Page 31 - 1875-02

tate t6ta lum9a erâ convinsa. Au nu observa ono- neralu Teii, D. Rosnovanu, câ se sustia si se vo­ Havas; pre consfl. minist. la culte si intr. publ.
rab. camera lacune chiaru in sinulu ei? ... Au teze împreuna, cu o mare maioritate, proiectulu de Caodia Lud. Hegedus; pre judecat, de la tabl’a
lege prin care se auctorisa guvernulu a cumperâ reg. Sigm. Kassay, Paullu Keomley, si Alois Lnorr;
nu scie onorab. camera a deputatiloru, ca esecutiu- pre secret, minist. finan. Ion. Kogler; profess. de
nea si-a viritu unghiele sale de feru chiaru in arme pentru 5 milliâiie lei n., acoperindu-se acdsta la facult. jur. Aug. Lechner; pre judec, de la cultu
cheltuiala necessaria prin emisiune de renta. Am
cass’a sa propria? spusu, ca acestu votu s’a datu nu asupra unui pro- de cassat. Emiliu. Manoiloviciu, pre judec, de la
Ddca asiâ ceva se intempla in cercurile cele iectu presentatu de guvernu, ci asupra unei pro­ tabl'a reg. Teod. Regoer, pre judec, de la tribun,
mai inalte ale societăţii, atunci ce se intempla 6re puneri provenita din chiaru initiativ’a Camerei, care de B.-pest’a Q-avr. Sautha, pre judec, de la curtea
in massele poporului? Ddca representantii poporului •a devenitu proiectu de lege si la care s’a asociatu de cassat. Albert Soltdsz, pre judecătorii de la curtea
cadu victime ale neajunsuriloru, atunci ce miseria voiosu si guvernulu. E recunoscuta de toti neces- supr. de appelu Emericu Suhay si si Ionu Suhajda
sitatea de a avă arme bune si de acelasiu sistemu;
pre substit. da la suprema procuratura de stătu
p6te se graseze in sinulu poporului representatu ?
ca-ci la ce ar’ servi organisarea si esercitfele acelui Eduardu Seuffert; pre judec, de la curtea de cassat.
Si facia de t6te aceste calamitati onorab. gu- corpu numerosu de miliţieni si dorobauti din ar- Emer. SzentgyOrgyi si Alessiu T6th, pre procurator,
vernu nu afla altu mediulocu de salvare, decatu mat’a teritoriale ddca nu ar’ avă arme bune si în­ de stătu la tribun, de B,-pest’a Aug. Tutschner,
urcarea dariloru, o sarcina noua si ruinatâria. . . destule. pre consil. reg. si profess. la facult. jurid. a uni­
Trebue se vina altu sistemu, care, ddca ne si in- j Asta-di d. ministru de resbellu generalu Flo- vers. de B.-Pest’a Aug. Wenzel si pre judecat, de
carca cu sarcine noue, se ne pună totu-odata in reâcu a comunicatu senatului acestu proiectu de la tabl’a reg. Emer. Zlinszky.
positiunea de a le portă.* lege, care, după cererea mai multoru d-ni senatori, Pentru comiss. essamin. d’in Tergu-Muresiului:
s’a tramisu la secţiuni de urgentia. de prdsiedinte pre presied. tablei reg. bar. Carlu
Nu este Romanu, care se nu priimdsca bucu- Apor; de vice-pres. pre presiedfntele de senatu de
rosu orce sacrificiu, candu este vorb’a de organisa­ la tabl’a reg. Ant. Tribusz, Mich. Cinder, Sim.
Crisea din Rudapest’a. rea si dotarea armatei nâstre naţionale cu armele Vaida, Carlu Ferencz si Dr. Q-avr. Eudres; pre

Situatiunea pare a se mai fi limpedîtu pucinu, necessarie. Catu despre guvernu s» ministrulu de presied. tribun, reg. d’in Tergu-Mur. Ant. Domokos,
inse cu t6te aceste innotamu inca in cea mai grdsa resbellu, care a fostu si este insarcinatu cu reali- pre substit. de la supr. procuratur’a de stătu d’in
Tergu-Mur. Dr. Ios. Szdkely; pre judec, suppl. de
sarea acestei opere seri6se pe base solide si întinse,
nesigurantia. De aprâpe trei septemane se scremu
-pe base solide si întinse conformu noului sistemu la tabl’a reg. Dr. Nic. Dozsa, pre procurat, de
munţii si siârecile inca nu s’a nascutu. si traditiuniloru nâstre naţionale, — apoi se scie stătu Nic. Szilâgyi, si pre subjudele reg. alu
Domnitoriulu se afla in Budapest’a, unde in de toti catu de multu a facutu acestu guvernu si scaunului Muresiului Col. Szentivânyi. (Adecă nect
t6ta diu’a de demandti’a pana sâr’a tiene conferin- inteligintele ministru de resbellu generalu Florescu unu singuru romanu. Bravd Pauler! De altmintrea
tie cu barbatii, cari se credu chiamati a intră in pentru armat’a nâstra, prin aplicarea legii de reor- se scie, ca de si sub firm’a sa, numirile inse nu
ganisare pe base solide din 1872. Toti Romanii elu le a facutu.)
noulu cabinetu. Cu privire la cestiunea principie- sinceri, fara osebire de partitu, si chiaru străinii,
loru, Domnitoriulu ar’ fi dejâ in curatu, si acum e au apreciatu progressele rapedi ale armatei nâstre
vorb’a numai despre pers6ne si despre specificarea 1 naţionale, in capulu careia se afla M. S. Domnito­ Reportu. Societatea de leptura „Iulia"
programului. Astfeliu unele diaria pretindu a scf riulu, cu ocasiunea concentrariloru făcute in trei a junimei romane dela universitatea din Clusiu a
cu positivitate, ca Szlâvy si Tisza ar’ fi dejâ irrevo- ani d’a rondulu, unde o armata juna, in care este serbatu presdr’a anului nou 1875 cu unu conCertu
inpreunatu cu saltu; cu care ocasiune venitulu to-
cabilu desemnaţi pentru conducerea affaceriloru de chiamatu fia-care cetatidnu a face parte, a datu talu a fostu 106 fi. v. a. erogatele 106 fi. v. a.
stătu; partit’a deachiaua că atare are se dispara probe de soliditate, disciplina si devotamentu. In acesta summa ’su computate ofertele mar’
Organisarea armatei teritoriale cu artileri’a sa,
ai se se substitua prin o partita noua, compusa după unu sistemu ingeniosu si economicu, pe care animdse, ce incursere la CI. Domnu Dr. Qregoriu
din diferite elemente. Pe de alta parte inse o -lu detorimu zelului si inteligintiei d-lui generalu Silasi, anume: dela pr. domnii Alesandru Lazaru
scire electrica dela 25 Fauru din Budapest’a co­ Florescu; imbunatatirea materiale, introducerea ser­ consil. pens 4 fi., Ioanu Nestoru jude reg. 1 fi.,
munica, ca baronulu Bela Wenkheim ar’ fi dejâ vilului telegraficu si de pontonieri in armata, or­ Vasiliu Nestoru sub jude reg. 1 fi., Ladislau Popu
esecutoriu 1 fi., Iacobu Păli oficiale 1 fi., Victoru
insarcinatu cu formarea noului cabinetu. Dinsulu ganisarea servitiului sanitariu, marirea efectivului Piposiu consiliaru montanisticu 1 fi. v. a. La cassa:
va avă deci a negotiâ mai departe cu centrulu si cuardeloru, etc. suntu atatea îmbunătăţiri deto- dela pr. st. domnii Iosifu Rednicu asistentu 1 fi.,
stengu in privinti’a fusiunii partiteloru si a forma­ rite actualului ministru de resbellu, care este sti- Dr. Qregoriu Silasi 1 fi., Vasiliu Rosiescu protopopu
matu si iubitu nu numai de armata, dâr’ de toti
rii cabinetului. Romanii sinceri si imparţiali. 3 fi., Ioanu Muresianu 1 fi., Bernad Rosenberger
Precum vedemu, nouele combinatiuni nice men­ De aceea si Camer’a a votatu din propri’a ei proprietariu in Gilau 2 fi., Alexe Popu advocaţii
1 fi., Naum N. Costanu 50 cr., Iosifu Ionescu
ţiune nu făcu de Sonnyey si Ldnyay, că si candu iniţiativa, — si nu ne indoimu, ca si senatulu va capitanu 50 cr., Nicolau Tamasiu preotu in Grindu
aceştia n’ar’ mai avă nice o insemnetate. Cu ose­ dâ asemenea votulu seu — cele 5 milliâne pentru 1 fi., Campeanu capitanu 1 fi., dela Turda, prin
bire Andrâssy ar’ fi lucratu tare intr’acolo, câ con­ cumperare de arme si complectarea materialului ne- stimatulu domnu Iuliu C. Vladutiu au incursu 3 fi.
tinuitatea de dreptu in Ungari’a se nu se pericli­ cessariu armatei ndstre naţionale.* Pentru care contribuire primdsc’a prestimati
teze si câ se se asecure catu de pucinu favorabilulu Unu m o n u m e n t u lui §tefcm$a staa» Domnii cea mai cordiala multiamitu din partea
reaultatu alu revisiunei pactului dualisticu. — N6ue rele se va redicâ in lassi. Propunerea se facă societătei „îulia“.
ni place a crede, ca opintirile d-iui Andrâssy voru in senatulu romanu sied. din 5 Fauru a. c. sub­ Clusiu 13 Februariu 1875,
scrisa de 7 senatori, câ una memoria improspata-
contribui mai multu la periclitarea bunului resul- t6ria de eroismulu gloriosului aparatoriu alu natio- Â i e s a n d r u C i p l e ,
tatu alu revisiunii pactului dualisticu, decatu la se- nalitatii romane. Propunerea cere dela gubernu cassariu.
curarea triumfului seu, ca-ci Sonnyey, L6nyay si unu proiectu de lege pentru realisarea acestei do*
alţii inca nu voru sta cu manile in sinu; apoi a- rintie generali naţionali. Mulţi urnita publica!
fara de acdst’a sciutu este, ca in Ungari’a interes- In lassi s’a si compusu unu comitetu din băr­
sele personali si de partita, precum si 6rb’a ambi­ baţi demni de t6ta încrederea, in fruntea carora se Societatea de lectura „Inocentiu M. Clainiana*
afla M. Sa Domnitoriulu spre a ajutâ acestu actu din Blasiu -si tiene de cea mai mare detoria a es-
ţiune si fanfaronad’a inganfata joca unu rolu mai naţionale, dr’ consiliulu comunale» din lassi a si prime profunda multiumita aceloru prea stimati
principalu decatu adeveratulu patriotismu. luatu iniciativ’a, punendu in bugetulu comunei o domni Redactori, cari au bunavointia a tramite ace-
Resultatulu dela tdte aceste este, ca crisea suma de 5000 lei pentru redicarea acestui monu- stei societăţi cate unu exemplariu gratis din multu
este in permanentia si miseri’a financiaria cresce mentu catu mai curundu. Monumentulu lui Mihaiu pretiuitele diuaria, si totudeodata a-i rogâ ferbinte,
pre dî ce merge, asiâ incatu si lui Ghyczy i-a tre- eroulu a desteptatu si mai tare acdsta dorintia a câ si pre venitoriu se biuevoidsca a o ajutâ prin
cutu poft’a, de a mai garanta cu vidti’a restabili­ romaniloru de a-si aretâ iubirea, pietatea si recu- asemenea benefaceri.
noscienti’a catra Domnii, cari s’au luptatu cu ero- Blasiu in 22 Februariu 1875.
rea ecuilibrului in financiele statului.
ismu pentru apararea tierei si conservarea notiona- I o a n e F r a ţ i i a , I o s i f u P o p u ,
litatii romane. Bacaulu si Berladulu, cari orasiele presied. sooiet. notar, roresp.
vrea a avă in midiuloculu loru acestu monumentu,
Tramiterea unui deleputatu ispaniolu la Bucu- remasera de o parte, cu t6ta svercolirea comitetu­
resci, spre a notifică guvernului romanu suirea pre lui, ce mişcă cerulu si pamentulu pentru a se locâ
tronu a regelui Alfonso, a causatu, precum scrie la ei acestu monumentu. — Nontati diverse,
„Times," o rea impressiune in Constantinopole. — ( D i s t i n c t i u n i b e s e r i c e s c i ) . M. Sa
P6rt’a crede, ca prin acdat’a guvernulu. ispaniolu Domnitoriulu au numitu pre d. canonicu lectoru de
recuuâsce independinti'a completa a României. (Comisslun§le pentru ess»iulnarea la beseric’a catedrale gr. cat. din Lugosiu Michailu
advorataBoru la IS.-Pest’a si la
Dreptu aceea pârt’a otomana nu va intră in reia- Tergn-Mnresinliit.) „F.“ N a g y abbate titulariu alu abatîei Stei Vergure de
tiuni diplomatice cu guvernulu ispaniolu pana nu Almadu si pre d. canonicu magistru dela aceea-si
se va chiarificâ si convinge despre insemnetatea Ministrulu de justiţia conformu § lui 4 art. beser. catedrale. Andreiu Li viu de abbate tit.
de lege XXXIV. 1874. au numitu d’in Buda-Pest’a alu nduei abbatie dintre Ungari’a si Poloni’a. —
acestui pasu. de presiedinte pre judecatoriulu dela curtea de Ne bucuramu de aceste distinctiuni preameritate ne
cassatiune Emericu Szab6; de vice-presied. pre pre- am fi bucuratu inse mai multu candu abbatîele ar’
siedintele de senatu de la tabl’a reg. Aloisiu Dam- fi împreunate cu venituri, ddr’ aceste după vitregi-
Cetiinu in „Pressa" diurnalu gubernamentale vâri; de membri; pre professorii de la facult. jurid. tatea dreptăţii unguresci suutu reservate numai ti-
cu dat’a „ B u c u r e s c i , 7 Februariu 1875“ ur- a univers, de B.-Pest’a Stefanu Apathy si Ioane tulariloru de riiu latinescu.
matâriele: Baintner, consil. reg. pre judecătorii de la tabl’a — C o n s e r i e r i l e a l e g a t o r i l o r u mai in
„Am aratatu intr’o revista precedenta cu cata reg. d’in B.-Pesta Bella Bertha si Vasil. Dessewfy; t6te cercurile Transilvaniei se afla finite si expuse
bunavointia si adeveratu patriotismu s’au intrecutu pre judec, de la tribun, comerc. Carlu Fâbry; pre conserierile celoru cari s’au aflatu in conditiunile,
oratorii din Camera, câ printiulu Dim. Chica, ge- substit. Secret, de stătu la minist. comerc, A'ess, prescrise de legea cea restrictiva a alegerei. Petu-
•