Page 29 - 1875-02

Qazet’a eae do 2 ori: Joi’a si Dumineo’a, 8e prenmnera ia poştele c. fii r., si pe la
Foi'e, eandn concedu ajatdriale. — Pretiuiu: Asasini mm DD. corespondenţi. — Pentru serie o or.
pe 1 arm 10 fl-, pe */» 3 fl. v. a. Tiori esterne 12 fi. Tacs’a timbrala o 30 cr. de fiacaro pu­
7. a, pe «na anu sdu 2 \ / galbini mon. sanatorii. blicare.
s

Ir. 13. Brasiovn 28116 Februariu 1875.
______________________________________ a

Actulu immormentarii § 25. D. v.-presiedinte arata, ca s’an aflatu anuncia prea trist’a scire, că ade^eratulu patriotu,
indemnatu a conchiama pre domnii membrii la o devotatulu si ilustrulu barbatu alu jaLunei romane,
Exc. Sale br. L. V a s i 1 i u (le P o p p u
siedintia estraord. p r e a t r i s t a , la o siedintia, in presiedintele de senatu la s. curi’a regia, preaie-
in B,-Pest’a.
careâ, petrunsu de cea mai profunda durere, si cu dintele si membrnlu fundatore alu asociatiunei
Actulu funebralu, immormentarea osementeloru
ochii scaldati in lacremi, se vede constrinsu a anun- transilvane pentru literatur’a sT^trtfur’a poporului
marelui defunctu lir. VasSIia s’a ciâ, ca, după o telegrama primita astadi după 8 romanu etc. etc.
sevarsitu Sambeta in 20 Fauru 3 6re după amddiadi. 6re antemeridiane, dela d. Alexandru Romauu, Es- Si inebiae cu cuvintele: Numele acestui raru
Pana ce vomu fi puşi in positiune de a publică
celenti’a Sa, prea demnulu si prea iubitulu presie- barbatu s’a eternisatu in anualele natiunei prein
unu reportu mai detaiatu despre decurgerea acestui
diute alu acestei asociat. L A D I S L A U B A S I L I U faptele si meritele sale nemuritărie. Memori’a lui
actu de ultim’a on6re, ce s’au datu acestui credin-
baronu de POPPU, asdra la 8 bre s’a mutatu la va fi binecuventata dein generatiune in generatiune
tiosu fiiu alu natiuuei romane, pre care neiudurat’a cele eterne, si ca, după o alta telegrama, primita si pastrata cu scumpetate in animele posteritatiei
rnbrte l’a rapitu asiâ de timpuriu din sînulu naţiu­ in decursulu acestei siedintie, ceremoni’a inmormen- romane. Fia-i tieren’a usi6ra si amentirea eterna!!!*
nii si alu familiei sale, damu locu aci unei scurte
tarei a acestui illustru barbatu, se va tiend iu 20 Representantii Associatiunei transilvane fura
descrieri, ce o aflamu in foile din faci’a locului.
Februariu c. n. a. c. in Bud’a-Pest’a, după care dd. Augustinu Ladai, I. cav. Puscariu, Alexandru
Inca pre la 2 6re după mddia-di etagiulu
osamentele aceluia se voru transportă la Reghinulu Romanu si Ales. Nedelcu la actulu immormentarii.
primu si curtea casei de doliu de sub nr. 8, pre­ sasescu, spre a se asiediâ spre eternulu repausu. „Federatiunea* in frunte intre semne de do­
cum si intrdga strad’a Morariloru erau asiâ de pline Dupace d. v.-presiedinte cu versu trista si in- liu oftdza cu profunda dorere asiâ:
de condolenti, in catu abid persbneloru singuratice treruptu de durere, descopere, ca toti membrii pre- „Inessorabil’a m6rte stinse bra una vidtia
li mai eră cu potintia a străbate. Tagm’a judeca-
senti suutu petrunsi de asemene durere pentru asta scumpa Romaniloru. — Naţiunea romana perdii pre
tordsca eră representata in numeru aprăpe completu,
pif-rdere atatu de aduncu semtita, r6ga pre comitetu unulu dintre cei mai buni fii ai sei, . — poporulu
si nice ministeriulu de justiţia Dr. Pauler nu lipsi. că se delibere, ca ce ar’ fi de a se face si in ce pe unu stelpu aperatoriu. Barbatulu carele prin
Actulu funebralu s’a sevarsitu cu mare pompa, pre­ direcţiune, spre a-ne depune tributulu celei mai in­ „virtute si laliore* ajunse la cea mai in-
cum se si cuveniea celui mai mare barbatu alu na- time recunoscientie si pietati facia cu nemuritdriele nalta positiune sociale, carele prin amărea natiunei
tiuuei romane. Dr. Victorii M i h â l y i , episcopulu
merite ale illustrului defunctu? si a patriei sale castigase t6te animele connationa-
Lugosiului, in ornatu funebru si insocitu de mai Conclusiune. Comitetulu petrunsu de cea mai liloru sei, — au repausatu in 17 Febr. 1875 iu
mulţi canonici din Blasiu si Oradea mare, a cele-
profunda durere, si-implinesce numai o sacra deto- etate de 56 ani, prea de tempuriu pentru naţiune
bratu servitiulu divinu după ritulu orientalu, acom-
rintia natiunale catra unulu dein celi mai rari si si famili’a sa.
pauiatu fiiudu de unu choru bine instruitu. Epis­ mai iluştrii barbati ai natiunei, candu in aceste Istori’a decenieloru din urma a Romaniloru
copulu Mihâlyi tienfi in limb’a romana o cuventare momente prea t r i s t e vine a dă prein acdst’a ex- din Austro-Ungari’a, i va reservâ una pagina diu
funebrale, in care accentuă t6te meritele marelui pressiune celoru mai intime semtimente de condo- cele mai frumbse, spre a illustrâ numele lui, tre-
defunctu. Canoniculu .titulariu de Oradea-mare, d-lu
lentia pentru pierderea ilustrului repausatu, si totu caudu-lu la posteritatea recunoscatăria.
Popu, tienh o cuventare in limb’a maghiara, in care
odata decide, că aedsta manifestare se-se treca in Naţiunea romana se imbrace doliulu celu mare,
numi pre defunctulu celu mai mare si mai bunu
acestu processu verbale, că unu d o c u m e n t u p e - fiii ei se verse lacrima de dorere, tributulu de a-
barbatu alu naţiunii romane. Cuventarea acdst’a a
r e n n u d e p i e t a t e s i r e c u n o s c i e n t i a facia cu măre pentru atat’a am6re, ce elu au nutritu in
avutu unu efectu emotionatoriu. Abiâ pre la 5 6re
n e m u r i t o r i e l e m e r i t e a l e a c e l u i a , In nexu peptulu seu si au documentatu prin fapte catra po­
s’a redicatu sicriulu pre c&rulu de pompa funebra,
cu acdst’a decide mai departe, că despre acdst’a porulu romanu.
pre car8-lu trageâ siese cai, si conductulu se pu3e
conclusiune se-se incunoscientie29 numai decatu pre Fia-i memori’a eterna si binecuventata!*
in mişcare. Episcopulu pontificante si preutîmea
cale telegrafica famili’a înaltului repausatu. A se Si „Orientulu Latinu* ei publică necroiogulu
mergeau pre diosu înaintea carului, după care ur­
publică unu necrologu, cum si acestu processu ver­ in frunte.
mau coudolentii parte pre diosu, parte in unu sîru bale intr’ unu numeru separatu alu foiei asoc., îm­ „Familia* „Gur’a Satului* in doliu si vestmente
infinitu de ecuipage. Sicriulu se asiediâ in capel’a
brăcate in coldre de d o l i u (negru.) de gele seribse -si arata pietatea, stim’a si reverin-
din cimiteriulu Kerepes, de unde apoi se va trans­
Pentru a asista la ceremoni’a inmormentarei ti’a catra inaltulu barbatu nationalu. —
portă la Reginu in Transilvania. Noi cei depăr­
effectuinde in 20 Februariu c. n. a. c., se esmitte Pana si une diaria străine vorbiră cu stima si
taţi cu corpulu, inca amu fostu de facia cu dorerea,
o deputatiuue de patru inşi deintre membrii funda­ reverintia de marele Defunctu. „Kronstâiter Zei -
gelea si lacrimile versate după atata perdere prd tori si ordinari ai asoc. in cualitate de representanti tung* din Brasiovu intrunu „Telegramu* lungu din
timpuria !!! —
ai aceleia, si anume: in persbnele domniloru Au- B.-Pest’a 18 Febr. a. c. despre mârtea Gestionatu­
Cate manifestatiuni de stima, pietate, reverin-
tia si recunoscientia, ma cate suspine undulate iu gustinu Ladai, Ioane cav. de Puscariu, Alexandru lui adauge:
Romanu si Alexandru Nedelcu, cari suntu a se „Eternisatulu a fostu de comunu cuuoscutu că
siroe de lacrimi a trasu după sene pre trist’a scire
avisâ despre acdst’a pre cale telegrafica. In fine exemplu de simtiulu dreptăţii si de am6rea de pace.
de mutarea la eternitate a marelui repausatu, Hh\
pentru a asistă la solenitatea astrucarei in Reghinulu E barbatulu, despre care decbiarase vice-cancella-
IjKelIsiati TasSIfss de Poppu etc. sasescu, comitetulu esmitte dein senulu seu o de-
potemu vedb din expressiunile cele sincere atatu ale riulu de curte intr’o causa importanta înaintea tro­
putatiune de doui inşi, in persbnele domniloru: nului dicundu: „Ddca asi avă vreunu processu cu
diarialoru catu si ale comitetului „ A s s o c i a t i u n i i Iac. Boiog’a v.-presiedinte si Davidu bar. Ursu,
t r a n s i l v a n e r o m a n e 4 etc., care indata după tatalu acestui Domnu, mi asiu alege pe fetioru-seu
membrii aii comitetului, caroru suntu de a li se de judecatoriu* si finesce asia: „Poporulu romanu
primirea tristei soiri, adunata in siedentia extra-
ordinaria, se invescb in gele după perderea Presie- recompensa spesele de caletoria. are causa deplina a gelf pe acela, la care potea cu
Verificarea acestui procesu verbale se concrede
mundria ee-si arunce privirile. Br. de Poppu se
dentelui seu, ceea ce dovedesce protocollulu Sieden- domniloru: Dunca, Hannia si Macellariu. născuse in 1819 si intră in servitia de stătu in
tiei, care suna asia:
Sibiiu, datulu că mai susu. 1841.*
„Nr. 42-1875.
l a c o b u B o l o g a m. p.,
Frocessw verbale,
V.-presiedinte.
luatu in sisdinti’a estraordinaria a comitetului aso- Denuntiaiitli.
ciatiunei transilvane tienuta in 18 Februariu c. n. I o a n e V . R u s u m. p., Unii 6meni multu mai teneri decatu noi, ve-
secret. II.
1875 sub preaidiulu d-lui vice-presiedinte I. B o i o g ’ a diendu ca ne provocamu une-ori la intemplari si
fiendu de facia domnii membrii: P. Du n e a , E . S’a perlesu si verificatu, Sibiiu 19 Febr. 1875. fapte din dilela mosiu-nostru, ne iau in risu, -si
M a c e l l a r i u , I . H a n n i a , I . T u l b a s i u , Con­ P. Dunca mp. E. Macellariu. mp. I. Hannia mp.* bătu jocu de noi. Las’ se-si bata, las’ se ridia, ca
stant. S t e z a r i u , I . V . R u s u , Z . B o i u , Vis. Anunciulu publicatu in Fbi’a „Transilvania* si Cham din mitbulu evreiloru -si bătuse jocu de
R o m a n u , Dr. Dem. R a c u c i u , I . C r e t i u , D r . are expressiunile: „Comitetulu associatiunei transil­ tata-seu. Ei ridu de noi, dr’ fetiorii loru Ie voru
Aur, B r o t e s i I . C â n d r e a . vane, petrunsu de cea mai profunda durere, vine a dă cu pumnulu in falei, ii voru luă de peptu si-i