Page 30 - 1875-02

voru sc6te pe usia afara, pentruca amu ajunau lume din punctulu de vedere morale. Asia detera preste mercurea et dixisti la Ilbu’a bonum diem. Ce ne
moderna, in care dreptulu parentescu si dreptulu parentele protodiaconu Eugeniu, -lu tramisera la Vie­ spuneţi d-vbstra cate verdi si uscate, despre care
e x p e r i e n t i e i d i n R o m ’ a v e c h i a nu mai are n’a, câ se depună juramentulu, si apoi la Carlo- cumu -si face cruce, care cum se culca si cumu se
nici unu sensu; acela erâ barbaru, si totu asia bar­ vitiu, câ se se hirotonbsca. Mai tieni minte, cu scbla, care ce credentia politica are, dbca tiene cu
bari erâ moşii nostrii, cari candu se scolâ des-de- ce dorere ni le spunea noue acestea unii dintre imperatulu sbu cu regele, cu nbmtiulu sbu cu ma-
dimanbtia, se spalâ pe facia intorsi spre resaritu, professorii nostrii, tocma pre candu trecea Hack- ghiarulu. Dbca flecariti pe la Yien’a si Pest’a totu
din gura dicundu Tatalu-nostru si Miluesce Dum- mann prin tibr’a n6stra catra Carlovitiu. de acestea, pana-i lumea din d-vbstra naţiune nu
nedieule, sbu Fericitu barbatulu. (Jeneratiunile nb- Dbr’ bre in tempulu nostru au disparutu de­ se va alege, precum v’a spusu si dn: Laurianu.
stre vrbu se trbca de civilisate. Oi bine, se trbca, nuntiantii din mediuloculu nostru? Tocma din con­ Deci lasati acestu naravu afurisitu alu denuntian-
se mbrga inainte pe aed sta cale a civilisatiunei tra, ei s’au inmultitu intru atata, in catu mai pe tiloru, ca de nu, singuri ve veţi frânge ghtulu *).
pe care au apucatu; noi inse totu se nu incetamu urma pana si miniştrii unguresci, anume cei dela Numai capii popbraloru barbare mergea la Rom’a
a le mai spune cate ceva din betrani. Ya ascultă culte s’au ingretiosiatu de acei delatori scarnavi si vechia, câ se se denuntie unii pe alţii si se ebra
cine va vrea. Astadi te rogu câ se-mi dai ceva au scapatu din gur’a loru cuventele „utâlatos, gya- ajutoriulu ei in contra patriei loru. Urmarea fh
locu, in care se narramu din cate scimu noi dela lâzatos, rabszolga nbp." Asia este, nimicu nu pro- perderea loru si perderea patriei." Repausatulu dî-
betrani despre nemarginitulu reu pe, care l’au fa- bbdia mai infricosiatu servilismulu, simtiulu de ariu gubernamentale „Patri’a" din Pest’a avuse cu-
cutu natiunei nbstre d e n u n t i a n t i i esiti cbiaru sclavu abiectu, câ diabolic’a passiune de a denun­ ragiulu, câ se sustiena in faci’a lumei (1871), ca
din s i n u l u e i . tiâ, a-si vende sângele câ Juda. Dreptu au avutu poporulu romanescu ar’ fi celu mai pucinu consi-
Nu vomu intră in istori’a Munteniei si a Mol­ acelu ministru, care s’au expectoratu in modulu a- deratu. Dbca cumuva este asia si precatu este,
dovei, pentru câ se cun6seemu din ea, ca adevera- cela. Câ se tacemu de funcţionari mireni, dbra apoi pentru asemenea opiniune sinistra, ce s’ar’ fi
t’a loru decadentia fb .causata prin denuntianti, br’ nu-mi veţi numi unu singuru metropolitu, sbu e- formatu despre naţiunea nbstra, responderea cea mai
nu prin armele turcesci; acestea au reusitu numai piscopu romanescu de ani 25 inebee, carele se nu grea o pbrta d e n u n t i a n t i i .
dupa-ce au aflatu secretele natiunei, dissensiunile fia fostu denuntiatu chiaru la Curte, intr’unu modu Celelalte se vi le mai spună in Buda-Pest’a
sale interne, dela denuntianti pre catu de ambi­ sbu altulu, de catra bmeni blastemati de naţionali­ miniştrii culteloru si miniştrii presiedenti, ca le
ţioşi, pe atata de criminali. Nu vomu enumerâ tate romanbsca. Din toti archiereii inse nici-unulu sciu cu de amenuntulu, dela man’a antai’a.
nici exemple din istori’a mai vechia a Transilva­ nu a fostu innegritu asia infricosiatu, câ Ioanu Po-
niei, pentru câ din acelea se aflamu căuşele, pen­ pasu. Dta scii, ca acelu archiereu, pre catu fu­
tru care unele familii de frunte romanesci, compro- sese protopopu in Brasiovu, pe noi cu ochi buni Mărturisire de peccate.
misse, irritate si desgustate prin denuntianti din nu ne-a prea vediutu; de aici inse nicidecumu nu In discursulu romantieriului maghiaru Mauri-
sângele loru, s’au vediutu necessitate a se desbinâ urmbdia, câ noi se orbimu si se nu-i recunbscemu tiu Ibkai, pronunciatu in camer’a deputatiloru cu
ocasiunea desbaterii generali asupra bugetului, aflamu
de catra naţiune, a o lasă in scirea lui Ddieu si a meritele lui nedisputabili pentru beserica, patria,
trece la altu poporu si in alta tidra. Ne vomu a- naţiune. Ai sei -lu surpara pre elu. Mai antaiu unu registru de pecate ale neamului ungurescu, pre
propiâ do dilele mosiu-nostru si pana mai inedee -lu înnegriră barbatesce in vreo doue diarie, in care lu- reproducemu aici dreptu justificare a gra-
vamineloru, ce neincetatu le redicamu contr’a supre­
la tata-nostru. cursu de vreo cinci ani, după aceea pe calea pre­ maţiei unguresci, ce ne apasa si ne stbrce.
Monastirea celoru 12 călugări basilitani din parata de acelea mersera inainte denuntiantii clau- „Diagnosea mariloru calamitati, — dîce vesti-
Biasiu se intemeiase in dilele Măriei Teresiei, intre destini, pentru câ se-i franga ghtulu la adenci be- tulu romantieriu, — este de a se află in nisuintiele
mari lupte si greutati, cu scopu câ maioritatea a- tranetie. Acum este adeveritu, ca nu ministeriulu nbstre, de a jocâ unu rolu de mare potere euro­
celoru călugări se ib asupra-si funcţiune de profes- l’a delaturatu din propriulu seu indemnu, ci l’au peana ; in tbte raesurele ce le luamu ne aretamu
sori naţionali, precum s’a si intemplatu, se figuredie surpatu chiaru cativa romani (dbca suntu romani).
cativa si câ membrii ai consistoriului si asia mai Asemenea exemple de servilismu abiectu si de vin­ mai mari domni decatu ne permitu poterile si veni­
turile. Nu suntemu tocmai tare seraci, inse stătu Iu
de parte. Totu din ei se alegea si episcopulu. dicta selbateca se mai vedih numai la şerbi in dbue precum ni-lu imaginamu noi, nu incape in cadrulu
Acei călugări inse pare ca erâ farmecati, ca-ci, de caşuri din tempulu nostru. venituriloru nostre. . . . Dbca voimu o -Ungaria
si toti romani, traiâ si ei, câ cei mai mulţi călu­ A tavall pe fruntea clerului in noroiu, a-i în­
europeana, atunci se ne insusîmu calitatile cele bune
gări din lume, in dissensiuni perpetue, si atata se negri pe caii clandestine, la nemţi si la maghiari,
virtuţile poteriloru mari, si se ne desbracamu de
mai denuntiara unii pe alţii la guberniulu provin­ la r. catholici, calvini, luterani, ariani, evrei, a-i
pecatele cele mari, ce ne ombra. Domnedieu se
ciale si la curte, pana ce unii ajunseră in exiliu, face de risulu lumei prin carricaturi satirice, pre­ ferbsca pre naţiunea mea de credinti’a desibrta, ca
altulu in captivate, br’ in fine sub Franciscu I se cum făcu aceia, carii nu tienu la nici-o religiune spre a face Ungari’a mare, si poternica, nu se
dete cbiaru calugarismului din acea monastire lo- positiva, precum făcu paganii si atheistii, acbsta j
recere alta, decatu numai vointi’a. Spre acbst’a
vitur’a de gratia; ca-ci de atunci câ membrii ai este civilisatiunea —• acesta e zeluiu si pietatea I
se tecere labbre necontenita, economia preste tbta
consistoriului functionbdia mai virtosu canonicii, in- pentru institutiunile religibse? Sunteti voi denun- tibr’a, unu spiritu sanetosu pentru conducerea afa»
atitutiune pana acf necunoscuta in beseric’a roma- ciantii, asia de năuci si hebeuci, sbu intru atata ceriloru si multa abnegatiune. . . Noi edificamu
nbsca, br’ catedrele de professori se dau la preoţi orbiţi de reutatea vbstra, in catu se nu vedeţi, ca millibne, in palatiuri pentru arte si sciintie, inse
de miru si la unii barbati seculari (mireni). Cei innegrindu pe membrii clerului superioru, ve sur­ tesaurulu spiritualu, care singuru ar’ potb se imple
de alte confessiuni dela guberniu si dela cancella- paţi chiaru institutiunile. Si ce potu se dica stră­
aceste palatiuri, nu-lu immultimu. Noi sporimu
ri’a curtiei se bucurau din adenculu sufletului de inii, lumea civilisata, despre unu poporu, care arunca tribunalele si posturile de judecători, inse justiti’a
cate-ori le veuea denuntiatiuni, cause, scandale cu tina după superiorii sei besericesci si care -i da o reducemu. Ce necessitate avemu de trei foruri
dela Biasiu, br’ curtea se desgustâ f6rte; unii câ pe manile celoru de alte confessiuni pentru câ se-i de apelatiune? Poporulu nostru are trebuintia de
si alţii inse priviau pe denuntianti, delatori, acusa- judece aceia? Asia jidoviloru, daţi pe Isusu Chri- judi comunali! Dbr’ aici bra se ivesce naluc’a si
tori cu cea mai profunda urgia si grbtia. Cautati stosu pe manile lui Pilatu din Pontu. Si dbca a-
dîce, ca atunci trebue se facemu concessiuni nationa*
iu acte si ve convingeţi. celu Pilatu va dice voue: „Eu nu aflu viua in o- litatiloru! Si acbst’a este brasi o mancarimo de po­
Dbra sciţi d-vbstra cine făcuse pe Eugeniu mulu acesta" ? Si care demonu ve face pe voi, câ tere mare, care costa bani. Se facemu inse natio-
Hackmanu episcopu din celu mai simplu calugaru se inpingeti si voi, câ paganii, pe archierei in vui­ nalitatiloru concessiuni si vomu avb unu castigu
alu Bucovinei? Denuntiantii, si inca pe calea cea tori politice?
indoitu; pre ele le vomu multiami, bra pre de alta
mai scarnava din lume. Avea pe atunci Bucovin'a „Nu ve s p a l a t i r u f e l e i n v e c i n i , s p a - parte vomu castigâ millibne.
vreo doui sbu trei barbati eclesiastici demni de l a - t i - l e l a v o i a c a s a . " Sententia figurata, nu
Amu ajunsu la strimtbre, de unde nu mai
scaunulu episcopiei; dbra ce se intemplâ? Rudeniile, prea estetica, dbr’ usitata. Ecca asia respunse dn.
potemu face nice unu pasu, ca-ci nu ne mai potemu
clienţii, c6dele fia-caruia din ei voindu se vbdia pe I. B. pre candu erâ ministru de interne in an.
portă sarcinele. Se dîce, ca se nu spunemu in
patronulu loru inaltiatu la scaunulu arcbiereescu, 1868, unui urigurbnu, care mersese la Bucuresci, faci’a lumii, ca suntemu seraci. Dbr’ potemu as­
mai antaiu le implura urechile la fia-care din ei pentru câ se amble din casa in casa, descriendu I cunde ceva, ce tbta lumea scie ? Pana acum se
cu minciuni, cu calumnii, si asia -i irritara si duş­ portarea si caracterulu unora si altora dintre ro-! ruinara numai siarlatanii, bra acum este sguduita
măniră pe unulu cu altulu; după aceea alergă cate manii ardeleni si ungureni. „Nu-ti spalâ rufele ! de caderea aceloru persbne, despre a caroru solidi-
unu lingău la Leopole, altulu la Yien’a, câ se pe la vecini Magdalino!" Adecă: nu merge pe la j
caute m;diulbce de a denuntiâ, înnegri si surpă pe vecini si la străini, cu scopu câ se dai pe facia se­
*) Ma toti adeveratii si credentiosii fii si a-
rivalulu patronului loru, chiaru si in ochii monar- cretele familiei, saracia sbu avuţia, traiulu cu bar­ postoli ai sântei cause naţionali si besericesci in
chului. La fia-care le-a successu de minune, asia, batulu, defectele unoru copii si asia mai departe. ! genere, se se ferbsca de ei, câ de cele mai leprbse
in catu mai la urma cei mai de frunte monachi, archi- Dbra dn. I. B., care după aceea mai vorbi si cu spurcatiuni, exchidiendu-i din tbte societăţile, in-
mandritu si egumenu, trecea in Vien’a câ nisce b- alţi trei romani de dinebee, applicase acea senten­ catu se devena de sene in pusetiunea extrema alui
meni de nimicu. „Abscheulich, niedertrăchtig !* tia chiaru la secretele, la neajunsele si defectele Juda; dbr’ pentru câ se-i cunbscemu, se i si sebtemu
disera barbatii de stătu in Yien’a, după aceea se nbstre naţionali, prin urmare intielesulu apostrofei la lumin’a dilei câ pe atari, câ pe o lepra a so­
cietăţii nbstre leali, naţionali si besericesci. — In-
comisse capului provinciei, câ se caute prin orga­ lui a fostu acesta: „Se ve fia ruşine a ve denun­ tocma se facemu si cu cei, ce se inebrda a sterni
nele sale administrative unu altu individu, fia si tiâ unii pe alţii, precum făcu şcolarii cei urdurosi: ura si vresmasia intre fraţii de unu sânge, prin
mai simplu, numai se nu fia compromissu asia reu Sponam te patri professori, ca mancavisti carne metechue confessionali trase de peru. — Red.