Page 32 - 1875-02

tindenea numerulu alegatoriloru mai vertosu alu — ( D u e l u ) . In 8 Febr. a avutu locu unu
romaniloru ia comitate s’a scadiutu mai multu de* duelu cu sabi’a cu verfu, intre d. locotenente Vi-
catu pe de diumetate. S’au facutu reclamatiuui drascu si Alesandru Druganescu. Celu din urma a
pentru dreptulu de alegatoria? Ciubulu romauiloru cadiutu mortu, in urm’a unei impunseturi primite Institutu de creditu si economii
Olusiani s’a interessatu de acesta in cointielbgere si in regiunea ficatului. Caus’a care a provocatu a-
conlucrare cu alte cluburi din tibra? — Pentrucâ cbsta nefericita intalnire pe campulu de onbre, se In miIlfiti
se scimu, unde ne aflamu? Numerulu alegatoriloru crede a fi o cbrta, urmata de bre-cari espressiuni
si prin fundu regiu a scadintu pe diumetate, se ofen8at6re, ce s’ar’ fi petrecutu a săra intr’o adu­ I n v i t a t i u n e .
’ntielege, ca romanii voru fi pucini nunumai din caus’a nare particularia de mai mulţi amici si cunosuti.
lipsei censului prescrisu, ci si din intardiarea de- „Rom.* Domnii acţionari ai „Institutului de creditu
purarii dârei anuali; si fora reclame, pana se afla Duelele erâ revindecarea onbrei la pagani, adi si de economii „ALBIN’A* se invita prin acbst’a,
conscrierile expuse, cine si va mai potb rectifica e blasfemi’a detoriei crescine: de a nu ne resbunâ. in virtutea §. 48 din statute, la
dreptulu de alegatoriu? Tbte partitele-si au cape- Y i e n ’ a , 17 Febr. In interrogatoriulu din
teniele sale active, si organisate conlucra la scopulu A dtiu’a adunare generala ordinaria,
seu. Unde se afla organisarea partitei romane, că dilele prime Ofenheim, relativu la acuisitiunea li­
se lucre pentru sene in valurile politicei, ce ambla niei ferate romane, se servi, precum se scie, de care se va tienb la Sibiiu in 30 Martiu. 1875
a se urca pana la eschisismulu feudalisticu, cum fras’a „ca d e n s u l u au lucratu că patriotu, pen­ stilulu nou inainte de ambdiu la 10 bre in edifi-
făcu tbte alte partite principiaria, chiaru si candu tru ca celu ce posiede calea ferata posiede si t i b* ciulu din strad’a Cisnadiei Nr. 7.
s’ar’ decide a protesta in contra arbitriului? Asia r’a. — G-uvernulu României au aflatu in acest’a o
nu merge. Viderint. O T o i e c t e l e :
cllusiune de reservate tendintie de annessiun8 pos-
( U n i v e r s i t a t e a d e C e r n ă u ţ i . ) La con­ sibila, si, precum spune „Tagbl.* au descoperitu 1. lieportulu generalu asupra operatiuniloru institutului
in decursulu anului 1874, si presentarea bilantiului.
sultarea comissiunei despre acbsta universitate d. in modu confldentialu ministeriului de esterne de 2. lieportulu comitetului de revisiune.
dep. D u m b a , unu romanu raacedoneanu, depu. aici, ca ar’ fi de doritu a se dă una dechiaratiune 3. Fipsarea dividendeloru.
pentru unu cercu in-austria inf., propuse resolutiunea: 4. Dcjîgerea pretiului marceloru de presentia.
ca regimulu se provbca, că in loca de catedra pentru contraria. 5. Fipsarea si destinarea summei pentru scopuri de jo-
losu comunu in sensulu §. 69 Ut. g) din statute.
limbele orientali, cari trebue concrediute facultatii M t i n s t e r , 18 Febr. „Mercuriulu Vestfa- 6. Întregirea consiliului de administratiune.
teologice, se se redice una cathedra de filologi’a licu* publica Enciclic’a Ponteficelui catra episcopii 7. Alegerea revisoriloru de computu pentru anulu ur-
limbei romane si una cathedra ordinaria pentru din Prussi’a, prin care se condemna legile beseri- matoriu.
limb’a romana si literatur’a ei, care e limb’a tierii. D. D. acţionari, cari in virtutea §§. 50, 51
Si bcca, ca resolutiunea acbsta se primi si se re- cesci create de Camer’a prussiana si se enuncia es- si 52 din statute voiescu a participă la numit’a
dicâ la conclusu. Oubre si gratia naţionale D. comunicatiunea (aforea) a supr’a preutiloru numiţi adunare in persbna, ori prin plenipotentiati, suntu
dep. Dumba, care & suplinitu neresolutiunea respec- de catra stătu, (potestatea civile). rogati, a -si depune la cass’a Institutului (strad’a
tiviloru bucovineni. — Macellariloru Nr. 30) acţiunile loru imprenna cu
c61’a de coponi, si eventualu dovedîle de plenipo-
— ( S e r b a r e a B u c o v i n e i ) . Numerulu tentia, celu multu pana in 28 Martiu 1875 stilulu
Convorbiriloru Literarie dela 1 Febr. a. c. publica Bibliografia. nou după ambdiu la 6 bre.
unu articulu fbrte interessantu, relativu la o ser­
bare popularia ce se pregatesce la Cernautiu, pentru Alu IlI-le volume din a II editiune din „ C r o ­ S i b i i u , 3 Februariu 1875.
a suta aniversara a deslipirei Bucovinei de Moldo- n i c e l e R o m â n i e i s d u L e t o p i s i t i e l e (ana­ Consiiiulu de administratiune
v’a. Regretamu ca lips’a de spaciu nu ne permite lele) M o l d a v i e i s i V a l a c h i e i , * revediuta, in- 2—3 alu Institutului de creditu si economii
1
alu publică, de catu in numerulu viitoriu alu fbiei diestrata cu note, biografie si facsimille, cuprin- „ALBINA *.
nbstre. Articlulu e intitulatu, „O serbare din Bu- diendu mai multe cronice nepublicate inca, si, că
covin’a indreptata contra Romaniloru* de unde se adausu: „Tablele istorice ale României* dela 1766
vede, ca Austri’a s’a facutu fara voia complice res- pana la 11 Februariu 1866, de M i c h a i l u C o - Pretiurile piacei
bunarei evreesci contra Romaniloru. Superati ca g a l n i c e a n u ; multu asteptatulu alu III volume
Romanii le refuza cu persistentia bre care drepturi alu acestei editiuni, a esitu de sub tipariu si se iu 26 Februariu 1875.
ce nu incetbza a cere, evreii după t6ta larm’a ce afla de vendiare la librariele principali din Bucu- Pretiulu
au facutu contra nbstra prin mai tbte parlamentele resci. Mesura Specia fructeloru fi. cr.
Europei, pe lenga cele mai multe guverne si prin A mai dice ceva asupr’a acestei publicatiuni,
tbta press’a de care dispunu, s’au otaritu se ne db ar’ fi de prisosu; pentru-ca a vorbitu destulu pen­ J fruntea . 4 46
o palma simtitbria — celu pucinu indirectu lovin- tru dens’a editiunea antaia, din care este mai multu Granu > midiulociu 4 6
du-ne in demnitatea nbstra naţionala. tempu de candu nu se mai afla in oomerciu nici CD de diosu 3 54
* Curier, de Iassi.* unu ainguru exemplariu, macaru cu ori-csre pretiu. p* Mestecatu . . . . 3 46
O _ 1 fromdsa 2 86
( C a r a c t e r i s t i c i t e m p u l u i . ) Diariului Volumele acestu-a cuprinde: o becaia j idi i 2 74
u ocu t
m
„P. L,* publica urmatoriulu comunicatu din partea Prefatiunea. Anualele Moldaviei (1662—1729) . , , . 1 frumosu 2 54
u ocu §
unui advocatul „Domnule Redactorul In 31 Ian. tribuite lui Nicolau Mustea. 8 Ordiulu | £ 0 m i(ji i 2 46
, 1 frumosu
.
2
a. c. am cumperatu cu orasiunea unei licitatiuni, ce Cronic’a anonima a Moldaviei (1662—1735) - «*-» Ovesuiu | ,j e midiulocu . . 1 1 44

s’a esecutatu in comun’a Futacu, comit. Baciu Bo- tradusa in grecesce: d. A. Amiras. ao 3 40
53
*9 Porumbulu . . . . 34
drogu, o casa, cu pretiu de 1 fi. adeca unu florinu Annalele Moldaviei (1733—1774) de Enache Meiu............................................ 5 — •
v. a. Pretiulu de stimatiune alu acestei case erâ Cogalniceanu. <X> Hrişcă.......................................... — —
500 fi., dbr’ fiindu ca nice la Terminulu alu duoi- Stihuri asupr’a perirei boieriloru Moldaviei Mazerea . . . . . 4 40
lea de licitare nu s’a infacisiatu nice unu cumpe- Bogdanu si Cuz’a, de Enache Cogalniceanu. a Lintea . . . . . 7 40
ratoriu, am ajunsu a o cumperâ eu in licitare mi- Condic’a obiceiuriloru vechie si nbue (Ceremo- Faseolea...................................... 5 52
7
Sementia de inu
34
nuenda cu 1 fi. de bani buni. Totu cu acbsta nialulu Curţii) ale Domniloru Moldovei de Georgia- Cartofi......................................... — 96
0
ocasiune am cumperatu 2 / d sessiune urbariale, che alu doile logofetu, 1762.
4
său 16 jugere de cate 1600 stangini patrati juge- 5 fl 3 Carne de vita . . . . 18
de rimatoriu
rulu, cu pretiu de 100 fi. v. a. Aceste 2 /4 de Tragedi’a sdu Eteri’a Greciloru din 1821, de S 3 „ „ de berbece — 26
sessiune erau estimate cu 2400 fi. v. a. Despre Vorniculu Alessandru Beldimanu. 20 —
adeverulu acestoru aserţiuni garantbza protocolulu Tractatele inchiate de catra Bogdanu VV alu < x > A .2 C 3 Seu de vita prospetu
a £
u
n
»

de licitatiune, ce se p6te vedb ori si candu la Moldovei cu Sultanulu Bajazet II, de logofetulu o a topitu . . .
oficiulu cartiloru fundarie alu tribunalului reg. de Nicolau Costinu. — Appendice. „Fed.“
Neoplant’a. — Neoplant’a in 17 Fauru 1875.
Ioanu Karman adv. in legile civili si cambiali/ OwrsiirfI©
Triste dile amu ajunsu.
Mal nou. ia bursa in 26 Februariu 1875 stă asia :
( G r a m a t i c a r o m a n a ) după metoda noua
de Dr. îlarion Puscariu sub titlu: Limb’a materna In 25 se adunara la locuinti’a br. Wenkheim Galbini împărătesei — — 5 fl. 25 cr. V. a
in institute pedagogice si classele popor, romane, 14 corifei din partite si conferiră 4 bre. In tbte Napoleoni — —' — 8 9 88 9 V
in 12 c6le, essi in tipogr. archidiec. in Sibiiu se intielegu partisanii, numai in cestiunile finan­ Augsburg — — — 105 9 20 9 fi
pretiulu 30 cr. legata 40. — Londonu — — — 111 n 25
ciari le a fostu impossibile orce intielegere. Regele n fi
— ( U n i v e r s i t a t e p e n t r u f e m e i ) . In 'primi pe Tisza si Kerkapoly la sene. Se incepu Imprumutulu naţionala —= 75 80 n fi
Londr’a s’a formatu o societate privata cu scopu, ! si cu Senney pactarile. Obligaţiile metalice vechi de 5% 70 » 95 n fi
de a infiintiâ o universitate pentru femei. Iu 10 Obligaţiunile rurale ungare 79 n 25 n fi
Fauru a. c. societatea acdst’a tienfi o adunare con­ V e r s a i l l e s , 25 Fauru. Adunarea naţio­ „ „ temesiana 77 n 50
stitutiva, cu care ocasiune membrulu Holoway de* nale a primitu cu 436 in contra la 262 voturi n fi
chiara, ca dinsulu a cumperatu dejâ in Egham unu proiectulu de lege despre organisarea potestatiloru „ „ transilvane 76 * 30 ff fi
locu pentru infiintiand’a universitate cu 25 de mii publice; roialistii protestară in contra institutiuni- „ „ croato-slav. 80 n — p fi
pundi sterlingi si afara de acbst’a e gat’a, a sacri­ loru republicane. Acţiunile bancei — — 964 n — p fi
fică pentru edificare 250,000 pundi sterlingi din „ creditului — — 218 j» — * fi
averea sa propria, bra la casu de lipsa si mai Legea Wallonica pentru senatu s’a primitu cu
multu. 448 contra 241 voturi.

Redactoru respundietoriu Editiunea: Cu tipariulu lui
i A O O B U M U K E S I A N 0, IOANE GOTT si fiiu HENRICU,