Page 27 - 1875-02

se se id engagementu a platî pe anu cele 15 mii unu principiu si o idea mare câ acbst’a, si, câ se Camer’a va face bine se nu adopteze si se lase co-
lei, pentruca nerespondienduse vreodată, s’ar’ potd dicu asia, cristalisata prin acestu proiectu de lege, missiunei bugetare înscrierea cifrei in bugetu.
se se cdra si daune in poterea legei, cu tdte ca a- ci improvisandu discusiunea, au facutu o chestiune D. M. C o g a l n i c e a n u . D-loru, nu voiescu
cbsta s’ar’ potd si desfiintiâ br’ prin Camera, crede de cifre, de finantie, eri au consideratu lucrulu sub câ chestiunea acdst’a se se trateze de locu din
dbr’ câ se se tiena stătu quo, câ pana acum fora punctulu de vedere âlu expressiunii sentimen­ punctulu de vedere internationalu; adeca, nu voiescu
obligare prin lege. Se dechiara astfeliu in contra. tale si poetice său alu unei aspiratiuni ilusorie, si câ legea acdst’a se aiba caracterulu unei manifesta-
„D. P. T u f e l c i c a . Am cerutu cuventulu, astfeliu s’a crediutu in dreptu de a combate acestu tiuni, nici pentru, nici contra. Suntu pentru poli-
câ se vorbescu în contra celoru sustienute de onor. proiectu. tic’a aceea, câ fia-care se fia stapanu la densulu;
D. Agarici. Nu credu, ca este de datori’a ndstra, Nu s’a pusu inse, onor. preopinentu, in ade- suntu, câ peste Carpati politic’a se fia la Pest’a, si
câ se ne obligamu prin legi, ca trebue se damu verat’a positiune a membrului parlamentului Ro- in Romani’a se fia la Bucuresci. (Aplause). Pe
subventiuni cutarei s'au cutarei scdle de peste ho- manu, facia cu unu asemene proiectu de lege. In terenulu politicei dta cum gandescu. Dbr’ }pe te-
taru; mai cu sbrna acum candu am vediutu, ca adeveru, ce dice d. Vasescu? Mai nainte de sânti- reuulu sângelui romanescu gandescu altu feliu; si
prin proiectulu de lege pentru invetiamentulu pu- 1 mentu, este interessulu. gandescu cum gandescu si Ungurii in privinti’a
blicu, ni Se dice, ca din lips’a de midiuldce ar’ voi D. D. Y a s e s c u . Detori’a. fratiloru loru din acdsta tidra. Parlamentulu Un-
se se suprime dela unele sc61e, si mai cu sbrna garu, nu a datu subventiuni pentru sustienerea re-
D. G-. C h i t i u . Suntu cu d-ta, interessulu,
dela Universitatea din Iassi. De aceea suntu contra ligiunii si a pretinsei nationalitati a sialgiiloru din
acestui proiectu de lege, remanendu o subventiune dâra se vedemu care este adeverâtulu interessu ? In Moldof’a, si guvernulu României nu a vediutu nici
politica, afirmu, eu din partea mea celu pucinu, ca
acelei institutiuni, pe catu midiuldcele ne voru per­ odata in acbst’a o intervenire. Guvernulu Romanu
mite, fara inse a ne obligă prin legi. interessulu trebue se jdce rolulu principalu alu me- face mai multu: in Belgradu se hranesce unu stra-
sureloru si mai cu sbrna alu legislatiunei politice.
D. m i n i s t r u c u l t e l o r u s i i n s t r u c t i u - inu, alu Bulgariloru; acolo se pregatesce inteligen-
n e i p u b l i c e . D-loru! acestu proiectu de lege Dbr’, inca odata, intielegeti acelu interessu? Eu ti’a viitdre a Bulgariei independente si guvernulu
credu, ca inaintea unui parlamentu care represinta
vine din initiativ’a Camerei, si guvernulu ve de­ Romanu le a disu: nu ve intindeti propagande
naţiunea romana, nici unU interessu nu este mai
clara, ca-lu primesce, fiindu ca aceste 15 mii franci, pana unde relatiunile mele cu Turci’a me impedicâ
mare de catu interessulu generalu alu Romaniloru
care se ceru prin acdsta lege, este tocmai sum’a, de a ve venf in sprijinu; nu ve intindeti cu bul-
! (aplause). Cum s’ar’ intielege, dbr’ ca lucramu
care de mai mulţi aui este înscrisa in bugetulu contra interessului nationalu, candu am voi se des- garisarea asupra elementului, care este preponderantu
nostru, si care se platesce efectivu. Ya se dica, voltamu cultur’a limbei in totu elementulu natiunei in Romani’a, si cu t6te acestea au fostu toleraţi.
cestiunea este numai de a se schimbă acbsta dare ndstre? Trebue se marginimu acestu elementu in Totu astfeliu noi astadi avemu dreptulu, si dreptu
intr’o dare ce se va face in virtutea unei legi, in : dela strămoşii noştri, se ne interessamu de beseric’a
locu de a se face cum s'a facutu pana acum, prin- cutare rîu, dealu sdu munte, său se consideru ele­ si de sc61’a fratiloru noştri Romani de peste Car­
mentulu Romanu preste totu loculu unde se afla?
tr’unu votu bugetaru, care varia din anu in anu, (aplause). pati. M’a durutu fdrte multu candu am vediutu
si nu este anu in care se nu se fi platitu ceva a- membrii in acbsta Camera, — nu punu de locu in
celei scoli. Grimnasiulu din Brasiovu, care nu are Acum, nu este dre interessulu nostru, ca Ro­ contestatiune nici sentimentulu romanescu nici pa-
manii, ori in ce provincie voru fi puşi de sdrtea ei
alte resurse de catu acdsta subventiune, am aflatu triotismulu loru, — dbr’ m’a durutu candu iamu
se scie ca suntu Romani? Ei bine, candu aceşti
ca ar’ dorf se vbdia din partea d-vdstre asigurata vediutu ca vorbescu pdte fara se voidsca câ aliaţi
acbsta suma anuala ce i se da deja, si eu credu, ca nenorociţi Romani, intr’o Camera străină, la Pest’a ai acelorulalti din parlamentulu dela Pest’a, care
temerea exprimata de d. Yaleanu nu este prea fon­ striga se li se dd sc61e, si li se dice: mergeţi la din nenorocire, suntu fanatici in tdte parlamentele,
data, fiindu ca nimeni nu ar’ impedicâ pe Camera, Bucuresci; si acestea suntu scrise, nu suntu impro- care voiescu se ucidă, nu numai fiinti’a de naţiune,
visate de mine: candu li se dice: dbca voiţi sc61e,
candu s’ar’ gas! intr’o strimtorare asia de mare, de dbr’ chiaru limb’a si anim’a Romaniloru de peste
a abrogă acbsta lege totu pe aceeaşi cale pe care mergeţi la Bucuresci; ddca voiţi academie, mergeţi Carpati.
o face acum. Cuventulu este numai, ca o lege o- la Bucuresci; voiţi teatru, mergeţi la Bucuresci; si Este unu midiulocu indirectu de a se ajunge,
fera o garanţia mai multu. candu aceşti Romani vinu aci, si dicu: nu ne la- la scopulu de a nu dâ nimicu la aceste scdle, dicun-
sati in ghiar’a despotismului si a ignorantiei, noi
Onor. d. Tufelcica a crediutu necessariu de a du-se, ca se nu se reguleze prin lege, ci prin bu­
se facemu chestiune de cifre, si se dicemu: damu
implică in acbsta cestiune, cestiunea universităţii getulu anualu. Dbr’ cum voiţi a face acdst’a candu
din Iassi, prevediuta in proiectulu de lege alu in- 14 br’ nu 15? (Aplause). se atinge de organisarea unei scdle? Voiţi d-vdstra
structiiinei, s’a disu, ca din lips’a de midiuldce se D-loru, mai înainte de tdte se ne aducemu a- acdst’a pentru sc61ele din tibr’a Romandsca? Ce a-ti
suprima ceva dela acea universitate. Acbsta aser­ minte ca, ddca avemu astadi mandria se ne numimu respunde candu ar’ venf unu deputatu si ar’ dice:
ţiune, se-mi permiteţi a spune, ca nu e exacta. Romani, inceputulu schintea, foculu care a parlitu chestiunea sc61eloru, lefile, materialulu loru, nu tre­
Acelu proiectu de lege, care nici nu este acum in si prepaditu acela intunerecu si acelu despotismu si bue se formeze obiectulu unei legi? Ce organisare
discutiune, prevede pentru Iassi o indoire a cate- nu a facutu se cundscemu ca suntemu Romani; voru avea acel 9 scdle, ce professori, ce administra»
dreloru ce suntu asta-di. . . (Zgomotu). Da, d-loru acea schintea a venitu de peste Carpati, dela acei tiune, ce prevederi voru fi acele scdle? Ce vi se
acelu proiectu de lege prevede, inca o data o dicu, domni, cum -i numesce D. Yaleanu. Nu -si aduce cere astadi? Daţi acelei scdle stabilitatea ce voiţi
mai multe catedre la universitatea din Iassi. Acum, aminte d-sa, ca a venitu unu Lazaru de acolo si se aiba si scdlele din tidra, ae scie acei dmeni se
ddca acele catedre suntu de limb’a latina, de limb’a s’a luptatu cu fanarioţii care diceau, ca Romanii -si faca unu bugetu, se scie ce venituri au pentru
grecbsca 6ri de drumu de feru, acbst’a este o ces­ nu p6te se invetie nici o sciintia in limb’a loru ? patru s’au cinci ani. Se nu credeţi ca acbst’a leaga
tiune, Care se va resolvâ candu se va trată legea Si noi se facemu chestiune de o tocmbla candu este tidr’a, câ cum ar’ subscrie o politia, pe care trebue
in Camera. Dbr’ se reviu la subventiune. In pri- vorb’a, nu se creamu din nou, ci se consacramu se o platdsca vecinicu, si candu nu ar’ plaţi-o se
vinti’a acestei subventiuni a gimnasiului din Bra­ prin lege o donatiune, care cuprinde in sine si o fia declarata de falita. Candu acea scdla va cadea
siovu, ve rogu se binevoiţi a ve aduce aminte des­ caritate si o iubire fratibsca! Nu va veni timpulu, in man’a vre-unei autoritati, care nu va mai vof
pre motivele pentru care Camer’a României, a ve- câ Romani’a se dica: nu potemu dâ acbsta suma. se o lase a fi romandsca, sdu candu acea scdla va
nitu totu-deaun’a in ajutoriulu acestei sc61e. Eră, Se ne ingrijimu candu votamu millidnele, dare candu avb fonduri, atunci vomu dice se incetamu, ca-ci
d-loru, unu timpu, candu Brasiovulu eră unu locu este vorb’a de intretienerea unei scdle Romane, credu are destulu.
de cultura pentru n o i ; părinţii noştri si strămoşii ca este o detoria sacra pe care trebue se o platimu. Prin urmare, d-loru, ve conjuru se nu ve luaţi
acestoru părinţi se duceau f6rte desu la Brasiovu (Aplause). după cuvintole ademenitdre ce s’au disu aici; nu a-
si veneau de acolo cu ide’a unei culture mai apu­ D. Q-r. B a 1 s i u. D-loru, suntu in contra pro­ mestecati Universitatea din Iassi in acdsta chestiune,
sene de catu aveam aci la noi, astfeliu ca senti- punere!, care se face de a se dâ gimnasiului din ca-ci ea exista prin lege si nu va fi sfaramata.
mentulu de gratitudine a fostu totu-deaun’a fdrte Brasiovu o suma de 15 mii lei, prevediuti prin a- Ddca d. ministru de cnltc, professoru acolo, câ omu
viu pentru acea scdla, care are, pe langa altele si cdsta lege. Facundu o lege pentru darea unei ase­ va fi facutu o asemenea erdre, d-sa va reveni si
unu edificiu din cele mai frumdse. Mulţi din tidr’a menea subventiuni, noi damu unu dreptu scdlei din nu va lasă se se sfareme acea Universitate. Se fia
n6stra -si făcu studiile acolo. Brasiovu, 8e cdra acdsta suma; ai candu din in- dbr’ siguru d. Tufelcica, ca suntu si eu alaturi
Acestea au fostu, d-loru, motivele care au in- templare, ar’ ajunge guvernulu si Camer’a viitdria cu d-sa.
demnatu pe mai mulţi deputaţi de a ve propune se nu p6ta plat! acdsta subventiune, scdl’a din D. Gr. C h i t i u . Si noi toti.
acbsta lege, si fiindu ca nu se cere nimicu mai Brasiovu va avb dreptulu se vina si se o reclame. D. M. C o g a l n i c e a n u . Voiu starul a se
multu d9 catu ceea ce este scrisu in bugetu, credu Eu dicu, ca totu-deaun’a guvernulu si Camer’a va tiend Universitatea din Iassi pe acel’asi pitioru cu
ca este bine se votamu asbsta lege/ incuviintiâ acbsta cifra si o va dâ, candu mai mica, Universitatea din Bucuresci. Iilr’ catu pentru scdl’a
D. D. Y a s e s c u apretiandu lipsele scdleloru candu mai mare; dbr’ se lasamu câ pana acum, se de peste Carpati, se-ai aduca aminte d. Tufalcica,
din tidra propune in cuventu lungu a se da numai damu cifr’a după resursele ce vomu avea; si speru ca părinţii noştri au ajutatu acele scdle si nu s’au
5000 fora art. de lege. ca nici odata nu vomu refusâ acdsta cifra; dbr’ nu temutu nici de sabi’a Ungurdsca nici de cea Nem-
„D. Gt. C h i t i u . D-loru deputaţi, -mi place voiu se o damu printr’o lege, pentru câ in totu tidsca, pururea ei le au sustienutu.
se credu, ca dbca s’au gasitu onor. preopinenţi, anulu se-si aduca aminte Romanii din Transilvani’a Iilta traditiunea pe care ne au lasat’o ndua
care se combata acestu proiectu de lege, nu au fa­ ca au fraţi peste Carpati, care le dau acdsta sub­ strămoşii noştri, si credu, ca noi suntemu detori
cutu acbst’a fiindu convinşi, ca trebue se combata ventiune. Prin urmare, nu suntu pentru lege si se-i urmamu. Nu aci, d-loru, trebue se fimu pre-