Page 28 - 1875-02

ocupaţi de economii; suntu alte multe cheltuoli, in dî devene totu mai deplorabile, apasati fiendu din partea reuniunei filautropice a femeiloru din
unde trebue se fimu seriosu economi, acolo asiu prin totu feliulu de calamitati si dificultăţi. — Fagarasiu si tienutu *) in 9 Fauru 1875 in favo-
dori se vedu pe d-nii ce se oppunu la cifr’a neîn­ Acdsta ideea salutaria esprimata de mai mulţi, rulu pauperiloru din Fagarasiu :
semnata ce se cere astadi, ca voiescu se faca eco­ pana acum rernasb nerealisata; fiendu-ca pana a- 1. . Entrde au incursu . . . . 1 8 6 fi. 8 0 c r .
2
nomii, âr’ nu aci. Catu pentru mine, d-loru, as­ cum nu luâ nemenea asupra-si initiativ’a acelei idei. Oferte mar’animdse . . . . 1 1 fi. - s i
— Acum inse a sositu tempulu, in care se se faca unu galbenu imperatescu; —
tadi, suntu guvernamentalu si votediu cu bucurie totulu ce se p6te, fora de nece una amanare. — 3. Din vinderea sortiloru de lote­
acdsta lege (aplause). Pentru ajungerea acelui scopu s u n t u impe- ria au incursu ......................... 57 fi. 10 cr.
D. M i n i s t r u c u l t e l o r u s i i n t r u c t i u - riosu necessarie schdle corespundietârie, in care se Sum’a 254 fi. 90 cr.
n e i p u b l i c e . D-loru deputaţi, fiindu ca onorab. se propună t6te obiectele necessarie spre inaintarea si unu galbenu imperatescu. —
D. Cogalniceanu a atinsu in discursulu d-sale ches­ in cultura si scientia, care e celu mai eficace mi- Subtragundu-se spessele cu . 111 fi. 65 cr.
tiune internaţionala, dati-mi voia, câ ministru, se diulocu spre a-si ameliorâ starea atatu spiritual- Remane venitu curatu 143 fi. 25 cr.
-mi făcu reservele mele asupra celoru dise de d-sa mente catu si materialmente. — si unu galbenu imperatescu. —
Asia comun’a bes. gr. cath. Mogosiu-Cosiocani Fagarasiu in 16 Fauru 1875.
in acdsta privintia. Nu este vorb’a nici de cum, se ocupa si acum cu edificarea unei sc61e, care a-
d-loru, aci de a face din acdsta chestiune o reac- poi se corespunda intru t6te, la instruirea prunci- G a b r i e l e J a k a b ,
tiune in contra altoru idei ce se pretinde, ca s’ar’ loru, aceea inse. cu dorere trebue se marturisimu, secretariu.
sustinâ la Pest’a. Trebue a recunâsce, din contra, nu se poth efeptuf din causa, ca poporenii nu dis­ *) Este acdsta reuniune a femeiloru romane
ca guvernulu din Vien’a a intielesu f6rte usioru si pună deajunsu de spessele necessarie pentru clădire, ori maghiare, ori d6r’ numai maghiara in scopulu
fiendu-ca densii -su tare sărăci, aceea se scie si
indata ca in subventiunea acdst’a a scâlei romane si teudentiele ei? — Amu dori se scimu, cine ce
din Brasiovu nu este vorb’a de nimicu altu-ceva de din esperintia fora a mai documentă si prin ates­ nutresce in sinu. — Red.
tate. —
catu de interessulu culturei generale omenesci; si Comun’a Mogosiu jace in direcţiunea Teiusiu-
cum guvernulu dela Vien’a, câ guvernu luminatu, Abrudu intre nesce munţi inalti, care-su camu ne­
este muliumitu de a se ajutâ o sc61a in care nu se fertili si ne provediuti cu drumuri acomodate pen­ Nr. 1036/1875. 1—1
face propaganda politica, si cum guvernulu nostru tru castigu si comunicatiune, cu t6te, ca poporulu Publicatiune.
este multiumitu de a veni in ajutoriulu unei ase­ lucra de secii la clădirea drumuriloru. —
menea sc61e binefacatdre, care este numita a latî Dereptu acdsta densii vediendu-se intru una Posessorii de pamentu, cari au remasu in re-
stare atatu de nefavoritâria, ma chiaru apasati de
cultur’a omendsca; guvernulu Austriei a admisu, câ stantia cu platirea simbriei pazitoriloru de câmpuri
atatea calamitati si dificultăţi mai nesuportabile, ne
noi se damu acea subventiune si guvernulu nostru mai avendu nece una sperare, spre a-si vedd scâl’a si livedi din anulu trecutu, suntu provocaţi a platf
a aderatu la acestu proiectu de lege. ver-odata deplinu gatata si provediuta cu tdte re- aceste restanţii celu multa pana ill 3f
Acum, in privinti’a observatiunei făcute de d. cuisitele si mobilele necessaria pentru instrucţiune, Martin a. c. la cas’a de dajdia a cetatii cu
Balsiu, se ini permită d-sa a-i face o contra obser- apelbza la mare-animositatea si generositatea P. T. atat’a mai vertosu, ca după trecerea acestui ter-
vatiune. Generalmente in tierile care se bucura de publicu rom., câ se fia catu mai caldurosu sprigi-
regimulu parlamentam se prefere a se otarî 6re- niti intru întreprinderea loru, intendiendule mana minu va urmâ scâterea loru câ si a dajdiei tierii
care chestiuni prin bugotu si a nu se otarî prin de ajutoriu spre realisarea unui scopu atatu de no- cu essecutiune.
legi. Bugetele se făcu de miniştri, care după o bilu, maretiu si filantropicu naţionale. B r a s i o v u , 10 Februariu 1875.
simpla apretiatiune a loru potu adesea se stdrga Ajutdriale incurse prin staruinti’a generosiloru
din ele cifre menite a aduce foldse, cifre pe care p. t. domni dela p. t. publicu romanu se se adres- Magistratulu cetatii si alu districtului.
Camer’a de multe ori ar’ voi se le vddia figurandu seze deadreptulu la d-lu Directoru Basiliu Cosiocu
intre cheltueli. Si avemu exemplu de unu aseme­ parochu gr. cath. prin A.-Iuli’a—Ighiu—Mogosiu—
nea lucru chiaru relativu la acdsta chestiune: D. Cosiocani, carele -si va dâ ratiociniulu si pre calea
Teii a stersu din bugetulu culteloru, pe candu erâ publicităţii. — Pretiurile placei
ministru, acbsta subventiune a scdlei din Brasiovu, Unu p o p o r a n u f i d e l u . iu 19 Februariu 1875.
si cum Camer’a naturalmente este mai economica
in totu-deaun’a de catu unu ministru, stdrsa a re- Mesura Specia fructeloru Pretiulu
masu acea subventiune din bugetu. Prin urmare, fi. cr.
candu guvernulu insusi vine si adera, câ se aiba Noutati diverse.
] fruntea .
manele legate in acâsta chestiune prin o lege, eu — După blasfemi’a, ce se cetesce in „Tele- Grauu > midiulociu 4 26
86
3
nu intielegu, cum deputaţii se potu opune la votarea grafulu“ din Sibiiu nr. 12 asupra marelui re- de diosu 3 34
CD
unei asemenea legi, prin care se impune o restric- pausatu, „Orientulu îatinu* din Brasiovu este en~ o. Mestecatu 3 30
tiuue guvernului. gageatu cu tdta andrea sa a se esxplicâ in faci’a O n 1 fromdsa 2 80
e
—- Se pune la votu închiderea discusiunei si tierei si a natiunai, p8ntruca „Telegr.“ la elu se o Secara / d midiulocu 2 68
2
, 1 frumosu
se primesce.* provdca. fi* Urdmiu j d0 m j(jj[ u i ocu 2 40
26
o
<“> Se citesce art. î si opiniunea minorităţii. 1 • r~i , | frumosu 1 38
fi«
A
U-i
In fine se votdza cu 70 bile albe in contra la 26. ■f M a r t h ’ a O h e r e s t e s i u câ socia; —- 00 Uvesulu | (j 0 m idiulocu 1 34
-+*
p
Ondre naţionalei Camere! — M a r i ’ a , Victori’a, T i t u , E u g e n i ’ a s i I u l i a n u Cfl Porumbulu 3 14
câ fii, — Mari’a Oherestesiu născută Bocsi’a veduva Meiu 5 —
In sied. din 11. Fauru a. c. camer’a României preutdsa din Ohetiu câ sdcra, — Demetriu Chitulu 02 Hrişcă — —.
CD
a datu dovad’a cea mai splendida si mai secura de c. r. locotenente in pensiune din Zagr’a câ taica; *-< Mazerea 5 8
amârea de patria si de viati’a nationalitatii si a Mari’a Chitulu soci’a lui Yasiliu Draganu conduca- a Lintea 7 60
patriei sale: — ea a votatu la propri’a iniciativa toriu la cartea funduaria si Rabeic’a Chitulu câ ’Faseolea . 5 34
7
Sementia de inu
una suma de c i n c i m i 1 1 i 6 n e , care, emissa cu sorori, — Ioanu Oherestesiu preutu gr. cat. in Cartofi — 34
80
renta, e menita pentru cumpărarea de arme. Re- Irnbuzu, — Vasiliu Oherestesiu preutu gr. cat. in
portnlu seniorelui generalu T e l l u , sustienutu de Bnngardu; Simeonu Bocsi’a protopopu gr. cat. in a Carne de vita . 18
acestu fiiu marţiale cu celu mai caldurosu patrio­ Iclodu si Irin’a Batinasiu născută Bocsi’a preutdsa a „ de rimatoriu 26
„ de berbece
tismul, Camer’a la primitu si gubernulu iuca cu ea. in Ceab’a Ioanu Oherestesiu oficialu de economia in —
20
Princ. Dem. G h i c a s i D . R o s n o v a n u au doveditu Chetiu câ cuscrii si Petru Anc’a presiedintele sedriei i .3 Seu de vita prospetu " ’ —
L 1
O *3
in sustienerea acestui reportu cu logic'a cea mai orfanale in Gherl’a câ veru si in numele numerosi- 6 s » » ii topitu . ' "’ n
sanet6sa, ca sustienerea demnitatei, stimei si a tă­ loru consângeni plini de întristare si cu anima
riei tierei e celu mai probatu patriotismu. — S’a frauta de profunda dorere anuncia, cumu-câ.
datu espressiune trebuintiei reale, câ armat’a se €rafi*siirlBe
aiba arme de acelaşi sistemu pentru defensiva si •IOANU CMTUXU
pacea intru inaintarea si progresarea pe calea viaţii. fostu perceptore regescu de dare in Hatiegu, in ia bursa in 23 Februariu 1875 stâ asia :
On6re datatoriloru de viatial Relatiunile mai intime urm’a unui morbu de tifusu, dup» primirea SS. Galbini imperatesci — — 5 fi. 26
si cu statele consangene voru mari prestigiulu viaţii. Sacramente trech la celea eterne astadi in Batleanu Napoleoni — — — 8 „ 90
la 17. Februariu 1875. după amddia la 4 6re, in
etate de 42 ani, in alu 15. anu alu căsătoriei sale Augsburg — — — 105 „ 65
M o g o a i i n d i u ’ a d e t r e i - i e r e h lasandu-si in doliu famili’a si pre numeroşii con­ Londonu — — — 111 „ 35
sângeni. Imprumutulu naţionala •— 75 „ 80
Onorabile Redactiune! Naţiunea a pierdutu unu fiiu zelosu iu repau- Obligaţiile metalice vechi de 5®/o 71 „ -
Ve rogu cu totu respectulu se binevoiţi a pu» satulu! Obligaţiunile rurale ungare 79 , 50
blicâ in ştim. diurnalu, ce redigeti, urmatoriulu Ceremoni’a funebrale se vâ îndeplini Sambata
A p e I 1 o $)• in 20. 1. c. la 2 6re după amddia in Chetiu, la „ „ temesiaae 77 „ 50
De repetite ori s’au vorbitu in adunari si care suntu rogati se asiste toti consângenii, amicii „ „ transilvane 76 p -
scrisu prin diurnale despre ameliorarea sdrtei celei si cunoscuţii repausatului. „ p croato-slav. 00 0 * 1
atatu de triste a poporului Munteanu, care din dî Fia-i tiern’a usiora si amentirea eterna! Acţiunile bancoi — — 962 „ -
„ creditului — — 220 „ 20
*) Celelalte diuaria romane inca suntu rogate Statiocieiiu publicu.
a reproduce acestu apellu. Despre venitulu balului mascatu, arangeatu

Redactorii respundietoriu ÎMithmeâ: Cu tipariulu lui
J U C O B U M U f t E S Î A N U . t IOANE GOTT si fiiu HENRICU.