in bugetulu anului presentu (art. 56
cu pregătiri frum6se devotaţi causei comune, naţio­ Red.), nu ne remane ddra alta, decatu, câ cu fon­ alu bugetului ministeriului culteloru si instructiunei
nali, pentru-ca preotulu trebue se fia tdte, se se durile n6stre confessionali si naţionali, se cumpe-
precbpa la t6te. Ou unu cuventu clerulu tineru ramu moşii întinse, se inmultimu pamentulu ro- publice pe 1874). Pe de alta parte acea subven-
este unu cleru de buna sperantia. De caudu nu manescu. tiune este neaperatu trebuintibsa pentru chiaru exis-
amblasemu pe acolo s’au facutu si straformari, am tenti’a unui institutu de cultura romana, despre a
Considerandu aceste, partinimu si noi opiniunea
oservatu, ca s’au inmultitu uşile, la care am cuge- unui corespundinte alu „Federatiunei" nr. ultimu cărui insemnetate si valbre nu pbte fi îndoiala. De
tatu: t6te lucrurile se făcu cu unu scopu dre-care, din Muresiu-Osiorheiu, câ se se cumpere prin orga­ aceea maioritatea comitetului a adoptatu consideră­
dbra aci nu vedu nece unu scopu.
nele concerninte, dominia pe sbm’a „Associatiunei rile deputatiloru propunetori, si a recuuoscutu ca,
Sbr’a cu totii la petrecere la baiu. transilvane pentru cultur’a si literatur’a poporului in adeveru este mai bine a nu lasă se aterne s6r-
Tinerimea din gimnasiulu Blasiului, in frunte romanu," pe sbm’a fondului „Siulutianu" si pe
cu zelosulu si neobositulu corpu professorale, a a- sbm’a Tofaleniloru deposedaţi. — tea unei asemenea institutiuni dela schimbările a-
ratatu, ca pre cum scie delectâ publiculu prin ora­ Ce bene ar’ fi candu d. e. fondulu bobiaUu, ro- nuale in alcătuirea bugetului, ci a asigură prin o
tiunile sale cele pline de invetiatura: tocma asia mantianu, fondurile clerului gr. or. si. ale regimen­ lege speciala, alu cărui proiectu am on6re a-lu su­
scie pregăti pentru acela si unu momentu de pe­ tului I. (et II.) granitiarescu, s’ar’ potb castigâ pune aprobarei d-v6stre.
trecere viala, câ apasatu de multele supărări, ne- spre comperare de dominia! După ce inse unele Reportoru T i t u M a i o r e s c u .
casuri, neajunse si fatalitati, pe o clipa se le uite dintre aceste stau in administrarea guvernului, br’
tdte. — Durere, la aebsta petrecere nu am obser- altele se administrbza după statutele si destinatiu- PROIECTU DE LEGE.
vatu nece unu elevu de ai seminariului, de si cu nea loru speciale, debue se ne nesuimu, câ baremu
alte ocasiuni participau cu deosebire asia numiţii acele fonduri, care ne. stau sub dispositiunea n6stra, Art. u n i c . Se da gimnasiului si besericei
„betrani" (cei din anulu din urma), si acbât’a erâ se le intrebuintiamu spre scopulu acesta. St. Nicolae din Brasiovu, o subventiune anuala de
fdrte practicu, pentru-ca acesti’a se pregatescu a esl cincisprediece mii lei.
in lume, in o lume loru cu totulu necunoscuta, deci Adunarea generale a Associatiunei transilvane D. D. Vas e s e u . Domniloru deputaţi, priu
e bine se vbda, se audia si cunbsca multe, fdrte tienuta in 9 Augustu 1870 in Naseudu, la propu­ bugetulu anualu am asiguratu o suma anuala, câ
multe; apoi si de altmentrea missiunea preotului nerea d-lui Axente Severu p. XVII 6, a decisu a- ajutoriu gimnasiului din Brasiovu. Acuma vedu, ca
romanu e a fi „barbatu socialu," bra barbatulu fora nume, câ pentru înaintarea interesseloru agronomice ni se cere prin unu proiectu de lege obligaţiunea
sociaveritate e asemenea lui Diogene, care caută in patria, se cumpere din mediulbcele sale unu
omulu cu lamp’a si nu»lu gasiea. Dbra t6te se bunu. Comitetulu Associatiunei in siedinti’a sa din pentru noi, a da regulatu pe fia-care anu acdsta
făcu cu Bcopu! — 8 Nov. 1870 a si pertractatu decisiunea adunarei suma de 15,000 lei.
generali si a decisu sub § 177, ca se cbra in a-
Balulu a fostu splendidu. Nu me incumetu a cbâta privintia concursulu benevoitoriu alu subcomi- Ei bine, noi avemu scoli iu tidr’a ndstra pe'
me demite in descrierea detaliata a cununei cslei teteloru din t6ta tibr’a. Nu scirnu incatu a cores- care nu potemu se le ajutamu, din caus’a lipsei de
frumose de darnicele romane, care a concursu de punsu pana acuma vreunu subcomitetu de a dâ inidiuldce financiare, si acum se luam obligaţiune
prin tienuturi depărtate, dela Clusiu, Tergulu mu- mana de sjutoriu la acestu scopu salutariu? a intretienb cu asia mari sume scoli in străinătate;
resiului etc., nu, ca me temu, ca condeiulu mieu acbst’a nu o intielegu. Am tdta simpati’a pentru
va fi prea debilu. Tdte au fostu mandre, tdte au Repausatulu inetropolitu Siulutiu anume a dis-
fostu frumdse, frumdse ca au fostu romane, tdte pusu in literele sale fundationale § VII, ca pentru acea tibra, inse nu potemu luâ, o mai repetu, obli­
au fostu frumdse câ florile din Maiu, desfatatdrie mai buna assecurarea capitaleloru sale, se se cum­ gaţiune prin lege a respunde asemenea sume. Vina
că valea Olimpului si iucantatdrie că cantulu filo- pere in vecinătatea proxima a dominiului seu Springu bugetulu si acolo, după potinti’a ndstra vomu ajutd
melei. moşii. Oonsiliulu administrativii convocatu pe 7 cu ce vomu potb. Astufeliu s’a facutu in totu-
Cu catu va fi sucursu publiculu la sporirea Septembre a. tr., precum scirnu, sub presidiulu prb deauu’a.
maretiului fondu, va aparb din reportulu comitetu­ meritatului nostru metropolitu Dr. Van ce a anume De aceea me pronuntiu contra acestui proiectu
lui arangeatoriu. a dispusu, câ directoriulu eonstituitu atuncia din
Unu d s p e. d-nii capitularisti, catu si din 10 mireni sub pre­ de lege.
sidiulu d-lui br. U r s u , se eruibsca cele de lipsa D. I. A g a r i c i . Suntu siguru, ca onor. Ca­
pentru cumperarea unui bunu, câ asia la casu, candu mera nu va ascultă pe D. Vasescu, si acbst’a -mi
g’ar’ aflâ unulu acomodatu, se se p6ta convocă spre
De pe c a m p u l u - p a n e i in Fauru. — da coragiulu a ve da o lămurire. D. Vasescu scie
decidere definitiva o adunare estraordinaria. — (3re
Diuariale maghiare suntu pline cu reporturi pana unde a ajunsu d i r e c t o r i u l u in affacerea fbrte bine, ca t6te Camerele cate s’au successu in
din mai multe tienuturi ale patriei despre resulta- s’a din asta privintia? decursu de mai multu timpu in totu-deaun’a candu
tulu conscrieriloru alegatoriloru dietali. — Despre fondulu Tofaleniloru inca s’a scrisu au intempinatu ocasiunea nu au neglijiatu a da a-
Cu intristare trebue se observamu, cumca nu* f6rte adeseori prin diuaria publice, câ comitetulu jutoriu pentru besenca si sc6ia acolo unde , au ga-
merulu alegatoriloru romani in locu se se immul- din Muresiu-Osiorheiu catu si celu din Sibiiu se
tidaca s’a micsioratu intrunu modu inspaimentatoriu. assecureze viitoriulu beposedatiloru prin cumperarea situ elementu romanu. D. Vasescu se ocupa de
Ddca datele acestea voru fi adeverate, caus’a o a- unei moşie. Cum vrbu 6re comitetele anumite se echilibrarea bugetului. Ei, d*loru, caudu este vor-
flarau iu acea inpregiurare, cumca de o parte cen- fineze caus’a acdsta de atatu tempu pendente? b’a de beserica si scbla, se nu ne preocupe acbst’a;
suiu s’a maritu, dr’ de alta parte si tieraaii noştri stiti bine, ca tdte besericele la noi au fonduri si
-— deosebi in comitate — -si vendu raosiele deaval- Ne rogarnu dbr’ de organele concerninte, câ venituri, care nu se intrebuintiasa la destinatiunea
m’a jidoviloru, de unde urmdza, ca in tdte comita­ se nu intardia cu resolvarea acestei cestiuni, carea loru, si se iau in alte nevoi ale Statului. In bu«
tele numerulu alegatoriloru israilteni s’a maritu. — servesce spre înaintarea vbdiei si a poterei naţionale.
Prea eruditulu redactoru alu „Transilvaniei" M e t e 11 u s. getu in adeveru se prevede o suma, dbr’ acbsta
in nr. 3 in escelentulu seu articlu intitulatu „Mi- suma erâ supusa la fluctuatiunile maioritatiloru din
gratiune. Colonisatiune. Invasiune," intre altele Camere, si de aceea s’a crediutu a se face mai bine,
dice: „Macsim’a principale dela care avemu se pur- daaiter’a Eoiuaniei Ssi sled. diai 31 fixanduse o cifra prin lege.
cedemu, după care avemu se ne conformamu noi si Isseb. ai. si. c. Vo rogu dbr’, d-loru, a primf acestu proiectu
nepoţii de strănepoţii nostrii, trebue se fia, ca din de lege, a cărui destinatiune este pentru educatiu­
pamentulu catu se afla astadi in proprietatea ro- După ce Camer’a votâ tuturoru soldatiloru, cari nea si instrucţiunea unoru copii de romani."
maniloru se nu trdca nece unu cotu in alte mani, luara parte la lupt’a din 1848 in dealulu Spirei
seu ddca trece ici colo se se cascige altulu in pro« una recompensa do cate 30 lei pe luna cu începere D. C. V a l e a n u nu voiesce* câ prin lege