Page 3 - 1875-02

dela potere nu concedu câ se i se dâ acelu ajutoriu, sociloru sei, câ in siedinti’a de a doua dî, 22 Dec. mălaiului, necum se mai p6ta merge cale de 8—10
sub pretestu, ca scol’a nu este comunale. l£ra 1874, se presinte in scrisu o alta moţiune pre miluri si la lucrulu drumului comitatului. Deci
territoriulu segregatu pentru scol’a comunale nu-lu rnâs’a adunării. Moţiunea d-lui Vaida, subscrisa de numitulu jude processuale a cerutu dela comitetu
folosesce nice scol’a comunale, pentru ca atare 20 membri romani ai comitetului, premitiendu fap­ eliberarea poporatiunii acestoru comune dela lucrările
sc61a nu esiste, — nice cea confessionala, pentru tulu, cumca moţiunile minoritatiloru nu se trecu la drumuriloru publice.
ca aceea nu este comunale, in locu câ se i fia protocolulu adunării si nice altcum nu se substernu Cererea nu s’a implinitu, si nice acea comissi-
concdssa acâsta folosintia scâlei confessionale, pentru ministeriului, bataru câ voturi separate, si astfeliu une, pre carea comitetulu o esmissese intr’o alta
câ bataru acdst’a se fia pusa in starea buna de a guvernulu nu p6te se vina la cunoscinti’a adeveratei siedinti’a pentru cercetarea si aflaxea mediuldceloru
potd cultivâ poporulu. Parerea mea dâra este, ca opiniuni publice, in specia cu privire la comitate, pentru imbunetatîrea sdrtei acestoru comune, inca
se ajutamu sc61ele, si priu tr’insele cultur’a popo­ unde maioritatea poporatiunii nu este după dreptate nu si-a datu reportulu. Pentru căuşele sullevate
rului, si candu o scâla confessionale cere ajutoriu, representata in adunarea municipale, precum d. e. de romani au luptatu cu tdta poterea cuventului
se concedemu comuneloru se-i dd acelu ajutoriu, câ si in comitatulu Oosiognei, unde intre 160,000 Dr. Silasî, Gavrila Popu, Ladislau Vaida, Yasiliu
pre calea acdst’a cultivandu poporulu, se-lu facemu suflete 120 de mîi suntu romani, prin respingerea Rosiescu, Lazaru Maximu, Ioanu Petranu si alţii
aptu pentru guvernare propria si spre imbracisiarea si nesubsternerea votului minorităţii romane, guver­ asiâ catu succumberea Romaniloru & fostu de totu
si a altoru institutiuni salutarie.* nulu se informâza numai despre opiniunea maiori- onorifica. fa
Aceste observări făcute fdrte la locij, au resu- tatii membriloru, ce constituescu comitetulu comi­
natu câ glasulu celui ce striga in pustia. Yenindu tatensu, âra nice decâtu nu vine la cunoscinti’a
Din c o m i t a t u l u S o l n o c . i n t e r i o r u
la rondu publicarea articlului de lege 33, despre opiniunii adeveratei maioritati a poporatiunii comita­ i n T r a u s i 1 v a n i ’ a .
modificarea legii electorali, iea cuventulu d-lu Ladislau tului, — arăta, cumca prin asta restrictiune, făcută
Yajda si dâ espressiune urmatoriului pronuncia- prin maioritatile neromane mai in tăte juredictiunile In diu’a botezului Domnului la
mentu: tierei, romanii, dâca nice atata multiumire nu li se au. 1975.
Luandu in consideratiune faptulu, cumca prin face, câ si dorintiele loru se se aduca la cunoscinti’a (Capetu.)
novell’a electorale, in locu de a se face mai libe­ guvernului, se impartesiescu numai de greutăţile, II. Se vedemu inse, cine a fostu d. conte de
rala legea vechia electorale, si in locu de a se âra nu si de favorurile constitiunii municipali. Bethlen si pre terenulu politicu? D-sa consangeanu
unifică censulu ardeleanu cu censulu din Ungari’a, Deducandu apoi relele, cari resulta din o ast­ cu d. cancelariu Audrâssy la an. 1871 la organi-
sarea comitateloru si-au propusu a binemerită de
iu butulu representantiei poporului si a egalitatii feliu de procedura atatu pentru guvernu, catu si esclusivismulu maghiaru, din care causa — fara
de dreptu, atatu de desu laudata, prerogativ’a pentru bun’a intielegere intre romani si maghiari parteciparea romaniloru — dintre 133 membri a-
nobililoru, de a fi alegatori sub titlulu nobilitariu, propune câ comitetulu comitatensu se substârna lesi (alegundi) in comitetulu comitatensu decisu cu
s’a sustienutu, cu pucine modificări, si pre veni- cestiunea la ministeriu, si acel’a se fia provocatu ai sei a lasă romaniloru numai 66 de membri, si
toriu, pre candu din contra, indreptatîrea electorale a-si esplicâ ordinatiunea de sub nr. 30,033 din a desemnatu nu numai cercurile alegatârie curatu
romane, ci totu-deodata a desemnatu si membrii
a classei poporului s’a legatu de conditiuni mai 1873, cumca adeca după aceea opiniunile si voturile romani, cari ar’ fi de alesu, câ — după cum se
grele si in specia pentru Transilvani’a s'a redicatu separate ale minorităţii suntu de a se substerne sprimâ — se combrobeze inaintea regimului, ca in-
in deosebi censulu si astfeliu neamesuratu pucin’a odata cu protocolulu adunării inaintea ministeriului ? teliginti’a romana si-au perdutu t6ta influinti’a asu­
infiuintia a poporului transilvaneanu in genere, Propunerea ins’asi vi-o alaturu aici *) pr’a poporului, si cumca poporulu numai de domni’a-
âra iu specia a romaniloru, — nu numai cu privire Maioritatea ungurâsca respinse si acâsta moţiune. sa asculta.
la alegerea de deputaţi s’a redusu la minimalulu Romanii dedera in siedinti’a de după prandiu re- Asemenea a desemnatu cercurile si pentru par-
possibilu, ci (după ce si pre membrii reprasentantie- cursu contra respingerii moţiunii de mai susu, inse tid’a opositionala (stang’a) maghiara, precum si nu-
loru municipali totu aceia i alegu, si respective maioritatea maghiara respinse si recursulu, indrep- merulu loru !
D. conte de Bethlen inse in celu d’antaiu
numai alegatorii dietali potu fi membri ai represen- tandu pre Romani, câ recursulu se si-lu dâ la cercu la Chireu (Kârâ) unde erâ se se alâga 9
tantieloru municipali) si influinti’a poporului asupr’a vice-comitele, alaturandu langa dinsulu si estrassulu membri maghiari stengaci a suferitu f i a s c o ! ca-ci
alegerii membriloru representantieloru municipali respectivu din protocolulu siedintiei. S6rtea acestui alegatorii romani sub conducerea braviloru: Ioanu
s’a restrinsu: — din aceste considerante, atatu în­ recursu este inse înainte precalculata. Recursulu Muresianu din Gherl’a si Elia Bercianu notariu in
sumi, catu si in numele celorlalţi membri romani după lege este de a se da in 15 dîle. Este inse Ormanu, după ce maghiarii nici unu membru ro-
presenti ai comitetului comitatensu, cu ondre me rogu cunoscutu, ca cate-odata trecu si lune întregi pana manu nu au avutu se alâga in acelu cercu, au a-
lesu 9 romani! baremu de amu fi potutu insemnâ
de comitetulu comitatensu, câ se binevoiâsca a se gata protocdlele siedintieloru, deci se p6te ca pentru d. Bercianu o asemenea bravura si cu oca­
induce in protocolulu siedintiei, cumca represen- numai după lune voru primi si romanii estrassulu siunea alegeriloru de deputaţi dietali, inse cu do­

tanti’a comitatului Oosiognei iea cu d o r e r e recerutu din protocolu. Atunci candu se recursulu rere dinsulu inca au militatu sub flamur’a preuti-
ac t u despre dispusetiunile cuprinse in numitulu va fi simplu reieptatu, câ intardiatu. loru numiţi mai susu. — Speramu inse, ca pre vii-
articlu de lege, âra la casulu candu on. comitetu j^lcca apoi ce pâte omnipotinti’a maghiara 1 toriu câ unu posesoru de 200 jugere de pamentu
n’ar primi acdsta propunere, noi romanii ne rogamu Ecca ca se p6te intemplâ aceea ce a disu Dr. Silasl Va remanâ consciu chiamarii sale de romanu 1
câ bataru aceea se se ik la protocolu, cumca in siedintia, cumca maghiarii voru se pună Roma- Acâsta stratagema, precum si încordarea inteli-
membrii romani ai representantiei municipali ieau niloru chiaru si lacatu pre gura, câ nice dorerea, gintiei romane si prin alte cercuri electorale indu-
plecâ pre d. Carolu de Torma, câ comite supremii
cu dorere actu despre memoratele dispusitiuni ale ori nemuîtiamirea se nu si-o pdta esprime. **) a paralisâ procedur’a contelui de Bethlen, si la a-
novellei electorali, cu atatu mai vertosu, ca- ci in De interesau pentru cetitorii diuariului Domniei- legerea amploiatiloru comitatensi a se pune in coin-
diet’a tierei, cu ocasiunea statorirei dispositiuni- tale mai p6te fi si o propunere a d-lui jude pro- tielegere cu dd. Gavrilu Mânu si Andreiu Francu,
loru respective din lege, s’a spusu pre facia, cumca cessuale Nicolau Popu din Gileu. Acestu domnu, cu cari si facil unu pactu, câ dintre 9 judi proces-
restrictiunea indreptatirei la alegare, se face directu care ecupa de mai mulţi ani postulu de jude pro- suali se fia 3 romani, pre cari i va propune inte-
liginti’a, mai tardiu, in gremiu unu v.-notariu, unu
pentru neîncrederea ce o au cei dela potere catra cessualu in cerculu Gileului, a portatu, câ unu subesactoru, unu assessoru la sedri’a orfanala si unu
Romani. officiantu diligentu si consciu de missiunea sa, cea notariu, — in urm’a acestui pactu, posturile reser-
Presidiuîu a observatu propunetoriului, ca legile mai viua grige totu-de-un’a pentru promoverea vate romaniloru, le a si oferitu acelor’a cu consci-
publicate, conformu usului, suntu de a se luâ bunăstării atatu morale, catu si materiale a popo­ inti’a de barbatu demnu, pentru-ca d. Torma, sci-
simplu la cunoscintia si nu dau locu la nice o ratiunii cercului concrediutu administratiunii sale. indu bine, ca romanii ar’ potâ fi eludaţi prin ma­
discusaiune. Cu t6te ca Dr. Silasî si Gavrile Popu Intre 20 comune tienetdrie de acelu cercu, ghiari, asiâ au intocmitu candidarea, catu numai
romani au luatu in candidatiune.
redicara cuventulu pentru admiterea propunerii la sârtea cea mai grea o au comunele de munte Mari- Acf averau de a insemnâ, ca d. de Torma
discussiune, adunarea totuşi trecu preste propunerea sielu, Magur’a, Lapisce, Muntele-Rece, Somesiulu după impregiurari totu-deaun’a a luatu in conside­
lui Vaida la ordinea dilei, denegundu-se si trecerea caldu si rece, cari comune sustienendu-si traiulu ratiune si escontentarea aspiratiuniloru naţionale ro­
moţiunii la protocolu. pana acum numai cu lemnaritulu si avendu si pre mane, intocma precum le-a pretiuitu si conaideratu
S’a intemplatu, ca cu o alta ocasiune, o alta langa acest’a de a-si sustienâ cu poterea propria si limb’a, cu a careia literatura e si prâ bine cu­
moţiune din partea Romaniloru, vedi bine respinsa si cu multa truda, drumurile făcute numai de ei noscuta. —
de maioritatea ungurâsca, s’a substernutu din partea printre stâncile muntiloru, pre linie de mai multe D. de Torma au conaideratu si altcum pre
comitetului la ministeriu, — inse nu cu protocolulu miluri, suntu siliţi a merge si la fecerea drumului barbatii romani, denumindu-i de membri onorari la
comitetu, in privinti’a acâst’a d. de Torma au dusu
siedintiei deodata, ci separatu. Ministrulu in res- in alte parti ale comitatului, pre acolo, pre unde cu sine suvenirile romaniloru de unu barbatu de-
criptulu sub nr. 30,033 din 1873, retramitiendu ei nici-odata nu ambla, se afla asta-di prin lips’a sceptu si loialul
moţiunea la comitatu, afla greşita procederea, ca panei de t,6te dilele atatu de necasiti, catu abiâ li Nu au facutu inse asiâ d. conte de Bethlen,
acâsta moţiune s’a substernutu seperatu. Domnii mai remane tempu, de a ingrigi, pentru castigulu ca-ci dinsulu indata după ocuparea postului seu a
dela comitatu esplica rescriptulu ministrului intr’a- inceputu a desconsideră limb’a romana — care o
colo, ca moţiuni singuratice, cari nu s’au redicatu vorbesce altcum bine —- si a delaturâ dela consul­
*) S’a publicatu in nr-ulu 4. alu „Gazetei.“ tări pre conducătorii romani pana la unu tempu,
la val6re de conclusu nu mai suntu de a se sub- Red. in care observă, ca nu e bine! âra de membri o-
sterne, — deci si substernerea moţiunii de susu, **) După cum aflaramu din unu comunicatu norari in comitetu sub totu tempulu de 3 ani, de
câ adausu la protocolu inca s’a denegatu. privatu, recursulu s’a predatu d-lui vice-comite la si rogatu si interpellatu, nici unulu nu a numitu,
Acâst’a a datu indemnu d-lui Y a i d a si con- tempu. Red. si asiâ in acâsta privintia nu plangemu după d. coate,